Istoric \u015fi critic literar, editor, autor de docte studii monografice (B.P. Hasdeu, Mihail Sadoveanu, G. C\u0103linescu), folclorist (culegerea sa de Basme fantastice rom\u00e2ne\u015fti, \u00een 11 volume, r\u0103m\u00e2ne un monument inegalabil de documente folclorice vii, autentice, de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XXI-lea), cercet\u0103tor robace \u00een arhive \u015fi biblioteci, I. Opri\u015fan \u201etace \u015fi face\u201c, e mereu \u201epe faz\u0103\u201c, supline\u015fte, cu o energie ie\u015fit\u0103 din comun, munca unor largi colective de \u201efunc\u0163ionari\u201c bugetari \u00eencadra\u0163i \u00een mari institute de cercetare ale Academiei, \u00eei uime\u015fte pe fidelii lui cititori \u015fi comentatori cu noi opuri, ap\u0103rute \u201etocmai la \u0163anc\u201c, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu Mitul Br\u00e2ncoveanu \u00een crea\u0163ia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Studiu monografic\u00a0 \u015fi corpus de texte (Editura Saeculum I.O., 2014, 399 p.), publicat\u0103 \u00een chiar anul comemor\u00e3rii tricentenarului martiriului domnitorului muntean \u015fi al fiilor s\u0103i \u2013 lucrare despre care am scris deja \u00een Cultura, num\u0103rul 24, din 25 iunie 2015.
\nO surpriz\u0103 \u2013 pentru c\u0103 I. Opri\u015fan nu face tam-tam \u00een jurul c\u0103r\u0163ilor scrise \u015fi editate de el \u2013 este \u015fi lucrarea Infernul prizonierilor rom\u00e2ni \u00een Rusia Sovietic\u0103, vol. I-II, Editura Saeculum I.O., Seria \u201eDocumente revelatorii\u201c, 2014, 383 p.+ 351 p.
\nSunt \u00eenregistrate \u015fi transcrise cu fidelitate interviuri, texte-convorbiri cu 34 de interlocutori, supravie\u0163uitori ai r\u0103zboiului \u015fi ai prizonieratului \u00een U.R.S.S., \u00een timpul \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea celei de-a doua mari conflagra\u0163ii mondiale, marea lor majoritate oameni simpli, din \u00eentreg arealul rom\u00e2nesc, dar \u015fi doi generali de armat\u0103 (Marin Dragnea \u015fi Ion Tutoveanu), un profesor universitar (Constantin Ciopraga) \u015fi c\u00e2teva femei care povestesc despre prizonieratul so\u0163ilor lor.
\nCele mai multe dintre aceste texte-convorbiri sunt relat\u0103ri nude ale unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri petrecute cu mai bine de 60 de ani \u00een urm\u0103, de la b\u0103t\u0103lia de la Cotul Donului (noiembrie 1942), care a marcat \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului invaziei germane pe teritoriul U.R.S.S., p\u00e2n\u0103 la \u015fi chiar un pic dup\u0103 \u201eactul istoric\u201c de la 23 august 1944, pentru c\u0103 \u201ealia\u0163ii\u201c sovietici au continuat s\u0103 re\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 trimit\u0103 \u00een lag\u0103rele de prizonieri osta\u015fi rom\u00e2ni \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea armisti\u0163iului.
