{"id":24224,"date":"2015-09-09T15:06:11","date_gmt":"2015-09-09T13:06:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24224"},"modified":"2015-09-09T15:06:11","modified_gmt":"2015-09-09T13:06:11","slug":"aferim-despre-prejudecati-si-tipare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/aferim-despre-prejudecati-si-tipare\/","title":{"rendered":"\u201eAferim!\u201c, despre prejudec\u0103\u0163i \u015fi tipare"},"content":{"rendered":"

Unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice din ultimii ani, Aferim!, regizat de Radu Jude, film istoric, a fost singura produc\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 selectat\u0103 la Berlinal\u0103 al\u0103turi de pelicule precum Queen of Desert, regia Werner Herzog, Taxi, regia Jafar Panahi, Knight of Cups, regia Terrence Malick sau Eisenstein in Guanajuato, regia Peter Greenaway.<\/p>\n

Filmul este conceput ca o poveste spus\u0103 din pl\u0103cerea jocului, \u015fi nu ca unul menit s\u0103 fac\u0103 succes de public. Radu Jude, al\u0103turi de Florin L\u0103z\u0103rescu, co-scenarist, fac un exerci\u0163iu de imagina\u0163ie, reconstituind o \u00eent\u00e2mplare din societatea rom\u00e2neasc\u0103 de la mijloclul secolului al XIX-lea. Pelicula nu se dore\u015fte o monografie sau un documentar, ci, a\u015fa cum spune \u00eensu\u015fi autorul, a pornit din dorin\u0163a de a medita asupra lui \u201eatunci\u201c \u015fi \u201eacum\u201c din punct de vedere uman. Documente, relat\u0103ri \u015fi opere literare au fost materia prim\u0103 pentru o \u00eent\u00e2mplare care pentru spectator devine pretext de reflec\u0163ie interioar\u0103. \u201eFilmul pe care l-am f\u0103cut este despre mentalit\u0103\u0163i \u015fi despre felul \u00een care mentalit\u0103\u0163ile trec de la o persoan\u0103 la alta \u2013 a\u015fa, ca o cium\u0103, ca o molim\u0103\u201c, a explicat regizorul Radu Jude. \u201ePe l\u00e2ng\u0103 asta, filmul atinge o serie de alte subiecte, precum sclavia romilor, condi\u0163ia femeii, rela\u0163ia dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii, educa\u0163ia, antisemitismul \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, e legat \u015fi de ceea ce numim conven\u0163ional reprezentarea istoriei prin imagine, \u015fi anume limitele pe care, de fapt, le are o reprezentare de tipul acesta\u201c, a ad\u0103ugat el.
\nPelicula \u00eel prezint\u0103 pe zapciul Constandin, care c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenso\u0163it de fiul s\u0103u Ioni\u0163\u0103, spre a-l pe g\u0103si robul \u0163igan, Carfin. Pentru c\u0103 acesta este acuzat de furt \u015fi tr\u0103dare, trebuie adus \u00eenapoi boierului p\u0103gubit pentru a-\u015fi primi pedeapsa. Dup\u0103 ce \u00eel descoper\u0103 pe fugar, Constandin afl\u0103 c\u0103, de fapt, vina robului era idila \u00eencurcat\u0103 cu doamna casei care, prin firea \u201enestatornic\u0103\u201c \u015fi leg\u0103tura ei ru\u015finoas\u0103, a umilit autoritatea \u015fi virilitatea boierului. Ac\u0163iunea se desf\u0103\u015foar\u0103 cu pu\u0163ine r\u0103sturn\u0103ri de situa\u0163ie. Spectatorul este p\u0103c\u0103lit de momentele bine g\u00e2ndite, dialogul animat, citatele culturale (din cimatografie \u015fi literatur\u0103) \u00eenl\u0103\u0163uite cu aten\u0163ie de-a lungul \u00eentregului film \u015fi umorul, de cele mai multe ori ironic. Publicul resimte latent tensiunea a\u015ftept\u0103rii deznod\u0103m\u00e2ntului care, aparent, depinde de hot\u0103r\u00e2rea zapciului: \u00eel va sc\u0103pa sau nu pe Carfin de pedeaps\u0103?
