{"id":24182,"date":"2015-09-09T14:16:21","date_gmt":"2015-09-09T12:16:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24182"},"modified":"2015-09-09T17:30:14","modified_gmt":"2015-09-09T15:30:14","slug":"note-despre-ravagiile-politicii-mici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/note-despre-ravagiile-politicii-mici\/","title":{"rendered":"Note despre ravagiile politicii mici"},"content":{"rendered":"

Geografic suntem europeni, dar acest lucru poate s\u0103 devin\u0103 insuficient pentru a r\u0103m\u00e2ne cu adev\u0103rat lega\u0163i de viitorul Europei. Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei, \u00een \u00een\u0163elesul dat de Mircea Vulc\u0103nescu, se restr\u00e2nge \u00een favoarea unor \u00eemprumuturi asimilate superficial \u015fi for\u0163at. Nemul\u0163umirea se treze\u015fte \u00een noi c\u00e2nd capacitatea de reparare a erorilor a fost drastic diminuat\u0103. Spiritul nostru concesiv \u015fi tolerant nu ne ajut\u0103 s\u0103 oprim la timp depersonalizarea. Asist\u0103m ca la teatru la alinierea, uneori supu\u015fenia, la direc\u0163ii str\u0103ine de noi, confund\u00e2nd aspira\u0163ia cu interesul. \u00cen tot acest spectacol, cultura \u015fi \u015ftiin\u0163a, care sufer\u0103 \u015fi ele atacul nemilos al banului \u015fi al afacerilor, abia \u00ee\u015fi mai g\u0103sesc salvarea \u00een izvorul\u00a0 na\u0163ional \u00eenc\u0103 nesecat.<\/strong><\/em>
\nG\u00e2lceava pe trocurile practicate \u00een alegeri \u2013 ultimele nu au f\u0103cut excep\u0163ie \u2013 este camuflat\u0103 de teme electorale minore sau fabricate, acoperite cu o pojghi\u0163\u0103 de adev\u0103r. Ca s\u0103 ni se \u0163in\u0103 aten\u0163ia departe de cursul prost imprimat Rom\u00e2niei, suntem bombarda\u0163i cu \u015ftiri despre pr\u0103bu\u015firea \u0163\u0103rii din cauza unuia sau a altuia. Am scos institu\u0163iile din autoritatea statului, ne-am l\u0103sat doar pe m\u00e2na justi\u0163iei pe care o descoperim \u2013 se putea altfel! \u2013 partizan\u0103 \u015fi corupt\u0103. Ne t\u00e2nguim din ce \u00een ce mai mult dup\u0103 ce pierdem ceva. Obsesia europenismului este redus\u0103 la trimiterea insult\u0103toare la \u201e\u0163\u0103rile civilizate\u201c, de parc\u0103 noi am fi o rezerva\u0163ie de babuini. Nu civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, ci calitatea clasei politice \u015fi slabele progrese \u00een consolidarea institu\u0163iilor statului ne \u0163in \u00eenc\u0103 \u00een urm\u0103.
\nPunctul vulnerabil al politicii noastre este \u00eent\u00e2rzierea vinovat\u0103 \u00een modernizarea Rom\u00e2niei. Valorile democra\u0163iei\u00a0 sunt importate cu pre\u0163ul unui extaz bine pl\u0103tit. Corup\u0163ia este un fenomen, dar nu neap\u0103rat rom\u00e2nesc. Cinci b\u0103nci americane au \u00eempins, prin corup\u0163ie, nu un stat, ci omenirea \u00een criza din 2008. Nu prin milostivenie fa\u0163\u0103 de mujic au devenit oligarhii ru\u015fi proprietarii rezervelor de petrol \u015fi gaz din Rusia. Chinezii au trecut din comunism la economia de pia\u0163\u0103 \u015fi mul\u0163i \u00eentreprinz\u0103tori a trebuit s\u00e3 fie scurta\u0163i de cap pentru rapacitatea cu care se \u00eembog\u0103\u0163eau. \u00cen Europa de Est, adic\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, puterea economic\u0103, at\u00e2ta c\u00e2t mai exista \u00een 1990, a fost oferit\u0103 aproape gratuit noilor parteneri de afaceri. De pe vremea \u00eemp\u0103ratului Vespasian, banii cap\u0103t\u0103 \u00eentruna un miros tot mai greu de suportat. Pentru tratamentul corup\u0163iei, \u00eenflorit\u0103 prin privatizarea averii acumulat\u0103 sub comuni\u015fti, este nevoie de pu\u015fc\u0103rii: multe, \u015fi dac\u0103 se poate mai pu\u0163in confortabile dec\u00e2t se pretinde pe la Haga \u015fi Bruxelles.
