{"id":24204,"date":"2015-09-09T14:46:21","date_gmt":"2015-09-09T12:46:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24204"},"modified":"2015-09-09T14:46:21","modified_gmt":"2015-09-09T12:46:21","slug":"un-pionier-al-cronicii-radiofonice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-pionier-al-cronicii-radiofonice\/","title":{"rendered":"Un pionier al cronicii radiofonice"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Perpessicius, <em>C\u0103r\u0163i noi. Cronici radiofonice 1929-1947<\/em>, edi\u0163ie critic\u0103, note \u015fi variante de Valeriu <\/strong><strong>R\u00e2peanu \u015fi Sanda R\u00e2peanu, Editura Casa Radio, Bucure\u015fti, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen colec\u0163ia Biblioteca Radio \u2013 Seria Magister, cunoscu\u0163ii \u015fi prestigio\u015fii editori literari ai operei lui Nicolae Iorga (Sfaturi pe \u00eentuneric, ap\u0103rute \u00een aceea\u015fi colec\u0163ie a Radioului) \u015fi-au dedicat, de data aceasta, eforturile lor de benedictini \u00een\u0103l\u0163\u0103rii unui veritabil monument de c\u0103rturar lui Perpessicius. A transcrie \u015fi publica o mie de pagini de texte, cu mii de note critice explicative \u00eenseamn\u0103 chiar o munc\u0103 de benedictin, \u00eemprumutat\u0103 parc\u0103 de la acest maestru al studierii \u015fi public\u0103rii manuscriselor lui Eminescu, dar \u015fi al sutelor de c\u0103r\u0163i \u015fi reviste, prezentate \u00een emisiunile radiofonice sau publicate \u00een presa vremii \u015fi \u00een volume.<br \/>\n\u00cen Studiul introductiv (o adev\u0103rat\u0103 schi\u0163\u0103 monografic\u0103) Valeriu R\u00e2peanu prezint\u0103 tema actualei c\u0103r\u0163i din perspectiva evolu\u0163iei sale istorice: \u201e\u00cen primii cincisprezece ani de existen\u0163\u0103 ai Radiodifuziunii Rom\u00e2ne, Perpessicius a avut un rol esen\u0163ial pe t\u0103r\u00e2mul definirii tr\u0103s\u0103turilor specifice ale cronicii literare la microfon. Ceea ce \u00eel situeaz\u0103 al\u0103turi de N. Iorga, de numele c\u0103ruia se leag\u0103 conferin\u0163a cultural\u0103 enciclopedic\u0103, de Emanoil Ciomac, r\u0103mas \u00een mentalul colectiv cronicarul muzical radiofonic prin excelen\u0163\u0103, de Ion Marin Sadoveanu, cel ce aducea pe t\u0103r\u00e2mul cronicii dramatice pecetea unei erudi\u0163ii teatrale pe care istoria acestui t\u0103r\u00e2m nu o mai cunoscuse la noi, de Romulus Sei\u015fanu, comentatorul lucid \u015fi subtil al evenimentelor externe din ce \u00een ce mai \u00eenvolburate \u015fi mai nea\u015fteptate, \u015fi de Ion Simionescu, neobosit r\u0103sp\u00e2nditor al cuno\u015ftin\u0163elor folositoare. Contribu\u0163ia fiec\u0103ruia din ei s-a caracterizat nu numai prin continuitatea pe anume perioade de timp, nu numai prin calitatea presta\u0163iei, ci prin faptul c\u0103 emisiunile lor nu reprezentau doar lectura unui text scris, ci o crea\u0163ie intelectual\u0103 specific\u0103 celui mai modern mijloc de comunicare care \u00ee\u015fi f\u0103cea sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00een \u0163ara noastr\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul celui de al treilea deceniu al secolului XX. (&#8230;) C\u00e2nd Perpessicius a \u00eenceput colaborarea la Radio \u2013 \u00een ziua de 23 martie 1929 \u2013 avea s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 peste c\u00e2teva luni 38 de ani. De\u015fi