Societatea rom\u00e2neasc\u0103 pare s\u0103 fie, adeseori, un mare sat \u00een care babele se adun\u0103 pe la por\u0163i, iar mo\u015fii pe la cr\u00e2\u015fm\u0103 ca s\u0103 b\u00e2rfeasc\u0103. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile din urm\u0103, \u00een pofida secetei generalizate, \u00een ceea ce prive\u015fte subiectele de b\u00e2rf\u0103 n-a\u015f putea spune c\u0103 am stat r\u0103u: c\u00e2teva violuri, preumbl\u0103rile premierului prin \u0163\u0103ri str\u0103ine, diverse accidente cu mor\u0163i \u015fi legea antilegionari. E adev\u0103rat, au lipsit arest\u0103rile spectaculoase, blonda \u0163\u0103rii n-a mai dat declara\u0163ii, avem un pre\u015fedinte care nu se \u00eembat\u0103, nu \u00eenjur\u0103, nu se h\u0103h\u0103ie… ce mai, n-are nici un haz, a\u015fa c\u0103 ne mul\u0163umim cu ce avem. Ca de obicei, subiectele sunt comentate dup\u0103 ureche. Nu conteaz\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat, de fapt, ci doar ce a spus unul sau altul despre chestiune. Cu alte cuvinte, societatea nu pare interesat\u0103 de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, cu adev\u0103rat, ci de p\u0103rerile unora despre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Din p\u0103cate, cei care \u00ee\u015fi dau cu p\u0103rerea sunt la fel de dezinforma\u0163i ca aceia care \u00eei ascult\u0103, numai c\u0103, odat\u0103 ce au ap\u0103rut \u201epe sticl\u0103\u201c \u00een mai mult de trei emisiuni din prime time, ajung s\u0103 fie considera\u0163i exper\u0163i universali, precum cheia francez\u0103. Cel mai frumos este momentul \u00een care exper\u0163ii \u0103\u015ftia universali ajung s\u0103 se certe \u00eentre ei ca la u\u015fa cortului. Atunci se cheam\u0103 c\u0103 avem \u201edezbatere\u201c. Ba, \u00eenc\u0103, unii mai pre\u0163io\u015fi se m\u00e2ndresc cu o \u201edezbatere de idei\u201c!
\nBun\u0103oar\u0103, cum ar fi cazul cu legea pe care tocmai am amintit-o. Folclorul televizionistic, populat cu persoane nu din cale-afar\u0103 de inteligente, se str\u0103duie\u015fte s\u0103 g\u0103seasc\u0103 pentru fiecare lege \u00een parte c\u00e2te o denumire care s\u0103 o fac\u0103 mai u\u015for inteligibil\u0103 de c\u0103tre telespectatori \u2013 considera\u0163i, \u00eentotdeauna, mai pro\u015fti dec\u00e2t cei care le livreaz\u0103 \u015ftirile. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, pentru cei interesa\u0163i, am s\u0103 dau titlul exact al actului normativ despre care e vorba: Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organiza\u0163iilor, simbolurilor \u015fi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob \u015fi a promov\u0103rii cultului persoanelor vinovate de s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni de genocid contra umanit\u0103\u0163ii \u015fi de crime de r\u0103zboi. Aceast\u0103 ordonan\u0163\u0103 (necomentat\u0103 prea mult acum 13 ani, c\u00e2nd a ap\u0103rut) a fost de cur\u00e2nd modificat\u0103, prin Legea nr. 217\/2015, prin men\u0163ionarea expres\u0103, \u00een textul actului normativ, a legionarilor.
\nNecesitatea apari\u0163iei Ordonan\u0163ei, \u00een 2002, a fost determinat\u0103 de puzderia de str\u0103zi \u015fi statui din Rom\u00e2nia dedicate mare\u015falului Antonescu. Urmare a aplic\u0103rii Ordonan\u0163ei, autorit\u0103\u0163ile au reu\u015fit, cu greu, s\u0103 schimbe denumirile de str\u0103zi \u015fi s\u0103 scoat\u0103 statuile din spa\u0163iul public. Dar asta nu i-a \u00eempiedicat pe legionari s\u0103 \u00ee\u015fi continue activitatea. Au magazine dedicate literaturii care le glorific\u0103 doctrina, au publica\u0163ii tip\u0103rite \u015fi pe internet, apar \u00een public \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een c\u0103m\u0103\u015fi verzi \u015fi execut\u00e2nd salutul fascist, \u00eencearc\u0103 s\u0103 candideze pentru orice posturi politice. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd parchetele au f\u0103cut dosare de urm\u0103rire penal\u0103 \u00eempotriva acestor oameni, judec\u0103torii au dat neputincio\u015fi din umeri: \u00een textul Ordonan\u0163ei, legionarii nu erau pomeni\u0163i ca atare, iar judec\u0103torii nu puteau s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura \u00eentre fasci\u015fti, rasi\u015fti \u015fi xenofobi, pe de o parte, \u015fi legionari, pe de alta. Dup\u0103 mul\u0163i ani de zile \u00een care publica\u0163iile legionare au proliferat, au \u00eenceput s\u0103 fie organizate tabere prin care se urm\u0103re\u015fte \u00eendoctrinarea adolescen\u0163ilor cu idei legionare, iar organiza\u0163iile legionare s-au \u00eent\u0103rit, trebuia f\u0103cut ceva. A\u015fa s-a ajuns la modificarea Ordonan\u0163ei, prin men\u0163ionarea ca atare a organiza\u0163iilor, simbolurilor \u015fi faptelor cu caracter legionar. Legea precizeaz\u0103 destul de clar ce se \u00een\u0163elege prin Mi\u015fcarea Legionar\u0103, ce \u00eenseamn\u0103 simbolurile \u015fi organiza\u0163iile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum \u015fi ni\u015fte no\u0163iuni, \u00eenc\u0103, vagi pentru mul\u0163i dintre concet\u0103\u0163eni, precum holocaustul \u015fi holocaustul pe teritoriul Rom\u00e2niei.