\nCrezul politicianului rom\u00e2n: banii \u015fi afacerile. El s-a lep\u0103dat de idealurile na\u0163ionale \u015fi a devenit european de pia\u0163\u0103 liber\u0103. Unitatea \u015fi modernizarea statului au greutatea unei cozerii consumate pe plajele tropicale cu amicii. Se vor fi \u00eent\u00e2mpl\u00e2nd, b\u0103nuiesc, \u015fi instructaje pentru consolidarea ata\u015famentului \u015fi fidelit\u0103\u0163ii, dup\u0103 modelul celor din sta\u0163iunile de odihn\u0103 din Crimeea pe vremea lui Hru\u015fciov \u015fi Brejnev. Alarma pentru pericolul creat \u00een vecin\u0103tatea grani\u0163elor noastre de politica agresiv\u0103 a Rusiei sub Putin va fi av\u00e2nd o ra\u0163iune, nu contest; poate unora le scap\u0103. Ca om trecut prin mai r\u0103u dec\u00e2t acest r\u0103u, le amintesc celor care \u0163in m\u00e2na pe lan\u0163ul sirenei, precum Vasile Roait\u0103 la 33, c\u0103 rom\u00e2nilor nu le-a fost u\u015for nici c\u00e2nd se aflau \u00een alian\u0163\u0103 politic\u0103, economic\u0103 \u015fi militar\u0103 cu vecinii lor de la R\u0103s\u0103rit. Un imperiu este prin natura lui agresiv. Numai c\u0103 atunci rom\u00e2nii erau ceva mai st\u0103p\u00e2ni la ei acas\u0103, ceva mai puternici economic \u015fi deloc \u00eendatora\u0163i marii finan\u0163e. Ceea ce le d\u0103dea o alt\u0103 for\u0163\u0103 \u015fi perspectiv\u0103 de ac\u0163iune. La aceast\u0103 for\u0163\u0103 ar trebui s\u0103 revenim pentru a ne construi, cu real temei, un statut de europeni. G. B. Shaw a pus \u00een gura unui personaj o vorb\u0103 de duh pe care merit\u0103 s\u0103 o amintim: a rosti adev\u0103rul este cea mai bun\u0103 glum\u0103. Politic, traduc zicerea marelui irlandez cu un postulat al academicianului Mircea Mali\u0163a: \u201etoate imperiile din jur i-au ajutat pe rom\u00e2ni de-a lungul istoriei lor s\u0103 se elibereze de un jug \u015fi i-au \u00eempins cu senin\u0103tate \u00een altul\u201c. Dur, vor socoti unii, dar trebuie s\u0103 re\u0163inem din istorie c\u0103 ap\u0103rarea statului rom\u00e2n este \u00eent\u00e2i datoria rom\u00e2nilor \u015fi apoi a alia\u0163ilor. Un stat slab economic, condus numai dup\u0103 porunci din afar\u0103, nu are capacitatea s\u0103 se apere.