afirmarea lui, ca \u015fi a colegilor s\u0103i de genera\u0163ie \u2013 n\u0103scu\u0163i \u00een ultimul deceniu al secolului al XIX-lea \u2013 fusese \u00eent\u00e2rziat\u0103 din pricina Primului R\u0103zboi Mondial, cel c\u0103ruia i se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 pentru prima oar\u0103 cronica literar\u0103 a postului na\u0163ional de Radio era unul din numele reprezentative ale noii \u015fcoli critice rom\u00e2ne\u015fti. Perpessicius nu f\u0103cuse r\u0103zboiul \u2013 ca s\u0103 folosim o expresie a epocii \u2013 la \u00abpartea sedentar\u0103\u00bb, ci \u00een tran\u015fee, de unde se \u00eentorsese invalid, adic\u0103 pierduse pentru tot restul vie\u0163ii posibilitatea s\u0103 mai foloseasc\u0103 m\u00e2na dreapt\u0103\u201d.<br \/>\n\u00cen evocarea-portret pe care criticul \u015fi istoricul literar o face marelui s\u0103u \u00eenainta\u015f (pe care \u015fi eu l-am cunoscut, \u00een anii 1962-65, c\u00e2nd eram secretar al Uniunii Scriitorilor, \u00een sediul din Kiseleff, 10, unde func\u0163iona embrionul Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne, ini\u0163iat de Perpessicius, \u00eenso\u0163indu-l pe acesta la ceremonia emo\u0163ionant\u0103 a decor\u0103rii sale, la 70 de ani, de c\u0103tre Gh. Gheorghiu-Dej), acesta \u0163ine s\u0103 sublinieze adev\u0103rul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu vastitatea cuprinderii magistraturii criticului, precum \u015fi natura sa comprehensiv\u0103 \u015fi exigent\u0103: \u201ePerpessicius a urm\u0103rit literatura rom\u00e2n\u0103 pe m\u0103sura constituirii ei \u00een paginile publica\u0163iilor din Capital\u0103 \u015fi provincie. Dup\u0103 cum cu aceea\u015fi fervoare a fost atent \u2013 \u00een acea epoc\u0103 de construc\u0163ie cultural\u0103 \u2013 la faptele care puteau pune \u00een valoare ini\u0163iative spirituale. Prezen\u0163a sa la Radio a implicat deopotriv\u0103 eviden\u0163ierea valorilor care ap\u0103reau, \u00eencurajarea talentelor autentice aflate la \u00eenceputul drumului, dar \u015fi descurajarea nu o dat\u0103 categoric\u0103 a ceea ce i se p\u0103rea c\u0103 nu apar\u0163ine sau nu va apar\u0163ine adev\u0103ratei literaturi. Imaginea unui critic binevoitor, amabil, scriind ca s\u0103 fac\u0103 pl\u0103cere celui recenzat, ferindu-se s\u0103 emit\u0103 o opinie tran\u015fant\u0103, categoric\u0103, este infirmat\u0103 de acest volum \u00een care tr\u0103ie\u015fte o con\u015ftiin\u0163\u0103 literar\u0103 \u015fi cultural\u0103. (&#8230;) De\u015fi \u00ee\u015fi exercita misiunea la postul public de radio, ceea ce impunea anumite servitu\u0163i, precum menajarea unor susceptibilit\u0103\u0163i, mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte scriitorii de notorietate \u2013 Perpessicius a avut o linie ferm\u0103 de conduit\u0103 critic\u0103 \u015fi moral\u0103. Adic\u0103 afirmarea adev\u0103rului. \u00cen consecin\u0163\u0103, opera de critic literar la microfon a lui Perpessicius reprezint\u0103 una din evalu\u0103rile critice exigente ale literaturii interbelice \u015fi din primii ani ai celui de al doilea r\u0103zboi mondial. Pentru c\u0103 \u015fi noti\u0163ele care urm\u0103reau \u00een primul r\u00e2nd informarea impuneau o selec\u0163ie, criticul recomand\u00e2nd ascult\u0103torilor ceea ce i se p\u0103rea demn de re\u0163inut din sumarul publica\u0163iilor\u201d.