\nAtacurile la adresa Ordonan\u0163ei, a\u015fa cum ea a fost modificat\u0103 prin Legea nr. 217\/2015, provin din dou\u0103 direc\u0163ii. Prima este reprezentat\u0103 de cei care s-au apropiat de legionarism dinspre ortodoxie. Este cunoscut apelul frecvent al Mi\u015fc\u0103rii Legionare la credin\u0163\u0103 \u2013 apel \u00een numele c\u0103ruia au fost comise cele mai oribile crime ale deceniului patru, din secolul trecut. Din p\u0103cate, ignoran\u0163a, dublat\u0103 de faptul c\u0103 legionarii s-au dovedit a fi cei mai duri inamici ai comuni\u015ftilor, \u00eei face pe mul\u0163i dintre cei care ast\u0103zi sunt apropia\u0163i de Biseric\u0103 s\u0103 debiteze f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 tot felul de enormit\u0103\u0163i. \u00cen ultimii ani am aflat siderat de la o sculptori\u0163\u0103 (foarte apreciat\u0103 pe culoarele Academiei Rom\u00e2ne) c\u0103 nu legionarii l-au asasinat pe Nicolae Iorga, pe motiv c\u0103 ei \u201en-ar fi putut s\u0103 comit\u0103 crime, pentru c\u0103 erau oameni credincio\u015fi\u201c. Evident, \u00een fa\u0163a unui argument demn de G\u00e2g\u0103, dovezile istorice nu au cum s\u0103 fie \u00een\u0163elese. Recent am v\u0103zut la un post de televiziune un preot, care se pretindea a fi \u015fi istoric pe deasupra, care sus\u0163inea de asemenea c\u0103 pe Iorga l-ar fi asasinat o echip\u0103 de agen\u0163i NKVD! Pe de alt\u0103 parte, unii dintre monahii care nu au renun\u0163at la ideile legionare (sunt cunoscute imaginile cu monahiile de la M\u0103n\u0103stirea Petru Vod\u0103 care \u00eei c\u00e2nt\u0103 p\u0103rintelui Iustin P\u00e2rvu, cu prilejul \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 90 de ani, Sf\u00e2nt\u0103 tinere\u0163e legionar\u0103) au devenit, \u00een ultimii ani, dup\u0103 ce s-au s\u0103v\u00e2r\u015fit din aceast\u0103 lume, adev\u0103rate legende ale ortodoxiei: fac minuni dup\u0103 moarte, se organizeaz\u0103 pelerinaje la mormintele lor, o mul\u0163ime de lume se laud\u0103 c\u0103 i-a cunoscut \u015f.a.m.d.; tr\u0103im \u00eentr-o lume tot mai alienat\u0103, \u00een care mul\u0163i dintre noi, cei cu vie\u0163i chinuite de s\u0103r\u0103cie, de lips\u0103 de speran\u0163\u0103, dar \u015fi de dificultatea de a se adapta la o societate ce pare tot mai \u201es\u0103lbatic\u0103\u201c, \u00ee\u015fi g\u0103sesc refugiu doar \u00een credin\u0163\u0103. Din p\u0103cate, bisericile Rom\u00e2niei sunt \u00eenc\u0103rcate de bro\u015furele cu tot felul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi ale unor fo\u015fti legionari. Pentru mul\u0163i credincio\u015fi, orice atac la adresa legionarilor a ajuns s\u0103 fie echivalat cu un atac la adresa credin\u0163ei ortodoxe!
