Patriotism: dup\u0103 ce a fost smuls, cu pre\u0163ul gloan\u0163elor, din Paradisul Prim\u0103verii Ve\u015fnice cu un singur locuitor, spre a fi restituit celor mul\u0163i ce-l merit\u0103 \u015fi-l sus\u0163in, cuv\u00e2ntul \u00ee\u015fi continu\u0103 p\u00e2n\u0103 azi istoria h\u0103ituirii \u201epatriotice\u201c \u00eentre Infernul \u201eru\u015finii de a fi rom\u00e2n\u201c \u015fi Paradisul \u201em\u00e2ndriei de a fi rom\u00e2n\u201c. Ambele \u2013 detestabile lozinci populiste aruncate prostimii \u00een demagogice \u015fi detestabile campanii electorale timp de un sfert de secol. Devenit, astfel, un cuv\u00e2nt cu existen\u0163\u0103 hoinar\u0103 \u015fi circula\u0163ie argotic\u0103, patriotismul suferi un proces de exorcizare \u00een mas\u0103, spre a scoate din trupul s\u0103u \u201edemonii\u201c cu care comunismul l-a p\u00e2ng\u0103rit: apa sfin\u0163it\u0103 \u015fi p\u0103m\u0103tuful sacru au avut mult de lucru. De atunci, sute de \u201ec\u0103lug\u0103ri Vasile\u201c au \u00eenceput s\u0103 stropeasc\u0103 toate spa\u0163iile, mobile \u015fi imobile, locuite de fo\u015ftii demnitari: cuvintele au fost luate la purecat \u015fi patriotismul dat la reform\u0103. N-a rezistat fenomenului nici \u201epoetul na\u0163ional\u201c, aruncat \u00een focul purific\u0103rii de m\u00e2zga \u201ecomunist\u0103\u201c ce-l contaminase \u015fi pe imaculatul albatros. Asta-i, pe scurt de tot, noua istorie a cuv\u00e2ntului patriotism. Cine s\u0103-l \u201ereabiliteze\u201c? N-are cum fi luat \u015fi, scuturat ca o hain\u0103 plin\u0103 de praf, dat\u0103 la purtat ca nou\u0103: ar fi un patriotism cu miros de naftalin\u0103. Nu-l pot \u201ereabilita\u201c politicienii de azi, ei nici nu intr\u0103 \u00een discu\u0163ie c\u00e2t\u0103 vreme partidele vor fi \u201eclanuri\u201c, grupuri (\u201ebande\u201c! le zicea Petre Pandrea) de interese \u015fi pepiniere m\u0103noase pentru penitenciare: ce s\u0103 \u00eenve\u0163e lumea de la ei?!? Sentiment \u00eentrupat \u00een con\u015ftiin\u0163a datoriei fa\u0163\u0103 de valori de tot felul, de la \u201ebunurile de consum\u201c p\u00e2n\u0103 la cele mai \u00eenalte, care nu se \u201econsum\u0103\u201c \u2013 con\u0163inutul patriotismului nu ne pune \u00een fa\u0163\u0103 un \u201edecalog\u201c imuabil, ci reflect\u0103 \u015fi \u00eembrac\u0103 haina cu toate culorile epocii, ale vie\u0163ii contradictorii pe care o duc cei ce sufer\u0103 istoria, cu \u00eemplinirile, constr\u00e2ngerile \u015fi paradoxurile ei. \u00centrebat de Iulian Boldea \u201eCe \u00eenseamn\u0103 pentru dumneavoastr\u0103 patriotismul \u00eentr-o epoc\u0103 a demitiz\u0103rilor?\u201c, un ardelean, istoric eminent, Ioan-Aurel Pop sugereaz\u0103 \u00eentr-un loc compromisul dublei m\u0103suri ca form\u0103 de patriotism pe care condi\u0163iile istorice \u00eel impun: \u201ePatriotismul are conota\u0163ii speciale \u00een Ardeal, unde se define\u015fte nu de pu\u0163ine ori prin extreme. \u00cen copil\u0103rie (\u00eentr-o vacan\u0163\u0103 de var\u0103), un b\u0103tr\u00e2n albit de ani \u015fi de necazuri, din satul some\u015fan al bunicilor paterni, mi-a spus c\u0103 tocmai murise \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul din sat, dup\u0103 o via\u0163\u0103 de aproape 90 de ani. \u00abEra om mare \u2013 mi-a spus b\u0103tr\u00e2nul \u2013 c\u0103ci pe vremea cealalt\u0103 ne-a \u00eenv\u0103\u0163at