<br \/>\nChiar abuz\u00e2nd de aceste citate clarificatoare, trebuie s\u0103 m\u0103 opresc \u015fi la unele preciz\u0103ri din Not\u0103 asupra edi\u0163iei. Astfel: \u201e\u00cencep\u00e2nd cu primul text p\u0103strat \u00een Arhiva SRR \u015fi semnat de Perpessicius, am reprodus toate cronicile, recenziile, notele asupra c\u0103r\u0163ilor \u015fi a revistelor a\u015fa cum au fost difuzate la postul nostru de radio. \u015ei aceasta, deoarece prezen\u0163a lui Perpessicius la Radio nu s-a materializat doar \u00een structura cronicii literare. \u00cen func\u0163ie de cerin\u0163ele forurilor conduc\u0103toare ale institu\u0163iei, de alc\u0103tuirea programelor, prezentarea c\u0103r\u0163ilor \u015fi a revistelor, \u00eencep\u00e2nd din 1936, a cunoscut formule diferite. Public\u00e2ndu-le \u00een integralitatea lor, avem pentru prima oar\u0103 imaginea nu numai a prezen\u0163ei lui Perpessicius la postul de Radio, a\u015fa cum s-a p\u0103strat \u00een Arhiv\u0103, ci \u015fi a modalit\u0103\u0163ilor bogate, vii, imediate, de consemnare, de semnalare, de apreciere a fenomenului literar autohton\u201d.<br \/>\n\u00cencep\u00e2ndu-\u015fi cronicile radiofonice, la 29 martie\/ 7 aprilie 1929, cu volumele: Gala Galaction \u2013 Caligraful Ter\u0163iu, D.D. P\u0103tr\u0103\u015fcanu \u2013 Un pr\u00e2nz de gal\u0103, Ionel Teodoreanu \u2013 Turnul Milenei, Al. Cazaban \u2013 Pas\u0103rea r\u0103t\u0103cit\u0103, Perpessicius nu a uitat nici un nume de scriitor, de la marii clasici, Alecsandri, Eminescu, Slavici \u015fi Caragiale, p\u00e2n\u0103 la unii \u00eenc\u0103 tineri, \u00een 1947, c\u00e2nd \u015fi-a \u00eencheiat seria conferin\u0163elor. Cum era firesc, de un interes aparte s-au bucurat marii poe\u0163i \u015fi prozatori din perioada interbelic\u0103, de la Sadoveanu, Rebreanu, Ion Ag\u00e2rbiceanu, Camil Petrescu sau Mateiu Caragiale, p\u00e2n\u0103 la Mircea Eliade.<br \/>\nLa 2 iunie 1930, vorbind despre Isabel \u015fi apele diavolului, criticul afirma: \u201ePoate c\u0103 n-ar strica s\u0103 vorbim, \u00eenaintea romanului, c\u00e2t de pu\u0163in, \u015fi de fulguranta personalitate, pe cerul literelor rom\u00e2ne\u015fti, a d-lui Mircea Eliade. De irumperea lui n\u0103valnic\u0103, de zelul \u015fi frenezia cu care a v\u00e2nturat at\u00e2tea g\u00e2nduri, de goana \u015fi cercetarea aceea dup\u0103 \u015fi de sine, de at\u00e2tea \u00eendr\u0103zneli ce se puteau socoti, \u00een prip\u0103, tot at\u00e2tea ireveren\u0163e ale tinere\u0163ii care nu erau, de fapt, dec\u00e2t tipare \u015fi reflexe ale trepidantei lui \u00eempliniri spirituale\u201d.<br \/>\nTudor Arghezi este comentat carte cu carte, nu doar cele de versuri, ci \u015fi cele de proz\u0103, \u00een paralel cu aten\u0163ia acordat\u0103 lui Ion Barbu, la primul s\u0103u volum, apoi lui George Bacovia, Lucian Blaga, Ion Pillat, Aron Cotru\u015f, Vasile Voiculescu \u015fi celor mai tineri, din genera\u0163ia lui Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, Emil Botta, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca.<br \/>\nDin fiecare sunt selectate \u015fi reproduse versurile cele mai expresive, ca un fel de prelungire a celor dou\u0103 volume din Antologia alc\u0103tuit\u0103 de Perpessicius \u015fi Ion Pillat, \u00een 1925-1928.<br \/>\nRecitindu-le, parc\u0103 ne sc\u0103ld\u0103m \u00een frumuse\u0163ile poeziei rom\u00e2ne de totdeauna, \u00een undele ei proaspete \u015fi binef\u0103c\u0103toare.