Revin la Legea nr. 217\/2015 pentru modificarea \u015fi completarea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 31\/2002 privind interzicerea organiza\u0163iilor \u015fi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob \u015fi a promov\u0103rii cultului persoanelor vinovate de s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni contra p\u0103cii \u015fi omenirii.
\n\u00cen ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni aceast\u0103 lege a scos la lumin\u0103 manifest\u0103ri interesante nu at\u00e2t din partea simpatizan\u0163ilor legionari de la care nici nu a\u015fteptam altceva, ci din partea unor oameni cu totul onorabili. Aleg \u00een continuare doar c\u00e2teva exemple eterogene.<\/p>\n
De pild\u0103, Andrei Ple\u015fu, dup\u0103 ce a lansat un prim atac confuz la adresa legii (\u00een care nu rata ni\u015fte insinu\u0103ri la adresa lui Alexandru Florian, pre\u015fedintele Institutului Wiesel, ce aveau s\u0103 fie preluate \u015fi transformate de c\u0103tre in\u015fi mai pu\u0163in subtili dec\u00e2t dl Ple\u015fu \u00een atacuri la persoan\u0103), a revenit prin c\u00e2teva amintiri despre Nichifor Crainic, care i-ar fi relatat prin anii 70 (c\u00e2nd Crainic ajunsese \u201eun b\u0103tr\u00e2nel cumsecade, \u00een pijama\u201c) c\u0103 Corneliu Zelea-Codreanu era un prost orator. Ca nuca-n perete: nu \u015ftiu de ce \u015fi-a \u00eenchipuit Andrei Ple\u015fu c\u0103 ar fi nevoie de contribu\u0163ia memorialistic\u0103 a d-sale ca intermediar pentru memorialistica lui Nichifor Crainic. Crainic \u015fi-a scris singur memoriile (vreo 400 de pagini), povestind pe larg despre prostia \u015fi antitalentul oratoric ale lui Codreanu \u2013 care de altfel sunt larg documentate \u015fi \u00een textele din epoc\u0103, \u015fi \u00een scrieri memorialistice ulterioare. Singurul scop al articolului lui Ple\u015fu pare s\u0103 fie revelarea felului \u00een care a supt din ad\u00e2nci tinere\u0163i antilegionarism de la b\u0103tr\u00e2nei simpatici precum Crainic \u2013 care Crainic, altfel, a fost unul dintre principalii vinova\u0163i de construirea fascismului rom\u00e2nesc, \u015fi nu doar \u00een sens teoretic. (Faptul c\u0103 Nichifor Crainic ar fi fost reabilitat dup\u0103 1989 este o ru\u015fine ce se cere urgent revizuit\u0103.)<\/p>\n
Alt exemplu: pe re\u0163elele de socializare, in\u015fi totu\u015fi onorabili au tot suspinat de triste\u0163e c\u0103 Institutul Wiesel s-a opus (ineficient de altfel) propunerii ca o strad\u0103 din Timi\u015foara s\u0103 fie numit\u0103 \u201ePetre \u0162u\u0163ea\u201c. De ne\u00een\u0163eles pentru mine este altceva: de ce ar fi vrea cineva s\u0103 dea numele lui \u0162u\u0163ea unei str\u0103zi? Ce mari c\u0103r\u0163i a scris \u0162u\u0163ea, ce texte m\u0103car modic importante a l\u0103sat \u0162u\u0163ea \u00een urma lui? C\u0103 i-au supravie\u0163uit ni\u015fte anecdote de Ci\u015fmigiu care-i sunt atribuite nu \u00eenseamn\u0103 nimic; lui Bul\u0103 \u00eei sunt atribuite mult mai multe anecdote \u015fi cu toate astea nim\u0103nui nu i-a dat prin cap s\u0103 dea unei str\u0103zi numele \u201eBul\u0103\u201c.<\/p>\n
Alt exemplu: tot pe re\u0163elele de socializare, poetul \u015fi gazetarul Florin Iaru s-a trezit \u00eengrijorat de posteritatea lui Ernest Maftei. Cit\u00e2nd un articol Wikipedia din care reie\u015fea c\u0103 Maftei fusese nu doar legionar \u00een tinere\u0163e, ci \u015fi mare filosemit, comenta: \u201eIat\u0103 un caz greu. Greu de tot\u201c, \u00eentreb\u00e2nd apoi retoric: \u201ePutem discuta \u015fi asta?\u201c (cu implica\u0163ia c\u0103 odat\u0103 ap\u0103rut\u0103 Legea nimeni nu mai poate discuta nimic, de team\u0103 c\u0103 e umflat de procurori). Am verificat de curiozitate sursele articolului citat de Florin Iaru: aceste surse se reduceau la un material publicat pe un site legionar, lipsit de orice alte referin\u0163e verificabile. Gazetarul Iaru ar fi trebuit s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 mai bine meseria.<\/p>\n
\u00cen fine, am avut ghinionul s\u0103 urm\u0103resc o a treia emisiune moderat\u0103 de Rare\u015f Bogdan pe tema legii amintite p\u00e2n\u0103 acum (programat\u0103 joi 13 august). Printre invita\u0163i, dintre care unii literal \u00een c\u0103ma\u015f\u0103 verde, \u00een\u00e3l\u0163\u00e2nd elogii Legiunii, s-au num\u0103rat Radu Preda, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc, \u015fi Marius Oprea, fostul director al respectivului Institut. Ambii s-au lansat \u00een declara\u0163ii dintre cele mai dubioase, \u00een sensul verde al cuv\u00e2ntului. Chiar: ce anume l-a recomandat pe Radu Preda la conducerea Institutului? Opera lui teologic\u0103? Jurnalul cu Petre \u0162u\u0163ea din 1992? \u00cen ce-l prive\u015fte pe Marius Oprea, deriva misticoid\u0103 care-l c\u0103l\u0103uze\u015fte de c\u00e2\u0163iva ani nu mai e un secret de mult, ceea ce nu o face mai pu\u0163in dezgust\u0103toare. Cu toat\u0103 sinceritatea, c\u00e2nd vine vorba de IICCMER, mi-e dor de Vladimir Tism\u0103neanu, fostul pre\u015fedinte al consiliului \u015ftiin\u0163ific al Institutului: cu toate excesele pe care n-am avut motive s\u0103 le apreciez, era totu\u015fi un profesionist la ani lumin\u0103 de alde Preda \u015fi Oprea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Revin la Legea nr. 217\/2015 pentru modificarea \u015fi completarea Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 31\/2002 privind interzicerea organiza\u0163iilor \u015fi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob \u015fi a promov\u0103rii cultului persoanelor vinovate de s\u0103v\u00e2r\u015firea unor infrac\u0163iuni contra p\u0103cii \u015fi omenirii. \u00cen ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni aceast\u0103 lege a scos la lumin\u0103 manifest\u0103ri interesante nu at\u00e2t din… Cite\u0219te mai mult »Despre zombi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12297,14983,10192,14982],"class_list":["post-24208","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-iiccmer","tag-institutului-de-investigare-a-crimelor-comunismului","tag-marius-oprea","tag-radu-preda"],"views":1075,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24208","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24208"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24208\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24209,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24208\/revisions\/24209"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24208"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24208"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24208"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}