Constantin C\u0103lin continu\u0103 s\u0103-\u015fi publice C\u0103r\u0163ile din ziar. Un al doilea masiv volum din seria cu acest titlu, ap\u0103rut recent la Editura Babel din Bac\u0103u, cuprinde, a\u015fa cum se precizeaz\u0103 \u00een subtitlu, Pagini de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103, ordonate \u00een trei sec\u0163iuni. Prima este rezervat\u0103 Raftului de critici, istorici literari, esei\u015fti, unde sunt \u00een\u015firui\u0163i 36 de autori. Este o sec\u0163iune mai omogen\u0103 valoric dec\u00e2t urm\u0103toarea, cea a Poe\u0163ilor \u015fi prozatorilor, unde, pe l\u00e2ng\u0103 nume de prim-plan sau cel pu\u0163in onorabile ale literaturii noastre contemporane, este \u015fi destul\u0103 caracud\u0103, \u015fi nu neap\u0103rat \u00een sens junimist. N-a\u015f vrea s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u00eei fac lui Constantin C\u0103lin prin aceasta un repro\u015f, de vreme ce el \u015fi-a propus s\u0103 dea seam\u0103 \u00een C\u0103r\u0163ile din ziar de \u00eentreaga-i presta\u0163ie publicistic\u0103 \u00eentins\u0103 pe mai multe decenii. \u00cen fine, a treia \u015fi ultima sec\u0163iune grupeaz\u0103 sub titlul Varia microeseuri, profiluri, \u00eensemn\u0103ri pe diverse teme. A rezultat o carte de peste 600 de pagini ce se constituie, prin apelul la memoria din ziare, \u00eentr-un raport \u2013 fatalmente incomplet \u2013 al criticului privind fenomenul literar rom\u00e2nesc de dup\u0103 anii \u201960 ai secolului trecut. Ceea ce-i confer\u0103 unitate \u015fi acestui al doilea volum este stilul sobru, elegant \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, judec\u0103\u0163ile de valoare, \u00een majoritatea lor formulate \u201ela cald\u201c, unele, fire\u015fte, nevalidate pe deplin \u00een timp. Sunt texte ap\u0103rute \u00een reviste de cultur\u0103 precum, Ateneu, cele mai multe, Cronica, Tomis, Caiete boto\u015f\u0103nene, Sinteze, Vitraliu \u015fi \u00een gazete locale: Steagul ro\u015fu, Monitorul de Bac\u0103u, De\u015fteptarea, Ziarul de Bac\u0103u. Autorul a introdus \u00een carte \u015fi un text scris pentru Ateneu, dar nepublicat, f\u0103r\u0103 a preciza din ce motive, \u015fi un altul respins de un ziar local, tot f\u0103r\u0103 divulgarea motivelor. \u00cenc\u00e2t, s-ar putea spune c\u0103 textele nu sunt chiar \u00een totalitatea lor \u201edin ziar\u201c. Exist\u0103 \u015fi c\u00e2teva interven\u0163ii polemice pe care autorul le expediaz\u0103 la subsol, probabil pentru a sublinia \u015fi \u00een acest mod, \u015fi pe bun\u0103 dreptate, precaritatea intelectual\u0103 sau veleitarismul celor viza\u0163i. Este remarcabil\u0103 h\u0103rnicia condeiului lui Constantin C\u0103lin ilustrat\u0103 de \u201ec\u0103r\u0163ile din ziar\u201c \u015fi, mai ales, e remarcabil faptul c\u0103 autorul lor a respectat \u015fi respect\u0103 cu stricte\u0163e principiile pe care \u00eensu\u015fi le enun\u0163\u0103 \u00een exercitarea \u201eunei \u00abcritici m\u0103runte\u00bb, directe, explicite, \u00eendrum\u0103toare\u201c ce presupune \u201es\u0103 scrii simplu, agreabil, dezinvolt, dar nu superficial; s\u0103 nu te transformi \u00een agent publicitar\u201c \u015fi s\u0103-i respec\u0163i codul etic care \u201einterzice laudele pentru prostie \u015fi denigrarea frumosului\u201c. Criticului \u015fi eseistului, mereu preocupat s\u0103 releve \u015fi figura omului care a scris cartea sau c\u0103r\u0163ile comentate, \u00eei reu\u015fesc, a\u015fa cum am observat \u015fi cu alte prilejuri, inclusiv \u00een comentariul la primul volum, expresive \u015fi uneori memorabile