ce este \u0162ara, \u00eentorc\u00e2nd \u00een casa lui o ram\u0103 cu chipul \u00eemp\u0103ratului Fran\u0163-Io\u015fca; pe dosul ramei era icoana lui Mihai Viteazul\u00bb. Dasc\u0103lul avea, prin urmare, \u00een cas\u0103 pe \u00eemp\u0103ratul \u00een func\u0163iune (pentru c\u00e2nd intrau la el oficialii) \u015fi pe \u00ab\u00eemp\u0103ratul rom\u00e2nilor\u00bb, care \u00abne adusese m\u00e2ntuirea\u00bb. Dedublarea se dovedea perfect\u0103. Fire\u015fte, era aici un fel de \u00abmitologie na\u0163ional\u0103\u00bb (cum se spune azi), fiindc\u0103 Mihai Viteazul fusese transformat \u00een simbol na\u0163ional…\u201c (Rom\u00e2nia literar\u0103, nr.30\/24 iulie 2015). Simbolul acesta nu era, desigur chiar un \u201eerou romantic\u201c, a\u015fa cum \u00eel proiecteaz\u0103, cu exaltare sincer\u0103 sau pref\u0103cut\u0103, adep\u0163ii cultului personalit\u0103\u0163ii providen\u0163iale. \u00cen opozi\u0163ie cu ace\u015ftia, \u201eal\u0163ii au \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi mai \u00eenva\u0163\u0103\u201c \u2013 spune Ioan-Aurel Pop \u2013 \u201ec\u0103 Mihai a fost un cuceritor, un condotier, un aventurier, f\u0103r\u0103 calit\u0103\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 idealuri. Ne puteam consola \u00eens\u0103: a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi la case mai mari! Napoleon este \u00eenc\u0103 simbol na\u0163ional la Paris \u015fi contra-simbol la Londra\u201c. \u00cens\u0103 contradic\u0163iile interne ale patriotismului \u015fi \u00eentruchip\u0103rilor lui istorice nu-i pot explica \u015fi justifica pe denigratorii patriei sau pe oportuni\u015ftii patriotismului sezonier, al celor care ar putea confunda \u015fi substitui dreptul de a fi liberi si de a circula oriunde poftesc cu revendicarea, ostentativ\u0103, de tip concuren\u0163ial, a unui \u201epatriotism\u201c pre\u0163uit nu ca obliga\u0163ie necondi\u0163ionat\u0103 si imprescriptibil\u0103, c\u00e2t ca o recompens\u0103 si o favoare. Egal\u0103 pentru to\u0163i, patria nu se negociaz\u0103, e una \u015fi nedesf\u0103cut\u0103. Iar patriotismul nu cunoa\u015fte dou\u0103 sau mai multe Rom\u00e2nii. Nu duci patria ca praful pe t\u0103lpile pantofilor. O \u015ftia, acum dou\u0103 sute de ani, marele episcop unit \u015fi lupt\u0103tor pentru cauza tuturor rom\u00e2nilor, Inochentie Micu-Klein. A scris din exilul s\u0103u roman, dup\u0103 ce cutreierase \u015fi cunoscuse parte din Europa, c\u0103 preg\u0103tindu-se pentru ob\u015ftescul sf\u00e2r\u015fit, dorea s\u0103 se odihneasc\u0103 \u00een Transilvania, la Blaj, fiindc\u0103 \u201enu po\u0163i \u00eenvia cu-adev\u0103rat dec\u00e2t din p\u0103m\u00e2ntul patriei\u201c. Dorin\u0163a (\u015fi credin\u0163a!) prelatului, mare r\u0103zvr\u0103tit \u015fi patriot, a fost \u00eendeplinit\u0103, dup\u0103 229 de ani de la moartea lui (1768) c\u00e2nd r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele i-au fost aduse de la biserica Madonna del Pascolo din Roma spre a fi a\u015fezate, pe 19 octombrie 1997, \u00een dreapta altarului venerabilei m\u0103n\u0103stiri, Catedrala Mitropolitan\u0103 din Blaj, ctitorit\u0103 de el \u00eensu\u015fi \u00een vremea p\u0103storirii sale. Cuvintele lui despre \u201e\u00eenvierea\u201c \u00een p\u0103m\u00e2ntul patriei r\u0103m\u00e2n nemuritoare \u015fi imprescriptibile \u00een definirea patriotismului, oriunde \u015fi oric\u00e2nd. Revenind \u00een prezent \u015fi \u00eentreb\u00e2ndu-ne asupra \u201ereabilit\u0103rii\u201c \u015fi \u201epred\u0103rii\u201c patriotismului: el poate fi \u201epredat\u201c \u015fi insuflat de istorici, de educatori, de creatori, de oameni de cultur\u0103 \u015fi art\u0103, de mari pedagogi \u015fi dasc\u0103li ai \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti cu urechea pe inima noilor genera\u0163ii. Dar tinerii, noile genera\u0163ii, cum privesc ele \u201ecele ce-au fost\u201c: ca o istorie-tezaur sau ca pe un trecut ale c\u0103rui \u201er\u0103fuieli\u201c nu-i privesc \u015fi, ca atare, \u00eei \u00eentorc spatele? \u00centr-un interviu acordat dnei Elena Solunca de Ioan-Aurel Pop (Contemporanul, nr. 7, 2015), cunoscutul istoric spune: \u201eDa, sunt tineri interesa\u0163i de trecut, fiindc\u0103 memoria este o calitate uman\u0103 fundamental\u0103. Au fost \u015fi vor fi mereu tineri interesa\u0163i de trecut! Se spune \u2013 e drept \u2013 ast\u0103zi, \u00een mod aproape iresponsabil, c\u0103 omul modern nu mai are nevoie de memorie, c\u0103 nu mai trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163i date, fapte, versuri, epoci, domnii etc., fiindc\u0103 le \u015ftie computerul pe toate! Memoria este \u00eens\u0103 o component\u0103 fundamental\u0103 a inteligen\u0163ei. Un om f\u0103r\u0103 memorie nu poate fi inteligent, ci este bolnav! Cam a\u015fa este \u015fi cu popoarele care tind s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103r\u0103 memorie. Ajung popoare bolnave. Oamenii \u2013 inclusiv tinerii \u2013 au nevoie de amintiri individuale \u015fi colective, se \u00eentreab\u0103 de unde le vin str\u0103mo\u015fii, cum g\u00e2ndeau bunicii, c\u00e2nd s-a inventat telefonul sau motorul cu reac\u0163ie etc. Dac\u0103 \u00eens\u0103 nu se face o educa\u0163ie istoric\u0103 \u00een copil\u0103rie, atunci amintirile despre trecutul colectiv devin haotice, disparate, inutile\u201c. Educa\u0163ia istoric\u0103 \u00een copil\u0103rie se face, \u00een principal, \u00een \u015fcoal\u0103: care este locul istoriei \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00een cultura general\u0103, a\u015fa cum \u00eel v\u0103d \u015fi \u00eel g\u00e2ndesc diriguitorii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc actual? \u00cen r\u0103spunsul s\u0103u, istoricul se arat\u0103 foarte \u00eengrijorat, constat\u00e2nd c\u0103 \u201ehaosul\u201c este, \u00een mare m\u0103sur\u0103, consecin\u0163a miopiei, a vederii scurte cu care diriguitorii \u00een\u015fi\u015fi privesc rolul \u015fi locul istoriei \u00eentre disciplinele ce pun bazele a\u015fa-numitei \u201eculturi generale\u201c. \u201eUn om cult de ast\u0103zi\u201c \u2013 spune Ioan-Aurel Pop \u2013 \u201etrebuie s\u0103 \u015ftie matematic\u0103, fizic\u0103, chimie, informatic\u0103, s\u0103 lucreze la computer, s\u0103 \u015ftie biologie \u015fi \u015ftiin\u0163a mediului etc. Unii \u00een\u0163eleg din aceasta c\u0103 a trecut vremea poeziei, a literaturii \u00een general \u015fi a istoriei, a geografiei descriptive, a muzicii. De aceea, dau, \u00een calitate de dasc\u0103l, de tineri care nu mai pot reproduce niciun vers din Eminescu ori din Goethe, care cred c\u0103 iluminismul s-a afirmat \u00een secolul al XV-lea sau c\u0103 William Shakespeare a fost contemporan cu Napoleon! Fire\u015fte, cei mai mul\u0163i