{"id":24198,"date":"2015-09-09T14:41:10","date_gmt":"2015-09-09T12:41:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24198"},"modified":"2015-09-09T14:41:10","modified_gmt":"2015-09-09T12:41:10","slug":"cautarea-de-sine-prin-dragoste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cautarea-de-sine-prin-dragoste\/","title":{"rendered":"C\u0103utarea de sine prin dragoste"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Aharon Appelfeld, <em>Povestea unei vie\u0163i<\/em>, traducere \u015fi note din limba ebraic\u0103 de Any Shilon, Editura Polirom, 2009<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Cea mai important\u0103 carte a lui Aharon Appelfeld este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Povestea unei vie\u0163i (1999, Premiul M\u00e9dicis pentru Literatur\u0103 str\u0103in\u0103, \u00een 2004). Una dintre acele c\u0103r\u0163i rare, \u00een care autobiografia cap\u0103t\u0103 toate tr\u0103s\u0103turile unei fic\u0163iuni, prin miraculosul ei dureros, sarcina autorului fiind doar aceea de-a o relata, simplu \u015fi concis. N\u0103scut la Cern\u0103u\u0163i (\u00een 1932), Appelfeld \u015fi familia sa devin victimele antisemitismului, fiind deporta\u0163i \u00eentr-un lag\u0103r de munc\u0103 din Transnistria. Mama scriitorului moare \u00een lag\u0103r, dar el reu\u015fe\u015fte s\u0103 evadeze \u015fi, timp de trei ani, tr\u0103ie\u015fte \u00een p\u0103duri. Al\u0103turi de Armata Ro\u015fie, ajunge \u00een Italia, apoi pleac\u0103 \u00een Palestina. Toate aceste evenimente i s-au \u00eent\u00e2mplat p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 14 ani! E greu de conceput o copil\u0103rie mai ciudat\u0103 \u015fi mai dificil\u0103, material nepre\u0163uit pentru un roman sau chiar pentru mai multe. Viziunea asupra vie\u0163ii, pe care o elabor\u0103m la maturitate, \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte r\u0103d\u0103cinile \u00een copil\u0103ria cea mai ad\u00e2nc\u0103. Nici n-o putem concepe dac\u0103, printr-un efort cel mai adesea uria\u015f, nu g\u0103sim calea c\u0103tre acest t\u0103r\u00e2m fragil \u015fi iluminat. F\u0103r\u0103 copil\u0103rie, f\u0103r\u0103 fiorul ei, filosofia noastr\u0103 despre via\u0163\u0103 ar fi o simpl\u0103 mecanic\u0103 a conceptelor.<br \/>\nTocmai aceast\u0103 c\u0103utare a copil\u0103riei \u015fi a resorturilor ei face obiectul romanului Pe nea\u015fteptate, dragoste. Appelfeld este un introspect \u00een care putem avea \u00eencredere, c\u0103ci exerci\u0163iul c\u0103ut\u0103rii de sine este ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte, s\u0103 se men\u0163in\u0103 \u00een via\u0163\u0103. El \u015ftie c\u0103, \u00een acest proces, factori \u201eexterni\u201c, cum ar fi iubirea sau \u00eent\u00e2mplarea, joac\u0103 un rol deloc neglijabil. Copil\u0103ria este o hart\u0103 cifrat\u0103, care, odat\u0103 dezlegat\u0103, asigur\u0103 accesul la propria noastr\u0103 fiin\u0163\u0103. Ea nu poate fi interpretat\u0103 dec\u00e2t dintr-un anumit \u201epunct\u201c, de la o anumit\u0103 \u201e\u00een\u0103l\u0163ime\u201c. Cel mai adesea, \u00een via\u0163\u0103, \u00eencerc\u0103m s\u0103 interpret\u0103m aceast\u0103 hart\u0103 lu\u00e2nd-o la pas printre amintiri. Nu-i de mirare c\u0103 ajungem s\u0103 ne r\u0103t\u0103cim \u00een propriul nostru suflet, s\u0103 ne \u00eenstr\u0103in\u0103m \u00een t\u0103r\u00e2mul cel mai cunoscut. C\u0103ci, aceast\u0103 c\u0103utare nu poate s\u0103 duc\u0103 nic\u0103ieri f\u0103r\u0103 lumina aruncat\u0103, \u00een str\u0103fundurile noastre, de iubire. C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta? De fapt, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 vreodat\u0103? Nu cumva a descoperi punctul de vedere asupra copil\u0103riei este doar o chestiune de noroc?