schi\u0163e de portret, datorit\u0103 talentului narativ \u015fi indubitabilei sale voca\u0163ii de moralist. Apoi, Constantin C\u0103lin este dintre cei ce par s\u0103 confirme o idee a lui Eugen Simion: \u201eAu dreptate totdeauna cei care scriu bine \u015fi sub veghea con\u015ftiin\u0163ei morale\u201c. Pentru c\u0103 veni vorba, iat\u0103 cum \u00eel caracteriza pe autorul vastei panorame Scriitori rom\u00e2ni de azi, \u00een 1985: Eugen Simion este \u201e\u00een ciuda \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii sale zvelte, o natur\u0103 puternic\u0103 \u015fi rezistent\u0103, \u00een plus el pare convins c\u0103, pentru a intra \u00een con\u015ftiin\u0163a publicului, un autor contemporan trebuie s\u0103 scrie mult. Nu \u015ftiu exact ce rol au pentru d\u00e2nsul voin\u0163a, disciplina, presupun totu\u015fi c\u0103 abunden\u0163a textelor sale nu se datoreaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd acestora, ci u\u015furin\u0163ei de a scrie, care rezult\u0103 din fericita adecvare a mijloacelor de expresie cu natura sa. Dac\u0103 talentul s\u0103u ar fi fost orientat spre lucr\u0103ri de detaliu ori de sintez\u0103, atunci, desigur, opera sa ar avea propor\u0163ii mai reduse. A prevalat \u00eens\u0103 voca\u0163ia de constructor, care exclude modestia \u015fi re\u0163inerea \u00een fa\u0163a materialelor\u201c. Au trecut de la producerea acestui text treizeci de ani, timp \u00een care opera lui Eugen Simion a c\u0103p\u0103tat noi dimensiuni, ea \u00eembog\u0103\u0163indu-se \u015fi cu importante \u201elucr\u0103ri de detaliu ori de sintez\u0103\u201c. \u00cen consecin\u0163\u0103, portretul criticului con\u0163ine \u015fi alte multe linii ce trebuie subliniate \u015fi chiar au fost relevate, cel mai recent \u00eentr-un eseu monografic al lui Mihai Cimpoi, intitulat Modelul de existen\u0163\u0103, Eugen Simion, despre care am scris aici la momentul apari\u0163iei. Oricum, criticul de la Bac\u0103u a v\u0103zut bine, relev\u00e2nd una din tr\u0103s\u0103turile definitorii ale personalit\u0103\u0163ii celui ce, la data comentariului lui Constantin C\u0103lin, tocmai ne oferise prilejul s\u0103 retr\u0103im Diminea\u0163a poe\u0163ilor \u2013 o diminea\u0163\u0103 fast\u0103, una dintre pu\u0163inele noastre dimine\u0163i neratate \u2013, \u015fi anume voca\u0163ia de constructor. \u00cen acela\u015fi \u201eraft\u201c al lui C\u0103lin este prezent istoricul Alexandru Zub, al c\u0103rui stil \u2013 scrie criticul \u2013 \u201ee suma unor \u00eensu\u015firi eminente: erudi\u0163ie, memorie asociativ\u0103, spirit critic, talent narativ. Ele func\u0163ioneaz\u0103 grupat, simultan, armonios, la nivelul fiec\u0103rui paragraf, al fiec\u0103rei fraze. Stilul se \u00eentinde de la tematic\u0103 la limb\u0103; se vede \u00een adecvarea la subiect, \u00een l\u0103rgimea orizontului \u015ftiin\u0163ific \u015fi cultural, \u00een diversitatea analogiilor, \u00een coeren\u0163a judec\u0103rii faptelor, \u00een acurate\u0163ea general\u0103. Cunosc\u0103tor deplin al \u00absecolului istoriei\u00bb (secolul XIX), dar, prin figurile cele mai importante, \u015fi al secolului XX, istoriograful impresioneaz\u0103 prin seriozitatea demersurilor (…) \u00cen concep\u0163ia sa, istoriografia e mai mult dec\u00e2t o trecere prin c\u0103r\u0163ile de istorie: e \u00ablectur\u0103 a lumii\u00bb (…) Emana\u0163ie a unei personalit\u0103\u0163i complexe, superior dotate, stilul lui Alexandru Zub \u015fi-a g\u0103sit ilustrarea \u015fi \u00een activitatea sa de conferen\u0163iar: vorbe\u015fte precum scrie, adic\u0103 oficiaz\u0103 cu