{"id":24233,"date":"2015-09-09T15:12:00","date_gmt":"2015-09-09T13:12:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24233"},"modified":"2015-09-09T15:12:00","modified_gmt":"2015-09-09T13:12:00","slug":"caterina-de-medici-intre-adevar-si-fictiune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/caterina-de-medici-intre-adevar-si-fictiune\/","title":{"rendered":"Caterina de Medici, \u00eentre adev\u0103r \u015fi fic\u0163iune"},"content":{"rendered":"

C.W. Gortner, Caterina de Medici. Regina nop\u0163ii s\u00e2ngeroase<\/em>, Editura Litera, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u201eAdev\u0103rul este c\u0103 niciunul dintre noi nu este nevinovat. Cu to\u0163ii avem p\u0103cate de m\u0103rturisit\u201c. Asta dest\u0103inuie Caterina de Medici, ultimul descendent legitim al ilustrei sale familii, \u00een cartea lui C.W. Gortner.<\/p>\n

\u00cendep\u0103rtat\u0103 din Floren\u0163a, locul s\u0103u natal, Caterina este promis\u0103 lui Henric, fiul lui Francisc I al Fran\u0163ei. \u00centr-un t\u0103r\u00e2m str\u0103in acesteia, Caterina lupt\u0103 pentru a-\u015fi face loc printre clien\u0163ii faimosului clarv\u0103z\u0103tor Nostradamus, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u015fi ea se n\u0103scuse cu darul clarviziunii. Dar, la v\u00e2rsta de patruzeci de ani, Caterina devine v\u0103duv\u0103, fiind l\u0103sat\u0103 singur\u0103 cu cei \u015fase copii mici, \u00eentr-un regat sf\u00e2\u015fiat de ambi\u0163ie \u015fi tr\u0103dare. Baz\u00e2ndu-se pe tenacitate, inteligen\u0163\u0103 \u015fi compromis, Caterina \u00ee\u015fi folose\u015fte \u00eentreaga energie pentru a asigura tronul, nefiind con\u015ftient\u0103 de faptul c\u0103, pentru a salva Fran\u0163a, va trebui s\u0103 \u00ee\u015fi sacrifice idealurile, reputa\u0163ia, chiar \u015fi secretul inimii sale ascu\u0163ite.
\nOdat\u0103 cu trecerea timpului, imaginea Caterinei de Medici a r\u0103mas aceea a v\u0103duvei \u00eensetate de putere, care a practicat magia neagr\u0103, conduc\u00e2nd masacre \u015fi ucig\u00e2ndu-\u015fi inamicii pentru a asigura puterea familiei sale. Dar poate c\u0103 adev\u0103rul, a\u015fa cum deseori se \u00eent\u00e2mpl\u0103, zace undeva \u00een necunoa\u015fterea multor fapte istorice, \u00eentr-o zon\u0103 gri a triumfului \u015fi a suferin\u0163ei, \u00eentre \u00een\u0163elepciune \u015fi eroare, printre acele lucruri \u015fi fapte din care este format\u0103 via\u0163a.
\nDin cercet\u0103rile extinse ale autorului cu privire la manierele \u015fi obiceiurile vremurilor \u00een care a tr\u0103it aceasta, Caterina sare dintr-o via\u0163\u0103 perfect\u0103 pr\u0103fuit\u0103 \u00eentr-una vibrant\u0103, f\u0103r\u0103 a se scuza sau a se ap\u0103ra, ci pentru a-\u015fi spune povestea. Ac\u0163iunea se petrece la persoana I, totul, de la opulen\u0163a cur\u0163ii franceze p\u00e2n\u0103 la dezastrele r\u0103zboaielor religioase ale secolului al XVI-lea care aproape au distrus monarhia familiei Valois, este readus la via\u0163\u0103 \u00een paginile scrise cu o aten\u0163ie remarcabil\u0103 la detalii, afund\u00e2ndu-i pe cititori \u00een lumea Caterinei. Dar, pe l\u00e2ng\u0103 atmosfer\u0103, portretizarea eroinei arat\u0103 c\u0103 mentalitatea acesteia este mult avansat\u0103 fa\u0163\u0103 de vremurile \u00een care tr\u0103ie\u015fte, posed\u00e2nd un intelect profund, o loialitate \u015fi o voin\u0163\u0103 de a supravie\u0163ui incontestabile, cele mai mari atuuri dar \u015fi sl\u0103biciuni transform\u00e2nd-o \u00eentr-o legend\u0103.