\nCei care povestesc sau r\u0103spund provoc\u0103rilor \u201eanchetatorului\u201c I. Opri\u015fan, extrem de activ \u00een dialogul cu interlocutorii lui, sunt acum, la vremea realiz\u0103rii interviurilor, oameni \u00een v\u00e2rst\u0103, mul\u0163i trecu\u0163i de 80 de ani \u015fi care, se pare \u2013 e deocamdat\u0103 o presupunere a mea \u2013 nu au mai povestit, dec\u00e2t sporadic, dac\u0103 vor fi f\u0103cut-o vreodat\u0103, ororile prin care au trecut, pentru c\u0103, \u00ee\u015fi aminte\u015fte unul dintre ei, un tovar\u0103\u015f din lag\u0103r i-ar fi zis: \u201eM\u0103i, de ceea ce-am tras s\u0103 nu mai spui la nimeni. \u015ei nici s\u0103 mai gr\u0103ie\u015fti cu nimeni, c\u0103 nu te crede nimeni, zice c\u0103 asta-i un fel de laud\u0103 sau nu \u015ftiu eu ce!\u201c, rememoreaz\u0103 Alexandru Hri\u0163cu (n. 4 august 1916, loc. Bajura, ora\u015f D\u0103r\u0103bani, jud. Boto\u015fani, \u00eenregistrat pe data de 11 iulie 2005, casetele CCLIX-CCLX), un moralist \u00een felul lui, la cei aproape 90 de ani de via\u0163\u0103, g\u00e2ndind asemenea soacrei lui Ghi\u0163\u0103 din Moara cu noroc: \u201eEu zic a\u015fa: ferice de acela care c\u00e2nt\u0103re\u015fte \u015fi socoate via\u0163a de azi, fa\u0163\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din trecut \u015fi cum au tr\u0103it b\u0103tr\u00e2nii! \u015ei s\u0103 fie ferici\u0163i aceia care socot lucrurile astea \u015fi \u00eendeamn\u0103 r\u0103ul s\u0103-l omoare! S\u0103 omoare r\u0103ul!\u201c (p. 300).
\nCele mai multe dintre \u201etextele\u201c puse pe h\u00e2rtie de I. Opri\u015fan sunt unicate, ziceri \u201eprovocate\u201c \u00een contexte despre care, din p\u0103cate, nu ni se spune mai nimic, \u00een afar\u0103 de data \u00eenregistr\u0103rii, fixate pe band\u0103 de magnetofon \u015fi transpuse, cu mult\u0103 fidelitate, pe foaia de h\u00e2rtie, cu minime informa\u0163ii despre \u00eemprejurarea zicerii, despre audien\u0163\u0103 (dac\u0103 a mai asistat cineva la aceste \u201espovedanii\u201c) etc. Este vorba, cum am zis mai sus, despre ni\u015fte m\u0103rturii provocate, printr-o tehnic\u0103 pe care etnologii o numesc \u201einterviul structurat sau semi-structurat\u201c (cf., de ex., Marie-Odille G\u00e9raud et al., No\u0163iunile-cheie ale etnologiei \u015f1988\u0163, traducere de Dana Ligia Ilin, Polirom, 2001, pp. 41-42, \u201eInterviurile \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale\u201c: interviul directiv, interviul non-directiv, interviul semi-directiv; cf \u015fi Narcisa Alexandra \u015etiuc\u0103, Cercetarea etnologic\u0103 de teren, ast\u0103zi, Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, 2007, p. 56 \u015fi urm.). Punctele forte, urm\u0103rite cu tenacitate de cercet\u0103tor, sunt sintetizate \u00een cuprinsul scurtei introduceri semnate de I Opri\u015fan: \u201epunctul de pornire\u201c, \u201ecapturarea prizonierilor\u201c, \u201elunga cale a Siberiei\u201c, \u201evia\u0163a \u00een lag\u0103rele comuniste\u201c, \u201emoartea \u00een lag\u0103rele sovietice\u201c, \u201epropaganda comunist\u0103\u201c, \u201eformarea diviziilor Tudor Vladimirescu\u201c \u015fi \u201eHoria Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan\u201c, \u201erela\u0163iile prizonierilor rom\u00e2ni cu popula\u0163ia rus\u0103\u201c, \u201erepercusiunile m\u0103rturisirii adev\u0103rului\u201c.
\nNu poate nimeni s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 capacitatea de intervievator a cercet\u0103torului I. Opri\u015fan \u2013 de v\u0103zut, \u00een acest sens, bogatele comentarii care \u00eenso\u0163esc basmele din cele unsprezece volume de nara\u0163iuni populare amintite. Dar \u00een timp ce \u00een cazul acestora, basme sau ce vor fi fiind ele, nara\u0163iunile respect\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in, legit\u0103\u0163ile speciei, \u201elogica povestirii\u201c (cf. Claude Bremond, \u201ela logique du r\u00e9cit\u201c), \u00een rememor\u0103rile fo\u015ftilor combatan\u0163i \u015fi prizonieri de r\u0103zboi func\u0163ioneaz\u0103, vag, o \u201elogic\u0103 a amintirii\u201c, nestimulat\u0103 de vreo \u201emadlen\u0103\u201c, ca \u00een romanele lui Proust, m\u0103car c\u0103 m\u00e2ncarea, mai ales lipsa hranei, foamea, setea apar ca motive recurente \u00een \u201epovestirile\u201c fo\u015ftilor prizonieri.