demnitate, p\u0103str\u00e2nd \u0163inuta reflexiv\u0103 \u015fi distinc\u0163ia\u201c. Nu putea lipsi, fire\u015fte, din \u201eraft\u201c Nicolae Manolescu, pe care, m\u0103rturise\u015fte Constantin C\u0103lin, l-a \u00eent\u00e2lnit numai de vreo 4-5 ori, schimb\u00e2nd cu el doar c\u00e2teva fraze conven\u0163ionale, de fapt ni\u015fte simple saluturi. L-a urm\u0103rit \u00eens\u0103, cum precizeaz\u0103, de la distan\u0163\u0103 \u015fi l-a ascultat vorbind \u00een cadrul unor reuniuni \u015fi colocvii scriitorice\u015fti. Profilul pe care i-l traseaz\u0103 mi se pare admirabil: \u201eDin figura sa cu un \u00eenceput de ascetizare, ochii, profunzi \u015fi nelini\u015fti\u0163i, \u00eei exprim\u0103, mi s-a p\u0103rut, cel mai bine, mobilitatea g\u00e2ndirii \u015fi a umorilor. \u00centr-adev\u0103r, el nu confund\u0103 importantul cu seriosul, se concentreaz\u0103 \u015fi se deconecteaz\u0103 rapid, trece cu o uluitoare u\u015furin\u0163\u0103 de la starea polemic\u0103 la amuzament, schimb\u0103 grimasa \u00een z\u00e2mbet, sau invers. V\u0103z\u00e2ndu-l cum imediat dup\u0103 o disput\u0103 cu unul din cei mai obstina\u0163i adversari ai s\u0103i se relaxa chicotind sub\u0163ire la gluma nu \u015ftiu cui, mi-a venit \u00een minte una din remarcile pe care le f\u0103cea Anatol France \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Jules Lema\u00eetre: \u00abCe lettr\u00e9, qui a pris tous ses grades, jette volontiers en l\u2019air son bonnet de docteur et s\u2019amuse \u00e7\u00e0 et l\u00e0 des espi\u00e8gleries d\u2019\u00e9colier\u00bb. Ca \u015fi autorul seriilor de studii \u015fi figurine Les contemporains, cu care se aseam\u0103n\u0103 \u00een unele privin\u0163e, Nicolae Manolescu manifest\u0103 \u00een comportamentul \u015fi \u00een activitatea sa literar\u0103 o suple\u0163e \u015fi o varietate extraordinare\u201c.
\nAl\u0163i critici, istorici literari \u015fi esei\u015fti despre care Constantin C\u0103lin a scris la gazet\u0103 \u00een diferite momente ale evolu\u0163iei lor sunt, din genera\u0163ia anterioar\u0103 celei c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine: Perpessicius, Vladimir Streinu, Al. Piru, Constantin Ciopraga, I. Negoi\u0163escu sau \u015etefan Augustin Doina\u015f, iar dintre congeneri: Lauren\u0163iu Ulici, Al. C\u0103linescu, Theodor Codreanu, pentru a men\u0163iona doar c\u00e2teva nume. Criticul constat\u0103 nu f\u0103r\u0103 o und\u0103 de regret c\u0103 I. Negoi\u0163escu nu s-a bucurat de popularitatea cuvenit\u0103. Spre deosebire de al\u0163i critici din genera\u0163ia sa, precum, de pild\u0103, Al. Piru \u015fi Adrian Marino, Negoi\u0163escu \u201es-a men\u0163inut la latitudinea unei noble\u0163i vecine cu nepopularitatea\u201c. Citatele pe care I. Negoi\u0163escu \u2013 critic care \u201eoficiaz\u0103 la cota solemnit\u0103\u0163ii\u201c \u2013 le d\u0103 din opera lui Lovinescu, el fiind, de fapt, a\u015fa cum s-a remarcat, un c\u0103linescian \u00een ceea ce prive\u015fte arta \u015fi pl\u0103cerea de a cita, ca, de altfel, \u015fi \u201econtinuator al unora dintre interpret\u0103rile c\u0103linesciene\u201c, \u00eel fac pe Constantin C\u0103lin s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u201ela felul \u00een care ar ar\u0103ta o antologie a poeziei rom\u00e2ne\u015fti\u201c alc\u0103tuit\u0103 de analistul postumelor lui Eminescu: \u201eAr fi \u2013 \u00eemi permit s\u0103 cred \u2013 o oper\u0103 irepro\u015fabil\u0103 sub raport estetic\u201c. \u00cen 1970, coment\u00e2nd volumul \u00censemn\u0103ri critice, cronicarul revistei Ateneu scria f\u0103r\u0103 