Recrudescen\u0163a rasismului \u00een \u0163\u0103rile cu democra\u0163ii consolidate, Fran\u0163a, Germania \u015fi Statele Unite printre ele, st\u00e2rne\u015fte la noi c\u00e2teva obsesii vechi \u015fi, din p\u0103cate, pretexte pentru a le re\u00eennoi garderoba legislativ\u0103.<\/p>\n
Recenta lege privind interzicerea organiza\u0163iilor \u015fi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob este o prob\u0103. Ea a declan\u015fat nedumiriri \u015fi indignare \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103. Reac\u0163iile, venite din direc\u0163ii diferite, trebuie puse nu pe seama faptului c\u0103 aveam o legisla\u0163ie suficient\u0103 \u00een materie, ci pe deschiderile pe care le proiecteaz\u0103 spre posibile abuzuri. Se simte cum pe sub acest supliment legislativ ag\u0103\u0163at de Codul Penal se strecoar\u0103 subtil \u015fi periculos umbra rece a cenzurii. Interzicerea organiza\u0163iilor \u015fi a propagandei naziste este reglementat\u0103 \u00een toate statele europene. \u015ei \u00een Rom\u00e2nia, desigur. Speciali\u015ftii au constatat c\u0103 nu vidul de legisla\u0163ie este cauza prolifer\u0103rii grupurilor extremiste, multe cu ideologie nazist\u0103, \u00een Germania, Olanda, Ungaria, Finlanda, Danemarca etc., ci nemul\u0163umirile politice, inegalit\u0103\u0163ile, s\u0103r\u0103cia \u015fi excesul de putere. Asta s-ar traduce cu deficit de democra\u0163ie.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, \u00een 2002, \u00een timpul unei guvern\u0103ri social-democrate \u015fi \u00een 2006, sub alta liberal\u0103, au fost adoptate legi pentru blocarea extremismului de factur\u0103 rasial\u0103 \u015fi xenofob\u0103. Antisemitismul \u015fi memoria Holocaustului sunt \u015fi mai bine puse sub protec\u0163ie legislativ\u0103. De aici, nedumerirea pentru ini\u0163iativa lui Crin Antonescu (i s-au ad\u0103ugat al\u0163i doi liberali) pentru a mai plusa pe o tem\u0103 bine tratat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, sub pretextul de a asimila legionarismul fascismului italian. S-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 se fi uitat ini\u0163iatorul de proiect \u015fi, dup\u0103 tradi\u0163ie, ca s\u0103 devin\u0103 lege, acesta a primit destule aluviuni \u00een m\u00e2lul c\u0103rora pot cre\u015fte vl\u0103stare de abuzuri noi. Dar, fie \u015fi legat\u0103 de o lege inutil\u0103 pe o tem\u0103 inutil recurent\u0103, o discu\u0163ie privind substratul ei ideologic nu stric\u0103, mai ales c\u0103 nu ne prive\u015fte exclusiv \u015fi, \u00een plus, are destule ambiguit\u0103\u0163i. \u00cen Fran\u0163a, Frontul Na\u0163ional \u00eel sacrific\u0103 pe p\u0103rintele fondator, cu n\u0103ravuri radical de extrem\u0103 dreapta, \u00een speran\u0163a c\u00e2\u015ftig\u0103rii alegerilor preziden\u0163iale. \u00cen Rom\u00e2nia, se schimb\u0103 liderii politici cu acelea\u015fi speran\u0163e. Este cazul s\u0103 ne impacient\u0103m? Nu avem motive. Rasismul \u015fi xenofobia nu au accente vizibile la noi. Legea lui Antonescu ar mai fi putut fi blocat\u0103, dar pre\u015fedintele nostru a preferat s\u0103 o promulge pe t\u0103cute, \u00een loc s\u0103 o fi retrimis, m\u0103car pentru discu\u0163ii mai calificate, \u00een Parlament. Papa Bonifaciu al VIII-lea ne-a l\u0103sat aceste vorbe \u00een\u0163elepte: cine tace pare a consim\u0163i.