\nUn caz particular este acela al profesorului universitar ie\u015fean, Constantin Ciopraga (n. 12 mai 1916), care, \u00eenainte de a fi intervievat de I. Opri\u015fan, publicase un roman, intitulat Nisipul, ap\u0103rut \u00eenainte de 1989, nar\u00e2nd despre experien\u0163a sa din lag\u0103rele sovietice, dar \u201etravestite\u201c, transportate \u201e\u00een fic\u0163iune\u201c, pentru a putea fi tip\u0103rite. Aceasta explic\u0103 de ce relatarea oral\u0103 a universitarului ie\u015fean, \u00eenregistrat\u0103 \u00een dou\u0103 interviuri, pe casetele CCLV, CCXLIX, pe data de 8 iunie 2005, este mult mai cursiv\u0103 dec\u00e2t toate celelalte \u015fi, dac\u0103 nu ar fi fost frecventele interven\u0163ii spontane ale interlocutorului, ar fi avut, poate, structura unui memorat \u00een sensul acordat acestei specii narative de cercet\u0103torii mai dincoace care consider\u0103 c\u0103 orice povestire despre experien\u0163e personale, nu numai acelea despre \u00eent\u00e2lniri cu supranaturalul, poate fi considerat\u0103 un memorat (fa\u0163\u0103 de accep\u0163iunea originar\u0103 a termenului, furnizat\u0103 de von Sydow, pentru care acesta acoperea numai \u201epovestirile la persoana \u00eent\u00e2i despre o experien\u0163\u0103 personal\u0103 cu supranaturalul\u201c).
\nUn astfel de \u201ememorat\u201c extrage editorul din interviul cu Nel\u0103 Dobre, din Fierbin\u0163i, Ialomi\u0163a, \u015fi acesta f\u0103r\u0103 date biografice, fiind, probabil, cea mai veche \u00eenregistrare (15 august 1986), c\u00e2nd proiectul abia se \u00eenfiripa, interlocutorul fiind tat\u0103l unui bun coleg \u015fi prieten al nostru, folcloristul Alexandru Dobre, trecut \u00een lumea umbrelor pe 15 iunie 2015, care, poate, l-a condus pe culeg\u0103tor la p\u0103rintele s\u0103u. Probabil c\u0103 fiul, poate \u015fi fratele lui, a asistat la \u00eenregistrare, pentru c\u0103 \u00een cursul relat\u0103rii povestitorul, care min\u0163ise c\u0103 are patru copii, pentru fi trimis acas\u0103 de front, zice, la un moment dat \u201eeu am min\u0163it, c\u0103 n-aveam dec\u00e2t doi, pe \u0103\u015ftia\u201c. E posibil, de asemenea, ca la \u00eenregistrare s\u0103 fi mai asistat \u015fi alte persoane, pentru c\u0103, ajung\u00e2nd la episodul \u201ecu p\u00e2inea\u201c, nea Nel\u0103 zice: \u201eCu p\u00e2inea – cum \u00eentrebar\u0103 femeile astea \u2013 a fost o c\u0103ru\u0163\u0103 r\u0103sturnat\u0103-n \u015fan\u0163 acolo, cu roatele-n sus\u201c.