\nO discu\u0163ie despre originea \u015fi programul partidelor politice care se r\u0103zboiesc pentru putere de peste dou\u0103 decenii ar mai l\u0103muri sl\u0103biciunile \u015fi vulnerabilit\u0103\u0163ile institu\u0163iilor de stat rom\u00e2ne\u015fti. Balamucul din politica noastr\u0103 este pus pe seama Constitu\u0163iei, ceea ce echivaleaz\u0103 cu o diversiune. Dac\u0103 era respectat\u0103, Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, a\u015fa cum este, asigura o func\u0163ionare normal\u0103 a institu\u0163iilor statului. Legea noastr\u0103 fundamental\u0103 este de inspira\u0163ie francez\u0103, a fost redactat\u0103 cu sprijinul unui reputat constitu\u0163ionalist, Robert Badinter, o eminen\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00een Drept Constitu\u0163ional. Vreau s\u0103 spun c\u0103 i s-a imprimat o filozofie republican\u0103 de organizare, cu separarea puterilor \u00een stat \u015fi asigurarea echilibrului for\u0163elor lor. C\u00e2nd un referendum nu este suficient \u00een reglajul ordinii de guvernare, nu mai putem vorbi de europenism, ci de deficit de democra\u0163ie. \u00cen 2012, acest deficit a primit chiar benedic\u0163iunea Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale \u015fi, \u00een plus, a Comisiei Europene de la Bruxelles! Nu imperfec\u0163iunile Constitu\u0163iei, nici filozofia ei republican\u0103 au condus la sl\u0103birea institu\u0163iilor statului, ci \u00eenc\u0103lcarea ei. Echilibrul statornicit \u00eentre puteri nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 se fixeze, abuzul \u015fi excesul fac ravagii. \u00centre altele, Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei \u2013 suntem republic\u0103 parlamentar\u0103, dar avem \u015fi o astfel de institu\u0163ie \u2013 a oferit recent un spectacol departe de imaginea, \u00eentre\u0163inut\u0103 public, de angelism moral, prin m\u0103sura de lipsire de drepturi a unuia dintre mo\u015ftenitorii desemna\u0163i. \u00cen\u0163elegem c\u0103 nu numai \u00een Parlament, ci \u015fi \u00een saloanele regale sunt duse lupte pentru putere. Nu intru \u00een acest subiect, sunt dintre cei care cred c\u0103 monarhia era de folos atunci c\u00e2nd s-a n\u0103scut, \u00een Evul Mediu. Dar \u0163in s\u0103 spun c\u0103 pentru schimbarea formei de guvern\u0103m\u00e2nt trebuie consultat \u2013 nu preg\u0103tit \u015fi orientat abil \u2013 poporul. Instan\u0163a moral\u0103 a st\u0103vilirii r\u0103t\u0103cirilor clasei noastre politice \u00een democra\u0163ia european\u0103 o asigur\u0103 respectul pentru popor. C\u00e2ndva dob\u00e2ndiser\u0103m aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103. Regelui Carol, care urm\u0103rea s\u0103 privilegieze o direc\u0163ie \u00een politic\u0103, i s-a replicat civilizat: \u201eAista nu se poate, Majestate!\u201c.
\nAm preferat republica parlamentar\u0103. Numai c\u0103, la noi, p\u00e2n\u0103 \u015fi Curtea Constitu\u0163ional\u0103 socote\u015fte aleatorie datoria de a respecta Legea fundamental\u0103. Referendumurile, mai ales cel din 2012, sunt probe elocvente. Apoi, \u00eenc\u0103lcarea Constitu\u0163iei de c\u0103tre partidele politice a condus constant la abuz \u015fi ridicol. Dac\u0103 un partid politic vrea s\u0103-\u015fi protejeze un ministru, recurge la for\u0163a majorit\u0103\u0163ii \u015fi clatin\u0103 din temelii credibilitatea Parlamentului. \u00cendep\u0103rtarea de ceea ce este normalitate \u00een Europa este rezultatul unui asalt continuu asupra spiritului \u015fi literei Constitu\u0163iei. Exotismul \u015fi frivolitatea \u00eenlocuiesc sobrietatea \u015fi competen\u0163a. Nu reu\u015fim s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 un guvernant nu-\u015fi mai apar\u0163ine, c\u0103 valoarea lui se exprim\u0103 \u00een judecat\u0103 lucid\u0103, sesizarea esen\u0163ialului, autoritate \u015fi inspira\u0163ie \u00een solu\u0163ii. Guvernan\u0163ii no\u015ftri nu au capacitate de autocontrol. Minimum de decen\u0163\u0103 \u00een manifestarea responsabilit\u0103\u0163ii \u00een stat presupune deta\u015farea de pasiunile adolescentine \u015fi, mai ales, de interesele \u015fi poftele anturajului politic.
