{"id":24214,"date":"2015-09-09T14:54:00","date_gmt":"2015-09-09T12:54:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24214"},"modified":"2015-09-09T14:54:00","modified_gmt":"2015-09-09T12:54:00","slug":"portretul-unei-scriitoare-j-k-rowling","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/portretul-unei-scriitoare-j-k-rowling\/","title":{"rendered":"Portretul unei scriitoare: J. K. Rowling"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen contextul conflictelor recente, care au avut ca subiect legalizarea c\u0103s\u0103toriilor \u00eentre partenerii de acela\u015fi sex, J. K. Rowling a revenit \u00een aten\u0163ia presei pentru o postare pe pagina ei personal\u0103 de Twitter. \u00cen aceasta, scriitoarea felicita Irlanda pentru decizie, spun\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 Dumbledore \u015fi Gandalf ar exista, ei s-ar fi c\u0103s\u0103torit \u00een Irlanda.<br \/>\n\u00cen cele ce urmeaz\u0103, voi face un portret al scriitoarei J.K. Rowling, urm\u0103rindu-i activitatea care a f\u0103cut-o cunoscut\u0103 \u00een \u00eentreaga lume. Dup\u0103 cum se \u015ftie, Rowling este una dintre cele mai cunoscute scriitoare contemporane din Marea Britanie, popularitatea ei izvor\u00e2nd din seria de c\u0103r\u0163i care \u00eel are ca protagonist pe Harry Potter \u015fi care a fost o piatr\u0103 de c\u0103p\u0103t\u00e2i pentru literatura pentru copii din jurul anilor 2000.<br \/>\nPe 7 iulie 2000, la miezul nop\u0163ii, J. K. Rowling lanseaz\u0103 cel de-al patrulea roman al seriei Harry Potter, Harry Potter \u015fi Pocalul de Foc (Harry Potter and the Goblet of Fire). Dup\u0103 apari\u0163ia primul volum \u00een 1997, c\u0103r\u0163ile acaparaser\u0103 at\u00e2t aten\u0163ia celor tineri, c\u00e2t \u015fi a celor maturi. Povestea spune c\u0103 \u00een acea noapte, o singur\u0103 libr\u0103rie din Marea Britanie a reu\u015fit s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 \u00een doar c\u00e2teva ore \u00eentreg stocul de c\u0103r\u0163i Harry Potter \u015fi Pocalul de Foc. Era o adev\u0103rat\u0103 mi\u015fcare \u00een r\u00e2ndul cititorilor de toate v\u00e2rstele, un fenomen nemaiv\u0103zut pe pia\u0163a c\u0103r\u0163ilor. Doar cei de la firma de curierat american\u0103 FedEx au \u00eenc\u0103rcat \u00een acea noapte nou\u0103 mii de camioane cu dou\u0103 sute cincizeci de mii de exemplare din cel de-al patrulea volum din serie, c\u0103r\u0163i care fuseser\u0103 comandate anterior de pe saitul Amazon, alte trei milioane opt sute de volume fiind preg\u0103tite deja \u00een libr\u0103rii. \u00cens\u0103 lucrurile nu au fost la fel de str\u0103lucitoare de la \u00eenceput pentru scriitoare.<br \/>\n\u00centr-un interviu oferit celor de la Amazon, J. K. Rowling spunea c\u0103 \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd era copil singura ocupa\u0163ie pe care a dorit s-o aib\u0103 a fost aceea de scriitor, prima \u00eencercare produc\u00e2ndu-se la v\u00e2rsta de 6 ani. Lucrurile \u00eencep s\u0103 se contureze pentru J. K. Rowling \u00een anul 1990, atunci c\u00e2nd, \u00een timpul unei c\u0103l\u0103torii cu trenul, \u00eei vine ideea care va sta la baza \u00eentregului fenomen. \u00cen 1995, ea termin\u0103 manuscrisul pentru primul volum al seriei, Harry Potter \u015fi Piatra Filosofal\u0103 (Harry Potter and the Philosopher\u2019s Stone) \u015fi porne\u015fte \u00een c\u0103utarea unei edituri. Numai c\u0103 lucrurile nu au fost at\u00e2t de simple, primind dou\u0103sprezece refuzuri \u00een total din partea editurilor, \u00eentre care HarperCollins \u015fi Penguin. Din lipsa banilor necesari pentru a face c\u00f2pii manuscrisului pentru a le trimite editurilor, J. K. Rowling a rescris la vechea ma\u015fin\u0103 de scris \u00eentregul text. \u00centr-un final, ea \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte un agent literar, pe Christopher Little de la Christopher Little Literary Agency, de\u015fi acesta nu accepta scriitori de c\u0103r\u0163i pentru copii. \u00centr-un final, Christopher Little \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 o \u00een\u0163elegere cu Bloomsbury Publishing, o mic\u0103 firm\u0103 din Londra. Christopher Little trimite manuscrisul unui editor de la Bloomsbury, iar acesta le cite\u015fte manuscrisul