ezitare c\u0103 \u201ecritica lui I. Negoi\u0163escu reprezint\u0103 o orientare de avangard\u0103 \u015fi relev\u0103 un alt destin literaturii autohtone\u201c, apreciind c\u0103: \u201eExamenul suprem al acestei orient\u0103ri \u00eel va da o oper\u0103 de sintez\u0103\u201c. Dup\u0103 45 de ani de la formularea acestei prezum\u0163ii, putem lesne constata c\u0103, prin c\u0103r\u0163ile sale, rafinatul critic a dat doar fragmente disparate dintr-o original\u0103 Istorie a literaturii rom\u00e2ne pe care, ne\u00eendoios, a avut-o \u00een vedere.
\nUnul dintre criticii contemporani despre care Constantin C\u0103lin scrie cu v\u0103dit\u0103 simpatie intelectual\u0103 este Gheorghe Grigurcu. Ceea ce admir\u0103, \u00eentre altele, criticul b\u0103c\u0103uan la confratele s\u0103u dintr-un alt t\u00e2rg, unul de mai la sud, este portretistica. Citeaz\u0103, de pild\u0103, cu voluptate \u201etabloul\u201c, cu termenul pus, fire\u015fte, \u00een ghilimele, pe care Grigurcu i-l picteaz\u0103 lui Andrei Ple\u015fu. O face \u201e\u00eenc\u00e2ntat de tehnica \u00een care este executat\u201c \u015fi de \u201ematerialul\u201c folosit: \u201eun amestec subtil de uleiuri \u015fi acizi\u201c. Nu m\u0103 num\u0103r printre simpatizan\u0163ii lui Grigurcu, altfel critic, nu \u015fi poet, de mare talent \u015fi condei adesea sclipitor, fiindc\u0103 nu-mi plac deloc procurorii literari \u015fi detractorii marilor scriitori rom\u00e2ni, dar portretul nu doar moral, de\u015fi \u00een primul r\u00e2nd moral, pe care i-l face lui Ple\u015fu, reprodus in extenso de Constantin C\u0103lin, este antologic. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 nu dispun de spa\u0163iul necesar pentru a-l cita \u015fi eu aici in integrum, c\u0103ci fragmentar nu \u015fi-ar avea rostul. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt de acord cu toate tu\u015fele din acel portret. Caracterizarea lui Ple\u015fu ca \u201elegatar\u201c al lui Ralea, C\u0103linescu sau Camil Petrescu, chiar dac\u0103 numai dintr-o perspectiv\u0103 moral\u0103 \u2013 oportunism, tranzac\u0163ionism etc. \u2013, mi se pare exorbitant\u0103. Grigurcu \u00ee\u015fi \u00eempinge personajul prea sus, la nivelul ame\u0163itor al unei elite intelectuale autentice \u015fi, m\u0103 tem, irepetabile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Constantin C\u0103lin continu\u0103 s\u0103-\u015fi publice C\u0103r\u0163ile din ziar. Un al doilea masiv volum din seria cu acest titlu, ap\u0103rut recent la Editura Babel din Bac\u0103u, cuprinde, a\u015fa cum se precizeaz\u0103 \u00een subtitlu, Pagini de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103, ordonate \u00een trei sec\u0163iuni. Prima este rezervat\u0103 Raftului de critici, istorici literari, esei\u015fti, unde sunt \u00een\u015firui\u0163i 36… Cite\u0219te mai mult »Recurs la memoria din ziar<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14979,7095],"class_list":["post-24202","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cartile-din-ziar","tag-constantin-calin"],"views":945,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24202","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24202"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24202\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24203,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24202\/revisions\/24203"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24202"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24202"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24202"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}