\nMomentele de dramatism sunt rare, pentru c\u0103 miza filmului nu este at\u00e2t s\u0103 emo\u0163ioneze privitorul, c\u00e2t s\u0103-i st\u00e2rneasc\u0103 contemplarea sau chiar comentariul asupra firii umane, a \u00eenclina\u0163iei noastre comune de a \u00een\u0163elege lumea prin prejudec\u0103\u0163i \u015fi tipare. Pres\u0103rat cu glume din popor \u015fi expresii arhaice, schimbul de replici cuprinde extrasele unei g\u00e2ndiri vechi \u015fi, paradoxal, pline de via\u0163\u0103 datorit\u0103 asem\u0103n\u0103rii sale, \u00een anumite privin\u0163e, cu cea contemporan\u0103. Finalul este \u00eens\u0103 tulbur\u0103tor, av\u00e2nd \u00een vedere \u00eenceputul pa\u015fnic al filmului. Nea\u015fteptat, at\u00e2t prin agresivitatea din gestul boierului (de\u015fi e mereu anun\u0163at\u0103 de Carfin \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei), c\u00e2t \u015fi prin resemnarea aproape ancestral\u0103 a lui Constandin.
\nAferim! nu e conceput nici ca un film moralizator, personajele nu evolueaz\u0103 din punct de vedere spiritual (cu excep\u0163ia lui Ioni\u0163\u0103, care este martorul timid al faptelor). \u00cen esen\u0163\u0103, nimeni nu se schimb\u0103 cu adev\u0103rat, iar rela\u0163iile sociale \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 legile aparent imuabile. Boierul \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 felul r\u0103zbun\u0103tor iar slugile ascult\u0103 cu capul plecat la pilda \u00eengrozitoare dat\u0103 de acesta. Personajele sunt bine ancorate \u00een via\u0163\u0103, dar sunt interpretate cu distan\u0163are de c\u0103tre actori, fiecare purt\u00e2ndu-\u015fi dilema social-moral\u0103 \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00eentr-o aur\u0103 de ridicol.
\nCea mai recent\u0103 prezen\u0163\u0103 a unui film rom\u00e2nesc \u00een competi\u0163ia oficial\u0103 a festivalului de la Berlin a fost \u00eenregistrat\u0103 acum doi ani, c\u00e2nd Pozi\u0163ia copilului, produs de Ada Solom \u015fi regizat de C\u0103lin Peter Netzer, a c\u00e2\u015ftigat trofeul Ursul de Aur. Despre faptul c\u0103 anul acesta trofeul Ursul de Aur pentru regie a fost c\u00e2\u015ftigat de filmul regizat de el, Radu Jude spunea glumind \u00een discursul de acceptare a premiului: \u201eDac\u0103 a\u015f fi \u015ftiut c\u0103 voi c\u00e2\u015ftiga un premiu at\u00e2t de important, a\u015f fi fost mai serios atunci c\u00e2nd am f\u0103cut filmul\u201c. Totodat\u0103, el a men\u0163ionat c\u0103 premiul apar\u0163ine \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 echipei care a f\u0103cut filmul \u015fi a transmis un mesaj deciden\u0163ilor din Rom\u00e2nia. \u201eSper c\u0103 acest premiu le arat\u0103 c\u0103 vor trebui s\u0103 aloce mai multe resurse cinematografiei\u201c.
\nAferim! este filmul rom\u00e2nesc cu cel mai mare succes la premier\u0103 din ultimii treisprezece ani, surclas\u00e2nd produc\u0163ii ca De ce eu?, filmul lui Tudor Giurgiu (19.924 de spectatori \u00een primul weekend), Pozi\u0163ia Copilului, \u00een regia lui C\u0103lin Peter Netzer (19.729 de spectatori) \u015fi Selfie de Cristina Iacob (12.648 de spectatori).<\/p>\n

\"cinema1\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice din ultimii ani, Aferim!, regizat de Radu Jude, film istoric, a fost singura produc\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 selectat\u0103 la Berlinal\u0103 al\u0103turi de pelicule precum Queen of Desert, regia Werner Herzog, Taxi, regia Jafar Panahi, Knight of Cups, regia Terrence Malick sau Eisenstein in Guanajuato, regia Peter Greenaway. Filmul este… Cite\u0219te mai mult »\u201eAferim!\u201c, despre prejudec\u0103\u0163i \u015fi tipare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[],"class_list":["post-24224","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media"],"views":1013,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24224","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24224"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24224\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24226,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24224\/revisions\/24226"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24224"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24224"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24224"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}