colegilor, textul ajung\u00e2nd \u00eentr-un final la directorul companiei, care \u00eei ofer\u0103 fiicei lui de opt ani primul capitol. A\u015fa cum se va \u00eent\u00e2mpla ulterior cu copiii din \u00eentreaga lume, fiica directorului de la Bloomsbury este prins\u0103 de poveste \u015fi cere continuarea. \u00cen acest fel, J. K. Rowling \u00eencheie contractul cu Bloomsbury, primind un avans de 3.600 de lire. Bloomsbury scoate prima edi\u0163ie a c\u0103r\u0163ii \u00een cinci sute de exemplare, fiind siguri c\u0103 o carte pentru copii nu poate deveni un succes interna\u0163ional, o predic\u0163ie realist\u0103, dar gre\u015fit\u0103 \u00een acest caz. Lucrurile se schimb\u0103 c\u00e2nd, \u00een septembrie 1997, la T\u00e2rgul de Carte de la Bologna, Bloomsbury ofer\u0103 drepturi de publicare unei edituri str\u0103ine, sper\u00e2nd c\u0103 \u00een acest fel vor cre\u015fte v\u00e2nz\u0103rile. La acest T\u00e2rg de Carte de la Bologna se afla \u015fi Arthur A. Levine, vicepre\u015fedinte al Scholastic Book Group \u015fi care, v\u0103z\u00e2nd cartea lui J. K. Rowling, a luat-o cu el s\u0103 o citeasc\u0103 pe drumul de \u00eentoarcere. Fascinat de povestea c\u0103r\u0163ii, se preg\u0103tea ca la \u00eentoarcere s\u0103 cumpere drepturile de publicare. Dar vestea despre povestea lui Harry Potter se mi\u015fcase mult mai repede dec\u00e2t el \u015fi deja cele mai mari edituri, printre care Putnam, Random House, Hyperion \u015fi Scholastic, licitau pentru drepturile de publicare. La finalul licita\u0163iei, Arthur Levine a sunat-o pe J. K. Rowling s\u0103 o anun\u0163e c\u0103 Scholastic Book Group a reu\u015fit s\u0103 cumpere drepturile de publicare de la Bloomsbury cu 105.000 de lire, o sum\u0103 imens\u0103 pentru un autor necunoscut. La publicarea primului volum \u00een America, Levine a intervenit cu o serie de schimb\u0103ri asupra textului pentru a-l face mai accesibil pentru publicul american, schimb\u00e2nd cuvintele care sunt specifice limbii engleze britanice cu termeni din engleza american\u0103, sau modific\u00e2nd expresiile britanice necunoscute americanilor, precum \u015fi comportamente ale personajelor din carte care nu au semnifica\u0163ie pentru americani. Toate schimb\u0103rile de aceast\u0103 natur\u0103 au fost acceptate de scriitoare, v\u0103z\u00e2nd scopul pe care Levine \u00eel avea \u00een minte. De asemenea, Levine a schimbat odat\u0103 cu textul \u015fi coperta c\u0103r\u0163ii. Ilustra\u0163ia copertei variantei britanice era realizat\u0103 de Thomas Taylor, \u00een dou\u0103 moduri, primul pentru copii, \u00een care ap\u0103rea Harry Potter, cel de-al doilea pentru adul\u0163i, cu imaginea unui tren. Cea de-a doua fusese g\u00e2ndit\u0103 pentru adul\u0163ii care s-ar sim\u0163i inconfortabil \u00een public c\u00e2nd citesc aceast\u0103 carte pentru copii. \u00cen cazul variantei americane a fost aleas\u0103 ilustra\u0163ia semnat\u0103 de Mary GrandPr\u00e9, care con\u0163inea de asemenea imaginea lui Harry Potter, plus elementele grafice din interiorul volumului. Mary GrandPr\u00e9 va realiza ilustra\u0163iile \u015fi pentru celelalte volume, copertele succesive prezent\u00e2ndu-l pe Harry \u00een timp ce se maturizeaz\u0103. Apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii \u00een SUA a avut loc \u00een 1998, devenind rapid bestseller. \u00cen plus, dou\u0103 studiouri de film americane erau la u\u015fa editurii pentru un contract de ecranizare a c\u0103r\u0163ii. \u00cen cazul celui de-al doilea volum, tinerii cititori au descoperit bre\u015fa din planul celor de la Scholastic, cartea fiind disponibil\u0103 cititorilor mai devreme \u00een Marea Britanie dec\u00e2t \u00een SUA. Ei au \u00een\u0163eles \u00eens\u0103 c\u0103 pot s\u0103 comande cartea de la Editura Bloomsbury cu mult \u00eenainte ca ea s\u0103 fi ap\u0103rut pe pia\u0163a american\u0103. Acest lucru i-a dezavantajat pe cei de la Scholastic \u015fi i-a f\u0103cut s\u0103 mute data apari\u0163iei volumului din septembrie 1999 \u00een iunie, pentru a fi \u00een acela\u015fi timp cu varianta britanic\u0103.