\nUn experiment interesant realizeaz\u0103 autorul \u00eenregistr\u00e2nd povestiri \u201ela m\u00e2na a doua\u201c, despre aceea\u015fi experien\u0163\u0103 dureroas\u0103 a r\u0103zboiului \u015fi a prizonieratului, precum cele culese de la Radu P\u0103tr\u00e2noiu (n. 11 august 1924, Jirl\u0103u, jud. Br\u0103ila), care poveste\u015fte \u00een 12 decembrie 2004 despre un anume Stan Udrea, care a sc\u0103pat de la Cotul Donului \u015fi despre un frate mai mare, c\u0103zut prizonier \u015fi \u00eentors cu Divizia \u201eT.V.\u201c \u201eEu v\u0103 spun ce-am re\u0163inut din ceea ce mi s-a povestit\u201c, zice informatorul, care ar trebui sa aib\u0103 acum nou\u0103zeci de ani, definind, sumar, ceea ce \u00een literatura de specialitate se nume\u015fte \u201eFOAF Tale\u201c, \u201eFriend Of A Friend Tale\u201c, \u201epoveste auzit\u0103 de la un prieten al prietenului\u201c, categorie extrem de activ\u0103 a folclorului contemporan, atribuit\u0103 mai mult mediului urban, \u201elegende ale ora\u015felor lumii de azi\u201c, zice Constantin Eretescu, dar, cum vedem, cu circula\u0163ie \u015fi \u00een mediul rural.
\n\u00cen fine, tot un experiment cu totul inedit realizeaz\u0103 I. Opri\u015fan \u00een interviul cu doi interlocutori, so\u0163 \u015fi so\u0163ie, \u00een care aceasta din urm\u0103 rememoreaz\u0103 o parte din \u00eent\u00e2mpl\u0103rile povestite de so\u0163ul ei, fost prizonier, afectat de o uitare profund\u0103: \u201eAnume c\u0103 ce-o povestit. \u00cenainte \u2013 zice so\u0163ia \u2013 venea cineva a\u015fa la noi, spuneam pove\u015fti \u015fi stam aici. \u00abNo, s\u0103 v\u0103 povestesc \u015fi eu c\u00e2te-am p\u0103\u0163it \u00een Rusia \u015fi ce-am f\u0103cut \u2026\u00bb (…) Povestea el. No, amu nu ne mai poveste\u015fte c\u0103 nu mai \u015ftie nimic. \u2013 Am uitat t\u0103te. (…) \u2013 Nu mai \u015ftii nimic! \u2013 Nu mai judec nimic\u201c (Aurelia \u015fi Vasile Surdu, f\u0103r\u0103 consemnarea, din p\u0103cate, datei na\u015fterii, anul m\u0103car, localitatea Aruncata, Comuna Suatu, jud. Cluj, \u00eenregistrare din 13 august 2004, caseta CCXXII).
\nO alt\u0103 tem\u0103 posibil\u0103, pe care interviurile realizate de dr. I. Opri\u015fan cu prizonierii rom\u00e2ni din Rusia Sovietic\u0103 o sugereaz\u0103, ar fi aceea a uit\u0103rii. Nu doar ce s-a re\u0163inut \u015fi s-a transmis, ci \u015fi ce s-a uitat. Ce, c\u00e2t \u015fi de ce? Unele r\u0103spunsuri posibile \u00een studiile filosofului Paul Ricoeur: \u201eSub istorie, memoria \u015fi uitarea.\/ Sub memorie \u015fi uitare, via\u0163a.\/ Dar a scrie via\u0163a e o alt\u0103 poveste,\/ Neterminat\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Istoric \u015fi critic literar, editor, autor de docte studii monografice (B.P. Hasdeu, Mihail Sadoveanu, G. C\u0103linescu), folclorist (culegerea sa de Basme fantastice rom\u00e2ne\u015fti, \u00een 11 volume, r\u0103m\u00e2ne un monument inegalabil de documente folclorice vii, autentice, de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XXI-lea), cercet\u0103tor robace \u00een arhive \u015fi biblioteci, I. Opri\u015fan \u201etace… Cite\u0219te mai mult »\u201eAm \u00een\u0163eles c\u0103 via\u0163\u0103 mai am\u0103r\u00e2t\u0103 ca a\u015fa ceva nu este…\u201c. Rememor\u0103ri ale prizonierilor de r\u0103zboi \u00een U.R.S.S.<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[1059],"class_list":["post-24200","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-i-oprisan"],"views":1528,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24200","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24200"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24200\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24201,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24200\/revisions\/24201"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24200"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24200"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24200"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}