caut\u0103 repede pe Google \u015fi g\u0103sesc c\u00e2te ceva. Dar nu g\u0103sesc esen\u0163a… Mintea omeneasc\u0103 neantrenat\u0103 intr\u0103 \u00een letargie \u015fi, ca rezultat, ajung s\u0103 ne domine mecanismele \u015fi cipurile (…) Cultura general\u0103 \u015fi-a schimbat structura, s-a \u00eembog\u0103\u0163it, dar nu a putut renun\u0163a la valorile umaniste, la esen\u0163a educa\u0163iei umane. Iar \u00een e\u015fichierul educa\u0163iei contemporane, istoria are un loc \u015fi un rol de prim rang.\u201c \u00cens\u0103 nu tot a\u015fa g\u00e2ndesc \u015fi \u201eantrenorii\u201c, diriguitorii, coordonatorii \u015fi o parte a slujitorilor \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de azi: \u201eAzi, din p\u0103cate, \u2013 \u00ee\u015fi exprim\u0103 legitimul dezacord Ioan-Aurel Pop \u2013 se tot introduc discipline noi, de c\u00e2te o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, de la \u015fah la educa\u0163ie rutier\u0103, uit\u00e2ndu-se c\u0103 timpul nu se poate dilata \u015fi c\u0103 disciplinele cu o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 nu au, din punct de vedere pedagogic, niciun folos. Diriguitorii au \u00een\u0163eles s\u0103 scoat\u0103 din programe istoria ori, la anumite clase, s-o lase de c\u00e2te o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Ca \u015fi cum via\u0163a trecut\u0103 ar fi de vin\u0103 pentru ignoran\u0163a noastr\u0103 de azi sau ca \u015fi cum amintirile colective ar fi d\u0103un\u0103toare. Astfel se formeaz\u0103 tineri cu min\u0163i \u00absp\u0103late\u00bb, care nu mai \u015ftiu ce crea\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti avem, care se ru\u015fineaz\u0103 de Nicolae B\u0103lcescu \u015fi de Alexandru Ioan Cuza, dar nu \u015ftiu nici ce este Europa \u015fi de ce f\u0103urim Uniunea European\u0103. Scoaterea istoriei ca disciplin\u0103 de studiu din programe \u015fi de la examene ori \u00eenghesuirea sa \u00een \u00abpatul lui Procust\u00bb al materiilor \u00abauxiliare\u00bb nu pot conduce dec\u00e2t la formarea de robo\u0163i pentru o lume robotizat\u0103. Istoria e \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a noastr\u0103 iar a prigoni istoria \u00eenseamn\u0103 a atenta la esen\u0163a vie\u0163ii\u201c.<\/p>\n
(continuare \u00een pagina 8)
\nDac\u0103 diriguitorii \u015fi \u201eantrenorii\u201c \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului nu vor r\u0103m\u00e2ne doar \u201emiopi\u201c, ci \u015fi \u201esurzi\u201c la strig\u0103tul patriotic al istoricului rom\u00e2n, aceasta ar \u00eensemna c\u0103 ei consimt la numita \u201erobotizare\u201c \u015fi, departe de a fi ceea ce par, ei comit cu lini\u015fte netulburat\u0103 nu doar o \u201ecrim\u0103\u201c, dar o grav\u0103 \u015fi ireparabil\u0103 eroare \u00een buna r\u00e2nduial\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. R\u0103m\u00e2ne doar speran\u0163a c\u0103 sub presiunea vocilor autenticilor speciali\u015fti \u015fi pedagogi, dar \u015fi ale unora ce se fac auzite din r\u00e2ndul \u201ecelor ce vin\u201c \u015fi mai autoriza\u0163i prin viitorul ce le st\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, somnoro\u015fii din \u201esomnul dogmatic\u201c se vor trezi, deschiz\u00e2nd ochii asupra trebuin\u0163elor urgente ale procesului educativ desf\u0103\u015furat \u00een \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti.