\nO dezbatere serioas\u0103 pe marginea legii noi nu trebuie orientat\u0103 \u2013 nici nu se poate \u2013 spre toleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de tragediile provocate de ideologia urii. Sunt, \u00eens\u0103, \u00eengrijor\u0103ri c\u0103 legea poate s\u0103 fie folosit\u0103 pentru \u00eemprosp\u0103tarea culpabiliz\u0103rii intelectualilor rom\u00e2ni apropia\u0163i de Legiune. Drumul a mai fost parcurs iar refacerea lui este periculoas\u0103 pentru cultura rom\u00e2n\u0103. Suntem capabili s\u0103 sacrific\u0103m un savant cu prestigiu interna\u0163ional pentru a salva un scriitor mediocru. Mai exist\u0103 un risc, cel al amalgam\u0103rilor ideologice pentru a spori for\u0163a confuziilor. Dl Andrei Ple\u015fu re\u0163ine \u00eentr-un comentariu reziduuri ale urii rasiale nu numai la fasci\u015fti, na-zi\u015fti \u015fi legionari, ci \u015fi la Marx \u015fi Engles. Neav\u00e2nd lecturi \u00eentinse din cei doi p\u0103rin\u0163i ai Manifestului Partidului Comunist, pun pre\u0163 pe informa\u0163iile dumnealui, chiar f\u0103r\u0103 preten\u0163ia de a indica sursa bibliografic\u0103. Pe terenul dorit de legiuitorii noi, dl Ple\u015fu avanseaz\u0103 stilistic, vorbind de \u201eelanul\u201c\u00a0 antisemit pentru a defini prigoana \u015fi crimele legionarilor \u00eempotriva evreilor. Aici, \u00eens\u0103, nu suntem \u00een sfera esteticului. Mi\u015fcarea legionar\u0103 s-a aliniat la poruncile lui Hitler \u015fi Goebbels, arhanghelii neamului devenind uciga\u015fi cu simbrie, ca s\u0103 ne amintim \u00een context \u015fi de Eugen Ionescu. C\u00e2t despre vina ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti \u00een ideologia legionar\u0103, se cere s\u0103 fim ceva mai pruden\u0163i, chiar dac\u0103 suntem invita\u0163i s\u0103 cunoa\u015ftem reflec\u0163iile unor slujitori ai Bisericii. \u201eCum erau, P\u0103rinte, legionarii?, mi-am permis s\u0103-l \u00eentreb pe extraordinarul Arsenie Papacioc, (il en savait quelque chose!)\u201c, se m\u0103rturise\u015fte dl Ple\u015fu. \u201eErau formidabili, mi-a r\u0103spuns d\u00e2nsul. Dar aveau o problem\u0103: omorau oameni\u201c (Adev\u0103rul, 3 august 2015). Din fericire, nu ne mai cade fruntea \u00een \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ne trezim \u00een fa\u0163a unor astfel de spovedanii. S\u0103 remarc\u0103m, \u00een treac\u0103t, c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi popii ortodoc\u015fi, prin acel \u201eaveau o problem\u0103\u201c, \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fiser\u0103 engleza american\u0103.
\nMarea fr\u0103m\u00e2ntare pe care o provoac\u0103 legea nou\u0103 \u0163ine de subterfugiile pe care le permite pentru a ne \u00eentoarce la o fals\u0103 problem\u0103: plata pentru simpatiile politice. Ceea ce echivaleaz\u0103 cu reintroducerea cenzurii pe criterii ideologice. Dac\u0103 vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem impar\u0163iali, s\u0103 ne \u00eentoarcem la surs\u0103 c\u00e2nd vorbim despre scriitorii apropia\u0163i de fascism sau de Mi\u015fcarea legionar\u0103. Unii au tr\u0103it o dram\u0103, voi aminti cazul unui scriitor \u201efascist\u201c italian, Luigi Pirandello, al\u0163ii nu au negat niciodat\u0103 sinceritatea simpatiilor lor \u201elegionare\u201c, cazul lui Mircea Eliade, iar al\u0163ii au privit cu resemnare experien\u0163a, deta\u015f\u00e2ndu-se de trecut. \u00cenainte de a muri, lui Cioran i s-au scos de la naftalin\u0103 afirma\u0163ii care intr\u0103 sub inciden\u0163a antisemitismului. Reproduc una \u00een jurul c\u0103reia s-a r\u0103sucit un interviu publicat \u00een\u00a0 Le Monde: \u201eOmene\u015fte nu ne putem apropia de ei, fiindc\u0103 evreul este \u00eent\u00e2i evreu \u015fi apoi om. Fenomenul se petrece at\u00e2t \u00een con\u015ftiin\u0163a lor, c\u00e2t \u015fi a noastr\u0103\u201c. Citatul este luat din Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, oper\u0103 de tinere\u0163e a filozofului pe care G. C\u0103linescu o \u00een\u0163elege \u015fi o interpreteaz\u0103, \u00een 1941, mai bine dec\u00e2t noi ast\u0103zi, socotind-o un discurs pentru na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi caracteristic pentru mentalitatea tinerilor din Rom\u00e2nia apropia\u0163i de filozofia idealist\u0103 \u015fi mesianic\u0103 german\u0103 (Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent). Cioran a folosit interviul amintit pentru a l\u0103sa, cu valoare testamentar\u0103, o m\u0103rturie omeneasc\u0103: \u201eNu m\u0103 reg\u0103sesc \u00een acest text\u201c. Luigi Pirandello tr\u0103ie\u015fte, \u00eens\u0103, o dram\u0103 existen\u0163ial\u0103, dup\u0103 ce a fost ademenit de Mussolini s\u0103 intre \u00een Partidul Na\u0163ional Fascist. Faima \u015fi recompensele aduse \u00een cei zece ani de militantism \u00een r\u00e2ndurile fasci\u015ftilor italieni \u2013 Premiul Nobel i se acord\u0103 \u00een 1934 \u2013 nu au mai contat. La o \u00eentrevedere, Pirandello i-a urlat dictatorului: \u201ec\u00e2nd am declarat c\u0103 sunt fascist pentru c\u0103 sunt italian, nu am \u015ftiut de crime\u201c. Apoi, pentru sine \u015fi pentru posteritate, precum Cioran, las\u0103 s\u0103 se afle: \u201eeu nici nu \u015ftiu dac\u0103 ei \u015ftiu ce este dreptatea\u201c.