\nA doua direc\u0163ie este una care \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile ad\u00e2nc \u00eenfipte \u00een na\u0163ional-comunism. Nu are rost s\u0103 \u00eencerc s\u0103 explic, aici, ce a \u00eensemnat na\u0163ional-comunismul \u015fi cum a \u00eencercat Ceau\u015fescu s\u0103 \u00ee\u015fi cl\u0103deasc\u0103 soclul propriului cult pe umerii lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u015fi Mihai Viteazul. \u00cen ultimul deceniu al regimului comunist, istoricii de serviciu, Mircea Mu\u015fat \u015fi Ion Ardeleanu (re\u00eencarnarea lui Mihail Roller pentru istoria confec\u0163ionat\u0103 \u00een anii ceau\u015fismului) au \u00eencercat recuperarea patriotard\u0103 a lui Ion Antonescu. Singurul motiv pentru care Ceau\u015fescu era interesat de acest lucru a fost dorin\u0163a lui de a men\u0163ine sentimentul de ur\u0103 \u00eempotriva ru\u015filor, de unde, dup\u0103 moartea lui Brejnev, veneau nepl\u0103cute semne de schimbare. Dup\u0103 30 de ani, pentru rom\u00e2nul de r\u00e2nd, faptul c\u0103 aceast\u0103 direc\u0163ie \u00een istoriografie a fost lansat\u0103 de doi istorici comuni\u015fti a ajuns s\u0103 fie irelevant. Na\u0163ional-comunismul a reu\u015fit s\u0103 ne \u00eenve\u0163e c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 feluri de comuni\u015fti: cei n\u0103scu\u0163i la Scornice\u015fti (\u0103\u015ftia sunt cei buni) \u015fi cei bol\u015fevici, care sunt r\u0103i, \u015fi care au venit din Rusia. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, aceia\u015fi Mu\u015fat \u015fi Ardeleanu au accentuat faptul c\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Ceau\u015fescu a preluat fr\u00e2iele puterii, partidul era \u201einfestat\u201c de \u201ealogeni\u201c (evrei, ru\u015fi, maghiari…) Iat\u0103 c\u0103 strategia lor a fost una c\u00e2\u015ftig\u0103toare. Pentru mul\u0163i dintre cei care au \u00eenv\u0103\u0163at istoria de la televizor, comunismul a ajuns s\u0103 fie asociat cu ne-rom\u00e2ni. Prin contrast, legionarismul a fost o mi\u015fcare pur rom\u00e2neasc\u0103. Sunt convins c\u0103 Ceau\u015fescu nu \u015fi-ar fi putut imagina un asemenea rezultat al politicii lui. Dar el este vizibil azi, cu ochiul liber. Cei mai mul\u0163i contestatari ai Legii nr. 217\/2015 sunt nemul\u0163umi\u0163i de faptul c\u0103, \u00een vreme ce legionarii, fasci\u015ftii, rasi\u015ftii \u015fi xenofobii care sunt viza\u0163i de actualul text al Ordonan\u0163ei sunt etnici rom\u00e2ni, etnicii ru\u015fi, evrei, maghiari, bulgari \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, v\u0103zu\u0163i drept cei care au adus comunismul \u00een Rom\u00e2nia, scap\u0103 nepedepsi\u0163i.
\nEste adev\u0103rat, Ordonan\u0163a, pe bun\u0103 dreptate, creeaz\u0103 cadrul juridic pentru \u00eengr\u0103direa activit\u0103\u0163ilor fasciste \u015fi legionare, dar nu le condamn\u0103 pe cele comuniste. Cu alte cuvinte, dac\u0103 ie\u015fi pe strad\u0103 cu un tricou pe care se afl\u0103 imprimat chipul lui Zelea-Codreanu ri\u015fti trei luni de \u00eenchisoare, iar dac\u0103 por\u0163i, \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii, un tricou av\u00e2nd chipul lui Stalin nu ri\u015fti nimic. Asta este o problem\u0103 pe care legiuitorii no\u015ftri vor trebuie s\u0103 o rezolve \u00een viitorul apropiat.
\nA\u015fa cum era \u015fi firesc, muzeele sunt exceptate, \u00een mod explicit, de la aplicarea prevederilor Ordonan\u0163ei nr. 31\/2002. Dar Rom\u00e2nia este un mare muzeu \u00een domeniul mentalului. \u00cen acest muzeu, cu sau f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103, Ceau\u015fescu ne umbre\u015fte \u015fi ast\u0103zi judecata.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Societatea rom\u00e2neasc\u0103 pare s\u0103 fie, adeseori, un mare sat \u00een care babele se adun\u0103 pe la por\u0163i, iar mo\u015fii pe la cr\u00e2\u015fm\u0103 ca s\u0103 b\u00e2rfeasc\u0103. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile din urm\u0103, \u00een pofida secetei generalizate, \u00een ceea ce prive\u015fte subiectele de b\u00e2rf\u0103 n-a\u015f putea spune c\u0103 am stat r\u0103u: c\u00e2teva violuri, preumbl\u0103rile premierului prin \u0163\u0103ri str\u0103ine, diverse… Cite\u0219te mai mult »Umbra lui Ceau\u015fescu peste muzee<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11237],"tags":[],"class_list":["post-24237","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate"],"views":1261,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24237","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24237"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24238,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24237\/revisions\/24238"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24237"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24237"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}