{"id":24220,"date":"2015-09-09T15:03:19","date_gmt":"2015-09-09T13:03:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24220"},"modified":"2015-09-09T15:03:19","modified_gmt":"2015-09-09T13:03:19","slug":"te-cunosc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/te-cunosc\/","title":{"rendered":"Te cunosc?"},"content":{"rendered":"

Stagiunea s-a \u00eenchis de ceva vreme, a\u015fa c\u0103 ar trebui s\u0103 punem pe tapet \u015fi bunele, \u015fi relele. \u00cen topul bunelor, sigur figureaz\u0103 ministagiunea Teatrului Clasic \u201eIoan Slavici\u201c din Arad care a delectat \u00een prim\u0103var\u0103 publicul bucure\u015ftean. Orice teatru din Capital\u0103 ar fi m\u00e2ndru cu o asemenea garnitur\u0103 de spectacole: texte contemporane de autori importan\u0163i (Jo\u00ebl Pommerat, Annie Baker, Marius von Mayenburg) \u015fi regizori (Radu Nica, Theodor Cristian Popescu \u015fi Cristi Juncu) care au ceva de spus. O ecua\u0163ie infailibil\u0103!<\/strong><\/em><\/p>\n

Primul dintre cele trei spectacole prezentate a fost Reunificarea celor dou\u0103 Corei de Jo\u00ebl Pommerat, \u00een regia lui Radu Nica. Pe scen\u0103, un culoar. De o parte \u015fi de alta, spectatorii privesc de parc\u0103 ar fi cercet\u0103tori aten\u0163i la materialul de studiu din laborator. Sunt aproape, pentru c\u0103 stau nas \u00een nas cu actorii, \u015fi totu\u015fi deta\u015fa\u0163i, gra\u0163ie spa\u0163iului dispus \u00een lungime, care submineaz\u0103 obi\u015fnuitul aer de intimitate al mont\u0103rilor cu publicul pe scen\u0103. Lumina plin\u0103, puternic\u0103 \u015fi dispunerea culoarului de joc accentueaz\u0103 aerul de investiga\u0163ie. Un vocalist vine \u015fi c\u00e2nt\u0103 tare, \u00een mijlocul scenei, muzica semnat\u0103 de Vlaicu Golcea, inject\u00e2nd energie zdrav\u0103n\u0103 \u00een public. Senza\u0163ia de aproape-departe, vizibil-invizibil, clar-ambiguu o confer\u0103 \u015fi decorul format de cuburile din fire libere (scenografia Ioana Popescu) care las\u0103 la vedere sau, dup\u0103 caz, ascund personajele. Clar e tot ce se desf\u0103\u015foar\u0103 pe scen\u0103: replicile, propozi\u0163iile, schi\u0163a de rela\u0163ie, situa\u0163iile. \u015ei totu\u015fi, tu\u015fe de ambiguitate macin\u0103, la fiecare secven\u0163\u0103, limpezimea. \u00cen \u00eent\u00e2mpl\u0103rile aparent u\u015for de recunoscut se strecoar\u0103 accente neverosimile. Deasupra tuturor, \u00een spectacolul modern al lui Radu Nica, se deslu\u015fesc contururile abia presim\u0163ite ale unui semn de \u00eentrebare.
\n\u00cen fiecare dintre scenele separate (pentru c\u0103 nici un moment nu are leg\u0103tur\u0103 cu celelalte), publicul plonjeaz\u0103 brusc \u00een situa\u0163ia \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare. Nici vorb\u0103 de punctele clasice ale construc\u0163iei: \u00eenceput, preg\u0103tire, acumulare, imagine din ce \u00een ce mai plin\u0103 a caracterelor. Nici un element din biografie care s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutorul tabloului general. Spectatorul prinde \u015ftefeta din mers, de la mijlocul scenei, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 habar cine sunt personajele sau ce au f\u0103cut p\u00e2n\u0103 atunci. M\u0103ritat\u0103 de dou\u0103zeci de ani, cu copii mari, femeia din fa\u0163a consilierei vrea s\u0103 divor\u0163eze pentru c\u0103 \u00een cuplul ei, care func\u0163ioneaz\u0103 impecabil, nu exist\u0103 dragoste. Nici nu a fost vreodat\u0103. \u201eCum se manifest\u0103 lipsa de dragoste?\u201c, o \u00eentreab\u0103 terapeuta. \u201e\u00cen nici un fel\u201c, r\u0103spunde pacienta, iar actri\u0163a Dorina Darie-Peter \u015ftie s\u0103 umple sobrietatea de p\u00e2n\u0103 atunci cu subtext, \u00een\u0163elegere \u015fi ad\u00e2ncuri presim\u0163ite ale personajului.