\nO voce t\u00e2n\u0103r\u0103 dintre acestea r\u0103sun\u0103 \u00een consens cu istoricul \u015fi profesorul universitar de mai \u00eenainte \u00een chiar paginile aceluia\u015fi num\u0103r din Contemporanul (un num\u0103r, altfel, plin de r\u0103zboaie \u015fi \u201er\u0103fuieli\u201c duse cu o patim\u0103 demn\u0103 de cauze mai bune): \u201eSocietatea nu este nici pe departe vindecat\u0103 de microbul comunist\u201c \u2013 scrie, \u00eentr-o frumoas\u0103 depozi\u0163ie patetic\u0103 intitulat\u0103 Ru\u015finea de a fi rom\u00e2n?\u201c, Andreea Popescu, n\u0103scut\u0103 la 27 noiembrie 1996, \u00een Buz\u0103u, absolvent\u0103 a Colegiului Na\u0163ional \u201eNichita St\u0103nescu\u201c din Ploie\u015fti \u2013 \u201e\u00een \u015fcoli se pred\u0103 o istorie confuz\u0103. \u00cen circa 26 de ani de construc\u0163ie a democra\u0163iei postdecembriste, mai avem \u00eenc\u0103 tineri care nu g\u0103sesc niciun motiv s\u0103-\u015fi afirme cu m\u00e2ndrie originile. Patriotismul a pierit. Orice elev din \u015fcoala general\u0103 \u015ftie s\u0103 ajung\u0103 la cel mai apropiat Mall, \u00eens\u0103 doar c\u00e2\u0163iva dintre ei au fost la Muzeul Na\u0163ional de Istorie. Toat\u0103 lumea cite\u015fte Game of Thrones, c\u00e2\u0163i au citit m\u0103car Constitu\u0163ia? \u015etim despre independen\u0163a americanilor, pe care o privim ca pe un ideal, \u00eens\u0103 nu admir\u0103m tactul de care a dat dovad\u0103 Kog\u0103lniceanu. Dac\u0103 nu \u015ftim nimic despre anul 1877, n-o s\u0103 \u00een\u0163elegem niciodat\u0103 Independen\u0163a. Nici pe cea de stat, nici pe cea individual\u0103\u201c. \u015ei, mai departe, Andreea ajunge la 9 mai 1877, c\u00e2nd Independen\u0163a e afirmat\u0103, decretat\u0103 cu vorbele lui Kog\u0103lniceanu: \u201eA\u015fadar, domnilor deputa\u0163i, nu am nici cea mai mic\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi fric\u0103 de a declara \u00een fa\u0163a Reprezentan\u0163ei Na\u0163ionale c\u0103 noi suntem o na\u0163iune liber\u0103 \u015fi independent\u0103\u201c. Dup\u0103 ce aminte\u015fte \u201eurgentul ajutor\u201c cerut la Plevna de c\u0103tre Marele duce Nicolae principelui rom\u00e2n, Andreea pune \u00eentreb\u0103rile tulbur\u0103toare: \u201eDac\u0103 R\u0103zboiul din Balcani a eviden\u0163iat eroismul \u015fi spiritul de sacrificiu al rom\u00e2nilor, c\u0103z\u00e2nd \u00een lupt\u0103 10.000 de oameni, nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 pun o singur\u0103 \u00eentrebare: c\u00e2\u0163i dintre tinerii din ziua de azi \u015fi-ar da via\u0163a pentru Rom\u00e2nia? Probabil pu\u0163ini. Motivele nu sunt variate, se invoc\u0103 ru\u015finea de a fi rom\u00e2n. Oare, afl\u00e2nd despre anul 1877, nu se vor sim\u0163i obliga\u0163i moral s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 independen\u0163a cu fermitatea lui Kog\u0103lniceanu?