\nM\u0103 \u00eentorc la interven\u0163ia dlui Ple\u015fu \u2013 expresiv\u0103 \u00eentre vocile st\u00e2rnite de noua lege \u2013, pentru c\u0103 este corect\u0103 \u00een principiu, dar bizar argumentat\u0103. \u201eNu vreau s\u0103 fiu suspect nici dac\u0103 citesc Sartre, nici dac\u0103 citesc Ezra Pound, C\u00e9line sau Heidegger, nici dac\u0103 admir talentul lui Cioran, mintea lui Noica, gra\u0163ia atot\u015ftiutoare a lui Mircea Vulc\u0103nescu. Nu am nevoie s\u0103 ader la biografia lor, la op\u0163iunile discutabile ale vie\u0163ii lor publice, pentru a m\u0103 l\u0103sa sedus de presta\u0163ia lor intelectual\u0103 \u015fi, da, pentru a-i omagia f\u0103r\u0103 rezerve \u015fi \u00een orice fel, pentru rolul pe care l-au dob\u00e2ndit, pe merit, \u00een cultura \u0163\u0103rii \u015fi a veacului\u201c. Nici o rezerv\u0103 fa\u0163\u0103 de op\u0163iune, doar una fa\u0163\u0103 de argumenta\u0163ie. Dac\u0103 \u00een\u0163eleg bine, este vorba de a-i citi, pe Sartre, filozof de st\u00e2nga \u015fi pe Ezra Pound, C\u00e9line \u015fi Heidegger, nazi\u015fti entuzia\u015fti. Lectura este o \u00eendeletnicire care nu las\u0103 s\u0103 se aud\u0103 \u00eenjur\u0103turile politice, nici admira\u0163ia ideologic\u0103. Putem \u2013 \u00eentreb, doar \u2013 folosi numai smoal\u0103 pentru a scrie despre Sartre citat de dl Ple\u015fu \u00een antitez\u0103 cu preferin\u0163ele pentru C\u00e9line, Ezra Pound \u015fi, mai ales, Martin Heidegger? Ultimul, filozof german devenit stindard \u00een filozofia rom\u00e2neasc\u0103 de azi, a f\u0103cut tot ce i-a stat \u00een putin\u0163\u0103 s\u0103 se \u00eenroleze \u00een Partidul Nazist pentru a-\u015fi satisface vanitatea de a deveni rector al Universit\u0103\u0163ii din Freiburg. Numai la interven\u0163ia francezilor, f\u0103cut\u0103 \u00een numele prestigiului lui de filozof, a sc\u0103pat Heidegger de Tribunalul de la N\u00fcrnberg.
\nIni\u0163iatorii Legii 217\/2015 nu au motive s\u0103 se impacienteze pentru \u201eelanul adora\u0163iei\u201c pentru Heidegger sau pentru Sartre, ca s\u0103-l parafrazez pe dl Ple\u015fu. Oricum, dac\u0103 aceasta exist\u0103, ea nu \u0163ine de lege. Cultura nu se legifereaz\u0103 prin reintroducerea botni\u0163ei. S\u0103 nu c\u0103dem \u00een p\u0103catul lui Lunacearski, intelectual rus de educa\u0163ie occidental\u0103, care, odat\u0103 ajuns comisarul poporului pentru cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie, a pus serios um\u0103rul la introducerea cenzurii sovietice \u00een art\u0103 \u015fi cultur\u0103. Obsesiile legiuitorilor cu ochii \u00een gr\u0103dina culturii sunt neavenite \u015fi se pot adeveri periculoase.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Recrudescen\u0163a rasismului \u00een \u0163\u0103rile cu democra\u0163ii consolidate, Fran\u0163a, Germania \u015fi Statele Unite printre ele, st\u00e2rne\u015fte la noi c\u00e2teva obsesii vechi \u015fi, din p\u0103cate, pretexte pentru a le re\u00eennoi garderoba legislativ\u0103. Recenta lege privind interzicerea organiza\u0163iilor \u015fi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob este o prob\u0103. Ea a declan\u015fat nedumiriri \u015fi indignare \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103. Reac\u0163iile,… Cite\u0219te mai mult »C\u00e2teva obsesii \u015fi umbra rece a cenzurii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14996,14997,14998],"class_list":["post-24252","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-blocarea-extremismului","tag-legionarismul-fascismului","tag-proliferarea-grupurilor-extremiste"],"views":1048,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24252","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24252"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24252\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24253,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24252\/revisions\/24253"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24252"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24252"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24252"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}