\nDac\u0103 viziunea lui Radu Nica eradicheaz\u0103 traseele psihologice, r\u0103m\u00e2n, totu\u015fi, mici borne care ofer\u0103 nota exemplarit\u0103\u0163ii pentru diferitele situa\u0163ii \u015fi tipuri de personaje. Actorii le acoper\u0103 de credibilitate, l\u0103s\u00e2ndu-le totodat\u0103 ambiguitatea ne\u015ftirbit\u0103. Balansul \u00eentre ace\u015fti doi poli \u015fi dozajul operat chirurgical par s\u0103 fi fost marele pariu c\u00e2\u015ftigat de spectacolul lui Radu Nica. Cu articula\u0163iile sintaxei dramatice pulverizate, scenele dureaz\u0103 c\u00e2teva minute, iar personajele dispar pentru a intra unele noi, f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 cu precedentele. Sec\u0163iunile nea\u015fteptate, decupajele rapide prin diferitele situa\u0163ii ale lumii de azi se amestec\u0103 \u00eentr-un caleidoscop imens \u015fi lax care m\u0103rturise\u015fte despre starea rela\u0163iei. C\u0103ci \u00een toate scenele e vorba despre Ea \u015fi El. Sau despre Ea \u015fi Ea. Sau despre El \u015fi El. Tu\u015fe fragmentare f\u0103r\u0103 biografie \u015fi f\u0103r\u0103 psihologie (cea din urm\u0103 suplinit\u0103 de coregrafia lui Florin Fieroiu), prezentate \u00een alb-negru, f\u0103r\u0103 nuan\u0163e intermediare, ca \u00eentreaga cromatic\u0103 a spectacolului, ca \u015fi costumele frumoase \u015fi elegante, ca \u015fi proiec\u0163iile video ale lui Mihai P\u0103curar.
\nScenele clasice cu un mire de patruzeci \u015fi cinci de ani care, \u00een decursul timpului, s-a s\u0103rutat cu toate surorile miresei (Ovidiu Cri\u015fan \u00eentr-un rol excelent, deopotriv\u0103 natural \u015fi nuan\u0163at) contrabalanseaz\u0103 cu situa\u0163ii inedite, ca aceea a preotului ce vrea s\u0103 se despart\u0103 de prostituata pe care o pl\u0103te\u015fte de \u015fapte ani. Figura clerical\u0103 tocmai a intrat \u00eentr-o nou\u0103 rela\u0163ie. Dar, cu toat\u0103 elipsa psihologiei operat\u0103 de regizor, \u00een ata\u015famentul femeii exprimat auster, \u00een termenii civilit\u0103\u0163ii, se ghice\u015fte un \u00eentreg parcurs. Autorul \u00eensu\u015fi, Jo\u00ebl Pommerat, subliniaz\u0103 c\u0103 \u201eacest tip de teatru pune \u00een valoare mai degrab\u0103 rela\u0163iile care se nasc \u00eentre indivizi, sugerate \u00eentr-un plan rela\u0163ional \u015fi existen\u0163ial, dec\u00e2t ceea ce spun ei\u201c. \u015ei continu\u0103: \u201eeu cred c\u0103 \u00een acest teatru sunt formulate multe banalit\u0103\u0163i. Iar \u00een stilul scriiturii sunt greu de g\u0103sit elemente ce te \u00eendeamn\u0103 \u00eenspre cercetare, nefiind foarte original\u0103\u201c.
