{"id":24210,"date":"2015-09-09T14:51:54","date_gmt":"2015-09-09T12:51:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24210"},"modified":"2015-09-09T14:51:54","modified_gmt":"2015-09-09T12:51:54","slug":"7-carti-cu-zombi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/7-carti-cu-zombi\/","title":{"rendered":"7 c\u0103r\u0163i cu zombi"},"content":{"rendered":"

7. Max Brooks, R\u0103zboiul Z, <\/strong>traducere de Bogdan Perdivar\u0103, Editura Trei, 2012
\nRoman-colaj compus din nara\u0163iuni orale privind Apocalipsa zombi (ceva chiar mai nepl\u0103cut dec\u00e2t crizele ciclice ale capitalismului).<\/p>\n

6. Stephen King, Mobilul,<\/strong> traducere de Mihai Dan Pavelescu, Editura Nemira, 2006
\nNu e unul dintre romanele cele mai bune ale lui King, dar cel pu\u0163in prima parte (\u00een care un semnal transmis prin telefoanele mobile \u00eei transform\u0103 \u00een zombi pe to\u0163i cei care \u00eel recep\u0163ioneaz\u0103) \u00ee\u015fi face treaba.<\/p>\n

5. Seth Grahame-Smith, Pride and Prejudice and Zombies,<\/strong> 2009
\nRescriere a romanului M\u00e2ndrie \u015fi prejudecat\u0103 de Jane Austen din perspectiva genului zombi. Din romanul original sunt p\u0103strate destule h\u0103lci \u2013 acum de nerecunoscut.<\/p>\n

4. The Walking Dead, 2003<\/strong> \u2013 Seria de comics creat\u0103 de Robert Kirkman (scenariu) \u015fi Tony Moore (desenator), adaptat\u0103 ulterior pentru TV \u00eentr-o serie ajuns\u0103 deja la al \u015faselea sezon, este probabil artefactul cel mai popular \u00een materie de zombi de dup\u0103 filmele clasice ale lui George A. Romero (care va r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna geniul inegalabil al mor\u0163ilor vii).<\/p>\n

3. George RR Martin,<\/strong> seria C\u00e2ntec de ghea\u0163\u0103 \u015fi foc<\/strong>, traducere de Silviu Genescu, Laura Bocancios, Editura Nemira
\nCele cinci volume publicate \u00een prezent de Martin \u00een seria C\u00e2ntec de ghea\u0163\u0103 \u015fi foc colc\u0103ie de zombi: cei mai mul\u0163i mi\u015fun\u0103 \u00een Nord, dar nici King\u2019s Landing nu e scutit de surprize.<\/p>\n

2. Aleksandar Hemon, The Making of Zombie Wars, Farrar, Straus and Giroux,<\/strong> 2015
\nUn scriitor \u00eencearc\u0103 s\u0103 duc\u0103 la cap\u0103t scenariul unui film cu zombi; \u00een exteriorul lumii apocaliptice croite printre drafturile scenariului, America nu arat\u0103 mult diferit, cel pu\u0163in la nivel simbolic. Dup\u0103 cum spunea \u00eentr-un interviu Hemon (n\u0103scut \u00een Saraievo, refugiat \u00een SUA \u00een 1992 \u00een preajma r\u0103zboiului balcanic): \u201eNu e o carte despre zombi, ci despre cineva care are fantezii creative cu privire la zombi\u201c.<\/p>\n

1. Tiziano Sclavi, Dellamorte Dellamore,<\/strong> 1991
\nAcest mic roman scris \u00een 1983 \u015fi publicat abia \u00een 1991, av\u00e2ndu-l ca protagonist pe paznicul unui cimitir \u00een care mor\u0163ii nu vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mor\u0163i, a stat la baza celebrei serii (create tot de Sclavi) Dylan Dog \u2013 comoara na\u0163ional\u0103 a Italiei \u00een materie de comics, bazat\u0103 pe personajul detectivului specializat \u00een cazuri paranormale Dylan Dog\u00a0 (Umberto Eco spunea c\u0103 al\u0103turi de Biblie \u015fi de Homer, Dylan Dog face parte dintre lecturile care nu-l plictisesc niciodat\u0103). Spre deosebire de seria de comics amintit\u0103, romanul Dellamorte Dellamore a r\u0103mas o pies\u0103 relativ obscur\u0103 \u00een portofoliul lui Sclavi, devenind cunoscut abia prin intermediul ecraniz\u0103rii din 1994 a lui Michele Soavi, cu Rupert Everett \u00een rolul lui Francesco Dellamorte.
\n\u00cen ce prive\u015fte seria Dylan Dog, din aceasta nu puteau lipsi zombii; Dylan Dog: L\u2019Alba dei Morti Viventi (1986) este piesa de referin\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

7. Max Brooks, R\u0103zboiul Z, traducere de Bogdan Perdivar\u0103, Editura Trei, 2012 Roman-colaj compus din nara\u0163iuni orale privind Apocalipsa zombi (ceva chiar mai nepl\u0103cut dec\u00e2t crizele ciclice ale capitalismului). 6. Stephen King, Mobilul, traducere de Mihai Dan Pavelescu, Editura Nemira, 2006 Nu e unul dintre romanele cele mai bune ale lui King, dar cel pu\u0163in… Cite\u0219te mai mult »7 c\u0103r\u0163i cu zombi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-24210","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1467,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24210","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24210"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24210\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24211,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24210\/revisions\/24211"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24210"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}