\nPuterea pre\u015fedintelui trebuie \u015fi ea calibrat\u0103 prin lege. La ultimele alegeri, rom\u00e2nii au infirmat acuzele nedrepte c\u0103 sunt un popor intolerant cu minorit\u0103\u0163ile aleg\u00e2nd un reprezentant al acestora \u00een fruntea treburilor statului. Las la o parte masiva manipulare a electoratului care a viciat rezultatul alegerilor, dar, \u00een mare, acesta a fost ob\u0163inut prin voin\u0163a majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor. S\u0103 beneficiezi de impar\u0163ialitatea unui popor \u015fi prima m\u0103sur\u0103 la care r\u00e2vne\u015fti este s\u0103-i schimbi guvernul indic\u0103, din start, o disponibilitate \u015fubred\u0103 pentru respectarea Constitu\u0163iei acestuia. \u015ei, apoi, cum s\u0103-\u0163i propui s\u0103 ai mai pu\u0163in, adic\u0103 \u201eun guvern al t\u0103u\u201c, c\u00e2nd poporul \u0163i-a oferit at\u00e2t de mult, \u0163ara lui! Ce miz\u0103 se ascunde \u00een spatele acestei pofte? S\u0103 o punem, \u00eeng\u0103duitor, pe seama unui stadiu precar al culturii politice \u00een care nu a ajuns informa\u0163ia c\u0103 \u00een Europa a fost exersat\u0103, de mult \u015fi profitabil, formula civilizat\u0103 a coabit\u0103rii? Tortura\u0163i de c\u0103ldura de peste var\u0103, rom\u00e2nii au avut \u00eenc\u0103 o ocazie s\u0103 constate ce este politica mic\u0103. Legea Codului fiscal, ini\u0163iat\u0103 de liberali, sus\u0163inut\u0103 de un guvern social-democrat, aprobat\u0103 de parlamentari cu majoritate de voturi \u015fi socotit\u0103 bun\u0103 \u015fi necesar\u0103 \u00een realizarea ordinii financiare, a fost retrimis\u0103 \u00een Parlament de pre\u015fedinte. Nimeni nu a priceput ra\u0163iunea m\u0103surii. Doar pentru a puncta \u00een planul autorit\u0103\u0163ii? \u201eAista nu se poate, Majestate!\u201c s-ar fi auzit \u00eentr-o astfel de \u00eemprejurare, cu un secol \u015fi jum\u0103tate \u00een urm\u0103, \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei.
\nPoate c\u0103 rom\u00e2nii vor \u0163ine cont la urne, \u00een 2016, de ravagiile politicii mici. Ar face, astfel, un pas spre adev\u0103ratul europenism. Deocamdat\u0103, nu prea suntem europeni de soi. \u00cen politic\u0103 am r\u0103mas atipici \u015fi destul de retrograzi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Geografic suntem europeni, dar acest lucru poate s\u0103 devin\u0103 insuficient pentru a r\u0103m\u00e2ne cu adev\u0103rat lega\u0163i de viitorul Europei. Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei, \u00een \u00een\u0163elesul dat de Mircea Vulc\u0103nescu, se restr\u00e2nge \u00een favoarea unor \u00eemprumuturi asimilate superficial \u015fi for\u0163at. Nemul\u0163umirea se treze\u015fte \u00een noi c\u00e2nd capacitatea de reparare a erorilor a fost drastic diminuat\u0103. Spiritul… Cite\u0219te mai mult »Note despre ravagiile politicii mici<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4919,14957,4,14956],"class_list":["post-24182","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-constitutia-romaniei","tag-drept-constitutional","tag-editorial","tag-robert-badinter"],"views":3819,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24182","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24182"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24182\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24183,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24182\/revisions\/24183"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24182"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24182"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24182"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}