<br \/>\nPovestea este u\u015for de rezumat: un b\u0103rbat de 70 de ani, scriitor veleitar, divor\u0163at de o femeie autoritar\u0103 \u015fi bolnav de cancer, se \u00eendr\u0103goste\u015fte de propria menajer\u0103, o femeie simpl\u0103, trecut\u0103 de 30 de ani, dar cu o experien\u0163\u0103 amoroas\u0103 aproape inexistent\u0103. Cei doi se apropie, treptat, unul de cel\u0103lalt, dragostea dintre ei intensific\u00e2ndu-se pe m\u0103sur\u0103 ce moartea b\u0103rbatului se apropie. Appelfeld descrie atent \u00eentregul proces prin care, presat de apropierea sf\u00e2r\u015fitului \u015fi \u00eencurajat de o iubire nesperat\u0103, scriitorul face un ultim efort de anvergur\u0103 \u00een vederea identific\u0103rii propriei pozi\u0163ii \u00een fa\u0163a vie\u0163ii \u015fi a propriului stil. De\u015fi apropiat de cercurile literare din Ierusalim, Ernest (numele b\u0103rbatului) n-a reu\u015fit niciodat\u0103 s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 o identitate stilistic\u0103, motiv pentru care a fost, de fiecare dat\u0103, neconving\u0103tor \u00een fa\u0163a editorilor. \u00cen ultimul timp, scrie cu \u00eenver\u015funare, dar aproape tot ceea ce pune pe h\u00e2rtie distruge, dup\u0103 un timp. \u00centreaga sa c\u0103utare se concentreaz\u0103 asupra amintirilor din copil\u0103rie \u015fi din prima tinere\u0163e. Ernest este preocupat, este \u00eengrijorat, este disperat de nevoia restabilirii \u2013 mai ales prin intermediul viselor \u2013 a unei rela\u0163ii afective cu propriii p\u0103rin\u0163i, aceasta fiind singura cale prin care s-ar putea reconcilia cu trecutul \u015fi, totodat\u0103, prin care s-ar putea reg\u0103si pe sine \u00eensu\u015fi. Rela\u0163ia cu p\u0103rin\u0163ii este una dintre temele majore ale scriitorilor evrei din Bucovina. Pentru Paul Celan, p\u0103rin\u0163ii disp\u0103ru\u0163i \u00een lag\u0103r sunt motivul unei tragedii de care nu a putut sc\u0103pa toat\u0103 via\u0163a \u015fi care a contribuit la sucombarea lui psihic\u0103. Povestea lui Appelfeld este asem\u0103n\u0103toare, fapt explicabil prin contextul sociologic similar al evreilor moldoveni \u00een timpul Holocaustului. Interpretarea acestei experien\u0163e este \u00eens\u0103 diferit\u0103, de la om la om. Solu\u0163ia propus\u0103 de Appelfeld este ie\u015firea, oric\u00e2t de dificil\u0103, din orizontul Holocaustului. Nimeni nu poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 lipit de aceste experien\u0163e \u00eengrozitoare \u00eentreaga via\u0163\u0103. Ele nu pot fi \u00een\u0163elese \u015fi, \u00een orice caz, nu pot fi integrate \u00een experien\u0163a de via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 a face apel la ceea ce ar putea s\u0103 le dep\u0103\u015feasc\u0103. Or, un singur lucru ar putea s\u0103 le dep\u0103\u015feasc\u0103: iubirea. Iubirea este singura experien\u0163\u0103 capabil\u0103 s\u0103 r\u0103scumpere orori, care, altfel, risc\u0103 s\u0103 pustiasc\u0103 \u00eentr-o clip\u0103 \u015fi pentru totdeauna cele mai puternice \u015fi mai bogate suflete. \u00cen acela\u015fi timp, prin iubire, Ernest reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 adeziunea la comunism (iar\u0103\u015fi, cazul lui Celan este asem\u0103n\u0103tor) a fost o eroare. Nici o politic\u0103, oric\u00e2t de idealist\u0103 \u015fi de bine inten\u0163ionat\u0103, nu poate fi o solu\u0163ie de salvare a sufletelor. Problema nu este a\u015fadar, legat\u0103, de consecin\u0163ele politice, practice ale comunismului, care s-au dovedit a fi cu adev\u0103rat dezastruoase, ci de consecin\u0163ele \u00een ordine existen\u0163ial\u0103. Comunismul n-a rezolvat nici o problem\u0103 pentru un evreu \u015fi pentru nimeni altcineva, vrea s\u0103 spun\u0103 Appelfeld. Problema a r\u0103mas astfel