\nCaterina a fost ultimul urma\u015f legitim al neamului Medici, educat\u0103 s\u0103 fie un negustor politic, nicidecum o regin\u0103. \u00cen copil\u0103rie a \u00eendurat mai mult de doi ani ca ostatic\u0103, \u00een timp ce Floren\u0163a a fost scoas\u0103 de sub conducerea neamului Medici. C\u00e2nd a fost eliberat\u0103, unchiul s\u0103u, Papa Clement al VII-lea, a c\u0103utat s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 o alian\u0163\u0103 \u00eentre Italia \u015fi Fran\u0163a prin c\u0103s\u0103torie. Astfel, la v\u00e2rsta de paisprezece ani, Caterina se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Henric, al doilea fiu al regelui Francisc I al Fran\u0163ei. Tr\u0103g\u00e2ndu-se dintr-o familie comun\u0103, aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie a fost o lovitur\u0103 pentru Caterina, care, ca orice str\u0103in, a trebuit s\u0103 lupte din greu pentru a fi acceptat\u0103 \u00een cercurile elitiste de la curtea francez\u0103. C\u00e2nd ceva de neconceput se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi Henric devine prezumtivul mo\u015ftenitor, prima lupt\u0103 pentru supravie\u0163uirea Caterinei o aduce \u00eempotriva Dianei de Poti\u00e8res, amanta de mult timp a so\u0163ului s\u0103u, \u00eentruc\u00e2t trebuie s\u0103 aduc\u0103 pe lume mo\u015ftenitori pentru a-\u015fi proteja pozi\u0163ia la curte. Autorul descrie o poveste captivant\u0103, dezv\u0103luind modul \u00een care, \u00een anii ei de formare, dezam\u0103girea \u015fi \u00eencerc\u0103rile prin care trece Caterina \u00een c\u0103snicia sa preg\u0103tesc scena pentru un regent cu o voin\u0163\u0103 de fier.
\nDup\u0103 moartea regelui Henric \u00eencepe adev\u0103rata lupt\u0103 a Caterinei pentru supravie\u0163uire, devenit\u0103 v\u0103duv\u0103 \u015fi regent pe tronul Fran\u0163ei. Pe parcursul ultimilor treizeci de ani din via\u0163\u0103, ea se afl\u0103 \u00eentr-o \u00eencercare neobosit\u0103 de a asigura tronul pentru fiii s\u0103i. Problema protestan\u0163ilor, care exist\u0103 de la sosirea Caterinei la curtea francez\u0103, se transform\u0103 \u00eentr-un adev\u0103rat r\u0103zboi al religiilor. De\u015fi Caterina este descris\u0103 de autor ca fiind tolerant\u0103 \u00een privin\u0163a diversit\u0103\u0163ii religioase, ea sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a lupta cu orice reprezint\u0103 o amenin\u0163are pentru mo\u015ftenirea tronului de c\u0103tre fiii s\u0103i. Caterina posed\u0103 o iubire admirabil\u0103 \u015fi de temut pentru odraslele sale, devenind oarb\u0103 \u00een fa\u0163a gre\u015felilor \u015fi sup\u0103r\u0103rii pe care i-o cauzeaz\u0103 ace\u015ftia, mul\u0163umit\u0103 unei concentr\u0103ri de neclintit \u00eentru protejarea tronului. Autorul \u00eei atribuie un portret nepref\u0103cut, cinstit \u015fi sf\u00e2\u015fietor \u00een lupta dintre dinastii ce controleaz\u0103 at\u00e2t vie\u0163ile subiec\u0163ilor s\u0103i, c\u00e2t \u015fi pe a sa. Aceasta \u00ee\u015fi are apogeul \u00een tragedia din 1572 a masacrului din noaptea Sf\u00e2ntului Bartolomeu, un val s\u00e2ngeros de violen\u0163\u0103 \u00eempotriva protestan\u0163ilor francezi, istoria atribuind vina Caterinei de Medici.
\nTotu\u015fi, \u00een ciuda ne\u00eentreruptei lupte ca m\u0103car unul dintre fiii s\u0103i s\u0103 duc\u0103 mai departe povara tronului \u015fi s\u0103-l asigure la r\u00e2ndul s\u0103u mo\u015ftenitorilor s\u0103i, Caterina a avut o revela\u0163ie pe patul de moarte. A\u015fa cum un \u00een\u0163elept \u00eei spusese \u00een copil\u0103rie, \u00ee\u015fi \u00eendeplinise destinul, dar nu acela despre care considera c\u0103 trebuie \u00eendeplinit, ci adev\u0103ratul s\u0103u destin, \u015fi anume o viziune pe care o ascunsese \u015fi o negase \u00een urm\u0103 cu mul\u0163i ani. Astfel, pe patul de moarte, \u00een ultimele clipe invoc\u0103 pentru ultima dat\u0103 viziunea sa, imaginea destinului ce reprezint\u0103 \u201epromisiunea viitorului \u00een incertitudinea prezentului\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C.W. Gortner, Caterina de Medici. Regina nop\u0163ii s\u00e2ngeroase, Editura Litera, Bucure\u015fti, 2014 \u201eAdev\u0103rul este c\u0103 niciunul dintre noi nu este nevinovat. Cu to\u0163ii avem p\u0103cate de m\u0103rturisit\u201c. Asta dest\u0103inuie Caterina de Medici, ultimul descendent legitim al ilustrei sale familii, \u00een cartea lui C.W. Gortner. \u00cendep\u0103rtat\u0103 din Floren\u0163a, locul s\u0103u natal, Caterina este promis\u0103 lui Henric,… Cite\u0219te mai mult »Caterina de Medici, \u00eentre adev\u0103r \u015fi fic\u0163iune<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-24233","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2147,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24233","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24233"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24233\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24234,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24233\/revisions\/24234"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24233"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24233"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24233"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}