\n\u00cencepute din miezul ac\u0163iunii, scenele au un aer straniu. Personajele sunt reale sau imaginare? Scenele se petrec de-adev\u0103ratelea sau \u00eencarneaz\u0103 c\u00e2teva secunde de fantasm\u0103? Femeia se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een realitate cu b\u0103rbatul enigmatic (at\u00e2t de expresivul \u015fi experimentatul actor Zoltan Lovas), iubit \u00een copil\u0103rie, acel perpetuu EL? Sau \u00eentr-o nou\u0103 proiec\u0163ie? Nici autorul Jo\u00ebl Pommerat (\u00een propriul spectacol prezentat anul trecut \u00een festivalul de la Sibiu), nici regizorul Radu Nica nu distrug misterul desf\u0103\u015furat \u00een lumina plin\u0103 a scenei (light design, Lucian Moga). Cel mai emo\u0163ionant moment va fi acela care d\u0103 \u015fi titlul piesei. Un b\u0103rbat se duce s\u0103-\u015fi viziteze so\u0163ia la spital. O scoate la plimbare. Ea nu-\u015fi aduce aminte cine este el: so\u0163ul ei de \u015faptesprezece ani. \u00centru totul amnezic\u0103 \u015fi nel\u0103murit\u0103, \u00eei vorbe\u015fte c\u00e2nd la per tu, c\u00e2nd cu \u201edumneavoastr\u0103\u201c. \u201eLocuim \u00eempreun\u0103?\u201c, \u00eentreab\u0103 ea mirat\u0103. \u201eNu, tu locuie\u015fti la spital de doi ani\u201c. Spre disperarea neputincioas\u0103 a so\u0163ului, \u00eentreb\u0103rile se reiau la fiecare vizit\u0103. \u201eAvem copii?\u201c \u201eDoi, de treisprezece \u015fi de \u015faptesprezece ani\u201c. \u015ei, totu\u015fi, apropierea lor e cald\u0103 \u015fi sincer\u0103. \u00cen rolul \u00eenduio\u015f\u0103tor al amnezicei, Dorina Darie-Peter e feti\u0163a-b\u0103tr\u00e2n\u0103, mirat\u0103, inocent\u0103 \u015fi copil\u0103roas\u0103 care vrea s\u0103 stoarc\u0103 informa\u0163ii de la b\u0103rbatul din fa\u0163a ei (Ovidiu Cri\u015fan, \u00een\u0163eleg\u0103tor, cu o nefericire re\u0163inut\u0103 \u015fi demn\u0103, calm \u015fi uman).
\nCu asemenea crochiuri ale rela\u0163iei, Reunificarea celor dou\u0103 Corei captiveaz\u0103 datorit\u0103 scriiturii c\u00e2t \u015fi evolu\u0163iei la obiect a actorilor obliga\u0163i s\u0103 injecteze via\u0163\u0103 \u00een schi\u0163ele de personaj. Efortul echipei formate din Dorina Darie-Peter, Alina Danciu, Cecilia Donat (apari\u0163ie expresiv\u0103 de fiecare dat\u0103), Mariana Tofan-Arcereanu, Carmen Vlaga-Bogdan, Ovidiu Cri\u015fan, Andrei Elek, Zoltan Lovas \u015fi Ioan Peter este mai mult dec\u00e2t l\u0103udabil. La asemenea spectacole z\u0103u c\u0103 merit\u0103 s\u0103 te duci!<\/p>\n

\"teatru1\"<\/a>\"teatru2\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Foto: (c) Robert Salmon Photography<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stagiunea s-a \u00eenchis de ceva vreme, a\u015fa c\u0103 ar trebui s\u0103 punem pe tapet \u015fi bunele, \u015fi relele. \u00cen topul bunelor, sigur figureaz\u0103 ministagiunea Teatrului Clasic \u201eIoan Slavici\u201c din Arad care a delectat \u00een prim\u0103var\u0103 publicul bucure\u015ftean. Orice teatru din Capital\u0103 ar fi m\u00e2ndru cu o asemenea garnitur\u0103 de spectacole: texte contemporane de autori importan\u0163i… Cite\u0219te mai mult »Te cunosc?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11318],"tags":[14989,14987,14988],"class_list":["post-24220","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-regia-lui-radu-nica","tag-spectacol-reunificarea-celor-doua-corei-de-joel-pommerat","tag-teatrul-clasic-ioan-slavici"],"views":1447,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24220","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24220"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24220\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24223,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24220\/revisions\/24223"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24220"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24220"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24220"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}