<br \/>\nCum era firesc, meritul cel mai mare al vie\u0163ii lui Perpessicius este acela de a-\u015fi fi \u00eenchinat toate energiile studierii \u015fi public\u0103rii operei lui Mihai Eminescu. Numele s\u0103u, \u00een cartea de fa\u0163\u0103, este evocat de 150 de ori, \u00een edi\u0163iile nou ap\u0103rute, \u00een studiile criticilor \u00een frunte cu G. C\u0103linescu. De altfel, acestuia, ca \u015fi lui Eugen Lovinescu, Paul Zarifopol, G. Ibr\u0103ileanu sau \u015eerban Cioculescu le acord\u0103 Perpessicius aten\u0163ie colegial\u0103, afectuoas\u0103.<br \/>\nCa ardelean, preocupat de via\u0163a \u015fi opera lui Ion Ag\u00e2rbiceanu, am re\u0163inut aceste r\u00e2nduri ce i-au fost dedicate \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 din 14 februarie 1942: \u201eCu at\u00e2t mai pre\u0163ioase cu c\u00e2t vin de la un prozator ardelean crescut \u00een zodia S\u0103m\u0103n\u0103torismului, \u015fi care a dat \u00een opera sa at\u00e2tea dovezi de maturitate artistic\u0103, M\u0103rturisirile p\u0103rintelui Ion Ag\u00e2rbiceanu sunt \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 un elogiu al satului, al copil\u0103riei singuratece, petrecute \u00een sih\u0103stria naturii \u015fi a lecturilor \u00een stare s\u0103 determine cariere literare sau s\u0103 le schimbe cursul. Anume \u00eent\u00e2lniri cu marii autori ai literaturii universale sunt de-a dreptul dramatice\u201d. De o \u00eencurajare special\u0103 se bucura \u015fi proza lui Ion Vlasiu.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, m-a impresionat aten\u0163ia special\u0103 a lui Perpessicius pentru revistele \u015fi scriitorii refugia\u0163i din Ardeal \u015fi din Basarabia, \u00een timpul ocupa\u0163iilor str\u0103ine \u015fi a r\u0103zboiului.<br \/>\n\u00cen toate \u015fi peste tot, un patriotism luminat, o \u00een\u0163elegere na\u0163ional\u0103 \u015fi universal\u0103 care i-au dominat sensul vie\u0163ii \u015fi al scrisului.<br \/>\nDespre alte componente speciale ale monumentalului volum ar merita s\u0103 ne aplec\u0103m alt\u0103 dat\u0103, apreciind astfel meritele deosebite ale Sandei R\u00e2peanu \u015fi ale lui Valeriu R\u00e2peanu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Perpessicius, C\u0103r\u0163i noi. Cronici radiofonice 1929-1947, edi\u0163ie critic\u0103, note \u015fi variante de Valeriu R\u00e2peanu \u015fi Sanda R\u00e2peanu, Editura Casa Radio, Bucure\u015fti, 2015 &nbsp; \u00cen colec\u0163ia Biblioteca Radio \u2013 Seria Magister, cunoscu\u0163ii \u015fi prestigio\u015fii editori literari ai operei lui Nicolae Iorga (Sfaturi pe \u00eentuneric, ap\u0103rute \u00een aceea\u015fi colec\u0163ie a Radioului) \u015fi-au dedicat, de data aceasta, eforturile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-pionier-al-cronicii-radiofonice\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un pionier al cronicii radiofonice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14980,12703],"class_list":["post-24204","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-carti-noi-cronici-radiofonice","tag-perpessicius"],"views":764,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24204"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24205,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24204\/revisions\/24205"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}