nerezolvat\u0103, ba chiar a fost cu mult complicat\u0103, \u00eentruc\u00e2t a condus la o \u00eenstr\u0103inare de p\u0103rin\u0163i (adeziunea la comunism a tinerilor se f\u0103cea de obicei \u00eempotriva voin\u0163ei p\u0103rin\u0163ilor), adic\u0103 la o \u00eenstr\u0103inare de tradi\u0163ie \u015fi de religie, religia iudaic\u0103 fiind, prin excelen\u0163\u0103, o religie a p\u0103rin\u0163ilor. Reg\u0103sindu-\u015fi p\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii, \u00eemp\u0103c\u00e2ndu-se cu ei, iubindu-i, Ernest devine capabil s\u0103-\u015fi \u00een\u0163eleag\u0103 via\u0163a \u015fi, \u00een ciuda cancerului care-l rodea pe din\u0103untru, s\u0103-\u015fi reg\u0103seasc\u0103 demnitatea \u00een fa\u0163a mor\u0163ii. Scrie, dar acum nu mai simte nevoia s\u0103-\u015fi distrug\u0103 opera. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u015fi-a g\u0103sit stilul.<br \/>\nLa \u00eenceputul Copil\u0103riei berlineze la 1900, Walter Benjamin spune despre propriile sale incursiuni \u00een copil\u0103rie c\u0103 \u201e&#8230; au poate darul s\u0103 prefigureze \u00een\u0103untrul lor experien\u0163e istorice ulterioare\u201c (Bucure\u015fti: Humanitas, 2010, p. 34). Altfel spus, noi g\u0103sim \u00een trecut prefigurarea propriului nostru viitor. La Appelfeld, iubirea lui Ernest pentru Irena este anticipat\u0103 de iubirea din tinere\u0163e pentru Tina. R\u0103zboiul, adeziunea sa la comunism au f\u0103cut neant din aceast\u0103 prim\u0103 iubire. El a trebuit s\u0103 plece la o \u015fcoal\u0103 de ofi\u0163eri, Tina \u015fi feti\u0163a lor au fost deportate. Nu le-a mai v\u0103zut niciodat\u0103, \u201e&#8230;dar le vede uneori clar pe Tina \u015fi pe micu\u0163a Helga de parc\u0103 nu ar fi mam\u0103 \u015fi fiic\u0103, ci dou\u0103 feti\u0163e care se \u0163in de m\u00e2n\u0103\u201c (p. 64). Capacitatea, redob\u00e2ndit\u0103 t\u00e2rziu, de a iubi, norocul de-a putea iubi din nou \u015fi de-a fi iubit au transformat aceast\u0103 prim\u0103 iubire dintr-o fatalitate dureroas\u0103 \u00een prefigurarea unui destin. Dar, cine \u015ftie? Poate c\u0103 destinul nu-i dec\u00e2t voin\u0163a de-a ne transfigura propriile \u00eenfr\u00e2ngeri, de-a ie\u015fi din capcanele fatalit\u0103\u0163ii. Nu putem face asta dec\u00e2t \u00eemb\u0103tr\u00e2nind.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aharon Appelfeld, Povestea unei vie\u0163i, traducere \u015fi note din limba ebraic\u0103 de Any Shilon, Editura Polirom, 2009 &nbsp; Cea mai important\u0103 carte a lui Aharon Appelfeld este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Povestea unei vie\u0163i (1999, Premiul M\u00e9dicis pentru Literatur\u0103 str\u0103in\u0103, \u00een 2004). Una dintre acele c\u0103r\u0163i rare, \u00een care autobiografia cap\u0103t\u0103 toate tr\u0103s\u0103turile unei fic\u0163iuni, prin miraculosul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cautarea-de-sine-prin-dragoste\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">C\u0103utarea de sine prin dragoste<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[2925,14978],"class_list":["post-24198","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-aharon-appelfeld","tag-povestea-unei-vieti"],"views":1190,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24198","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24198"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24198\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24199,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24198\/revisions\/24199"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24198"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24198"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24198"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}