<br \/>\n\u00cen timp ce primul volum ap\u0103rea \u00een America, Rowling avea deja conturat finalul ultimului volum al seriei. Ea \u015fi-a hr\u0103nit continuu publicul cu pove\u015ftile despre Harry Potter, f\u0103r\u0103 a-l l\u0103sa s\u0103 a\u015ftepte prea mult. \u00centr-un fel, cititorii ei au crescut odat\u0103 cu personajele din carte. Rowling a mizat de la \u00eenceput pe publicul t\u00e2n\u0103r. Seria Harry Potter este \u00een scurt timp tradus\u0103 \u00een peste 60 de limbi \u015fi v\u00e2ndut\u0103 \u00een peste trei sute de milioane de exemplare \u00een \u00eentreaga lume. Dat\u0103 fiind aten\u0163ia care i se acorda c\u0103r\u0163ii, ajuns\u0103 \u00een scurt timp \u00een capul listei celor de la New York Times, publica\u0163ia compune special o list\u0103 separat\u0103 de bestseller-uri de literatur\u0103 pentru copii; cum \u00een jurul acesteia se creeaz\u0103 o controvers\u0103, publica\u0163ia anuleaz\u0103 acest plan. Pentru popularitatea cresc\u00e2nd\u0103 a c\u0103r\u0163ilor \u00een toat\u0103 lumea, Warner Bros. cump\u0103r\u0103 \u00een 1998 drepturile pentru ecranizarea primelor dou\u0103 volume, permi\u0163\u00e2ndu-i lui Rowling s\u0103 intervin\u0103 asupra diferitelor aspecte din film, \u00een special asupra scenariului. Seria este \u00eencheiat\u0103 nu prin ultimul volum, al \u015faptelea, ci printr-un volum de povestiri, Pove\u015ftile Bardului Beedle (2008), care vine s\u0103 explice anumite fire narative paralele pe care scriitoarea nu a reu\u015fit s\u0103 le dezvolte \u00eendeajuns \u00een interiorul seriei originale, precum \u015fi prin dou\u0103 manuale, unul despre animalele magice \u015fi unul despre v\u00e2j-ha\u0163, Animalele fantastice \u015fi unde le po\u0163i g\u0103si (Fantastic Beasts and Where to Find Them) \u015fi V\u00e2j-ha\u0163ul de-a lungul timpului (Quidditch Through the Ages).<br \/>\nLa finalizarea seriei Harry Potter, J. K. Rowling \u00ee\u015fi schimb\u0103 \u015fi modul, \u015fi genul de scriitur\u0103, adres\u00e2ndu-se de aceast\u0103 dat\u0103 publicului matur \u2013 publicului ini\u0163ial maturizat \u00eentre timp. \u00cen 2012, Rowling public\u0103 The Casual Vacancy, o critic\u0103 la adresa sistemului, care nu prime\u015fte la fel de multe ova\u0163ii din partea criticilor, la editura Little, Brown Book Group, devenind totu\u015fi rapid un bestseller. La r\u00e2ndul s\u0103u, \u015fi acest roman va ajunge subiectul unei ecraniz\u0103ri, de data aceasta pentru micile ecrane. \u00cen 2013, J.K. Rowling trece la genul detectivistic, sub pseudonimul Robert Galbraith. Astfel, ea public\u0103 dou\u0103 romane care formeaz\u0103 o nou\u0103 serie av\u00e2ndu-l \u00een centru pe detectivul Cormoran Strike. Cele dou\u0103 romane au fost privite cu scepticism de c\u0103tre critic\u0103. Ceea ce a f\u0103cut diferen\u0163a, cresc\u00e2nd v\u00e2nz\u0103rile, a fost dezv\u0103luirea adev\u0103ratului nume al scriitoarei \u00een 2013.<br \/>\nCa o concluzie a acestui portret, putem spune c\u0103 J.K. Rowling nu numai c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 se adreseze mai multor tipuri de public, dar a \u015fi creat un univers magic, fascinant pentru cititorii din orice col\u0163 al lumii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen contextul conflictelor recente, care au avut ca subiect legalizarea c\u0103s\u0103toriilor \u00eentre partenerii de acela\u015fi sex, J. K. Rowling a revenit \u00een aten\u0163ia presei pentru o postare pe pagina ei personal\u0103 de Twitter. \u00cen aceasta, scriitoarea felicita Irlanda pentru decizie, spun\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 Dumbledore \u015fi Gandalf ar exista, ei s-ar fi c\u0103s\u0103torit \u00een Irlanda. \u00cen&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/portretul-unei-scriitoare-j-k-rowling\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Portretul unei scriitoare: J. K. Rowling<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14984,14985],"class_list":["post-24214","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-harry-potter","tag-j-k-rowling"],"views":1401,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24214","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24214"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24214\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24215,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24214\/revisions\/24215"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}