\u201c. F\u0103c\u00e2nd o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103, indisolubil\u0103, \u00eentre independen\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi independen\u0163a individual\u0103, ea adaug\u0103: \u201eTineri fiind, trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 ne folosim drepturile cu tact, s\u0103 nu abuz\u0103m de ceea ce noi consider\u0103m c\u0103 este libertatea. Ea nu st\u0103 \u00een acte de bravur\u0103, ci \u00een lucruri concrete, palpabile. Cred \u00een genera\u0163ia mea, \u00een hibridul acesta de pasiuni, concep\u0163ii \u015fi idealuri, \u00eens\u0103 sunt sigur\u0103 c\u0103 lucrurile se vor a\u015feza abia atunci c\u00e2nd ne vom hot\u0103r\u00ee s\u0103 ne cunoa\u015ftem istoria, pentru c\u0103 atunci modelele vor fi reale, iar gre\u015felile \u2013 irepetabile\u201c (subl. ns.). \u201eAbia atunci\u201c este aici, cum se vede, o mustrare de tip \u201eeminescian\u201c a prezentului cu mult mai sc\u0103zut dec\u00e2t trecutul istoric cu modelele lui. Chiar put\u00e2nd fi o reminiscen\u0163\u0103 de lectur\u0103, judecata unui astfel de t\u00e2n\u0103r nu-i mai pu\u0163in matur\u0103 \u015fi d\u0103t\u0103toare de speran\u0163a unei re\u00eentoarceri: poate-i va trezi din somn pe cei adormi\u0163i, iar patriotismul, \u201ehoinarul\u201c r\u0103t\u0103cit, adunat de pe drumuri, va reveni \u015fi va r\u0103m\u00e2ne acas\u0103…
\nDac\u0103 diriguitorii \u015fi \u201eantrenorii\u201c \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului nu vor r\u0103m\u00e2ne doar \u201emiopi\u201c, ci \u015fi \u201esurzi\u201c la strig\u0103tul patriotic al istoricului rom\u00e2n, aceasta ar \u00eensemna c\u0103 ei consimt la numita \u201erobotizare\u201c \u015fi, departe de a fi ceea ce par, ei comit cu lini\u015fte netulburat\u0103 nu doar o \u201ecrim\u0103\u201c, dar o grav\u0103 \u015fi ireparabil\u0103 eroare \u00een buna r\u00e2nduial\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. R\u0103m\u00e2ne doar speran\u0163a c\u0103 sub presiunea vocilor autenticilor speciali\u015fti \u015fi pedagogi, dar \u015fi ale unora ce se fac auzite din r\u00e2ndul \u201ecelor ce vin\u201c \u015fi mai autoriza\u0163i prin viitorul ce le st\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, somnoro\u015fii din \u201esomnul dogmatic\u201c se vor trezi, deschiz\u00e2nd ochii asupra trebuin\u0163elor urgente ale procesului educativ desf\u0103\u015furat \u00een \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti.
\nO voce t\u00e2n\u0103r\u0103 dintre acestea r\u0103sun\u0103 \u00een consens cu istoricul \u015fi profesorul universitar de mai \u00eenainte \u00een chiar paginile aceluia\u015fi num\u0103r din Contemporanul (un num\u0103r, altfel, plin de r\u0103zboaie \u015fi \u201er\u0103fuieli\u201c duse cu o patim\u0103 demn\u0103 de cauze mai bune): \u201eSocietatea nu este nici pe departe vindecat\u0103 de microbul comunist\u201c \u2013 scrie, \u00eentr-o frumoas\u0103 depozi\u0163ie patetic\u0103 intitulat\u0103 Ru\u015finea de a fi rom\u00e2n?\u201c, Andreea Popescu, n\u0103scut\u0103 la 27 noiembrie 1996, \u00een Buz\u0103u, absolvent\u0103 a Colegiului Na\u0163ional \u201eNichita St\u0103nescu\u201c din Ploie\u015fti \u2013 \u201e\u00een \u015fcoli se pred\u0103 o istorie confuz\u0103. \u00cen circa 26 de ani de construc\u0163ie a democra\u0163iei postdecembriste, mai avem \u00eenc\u0103 tineri care nu g\u0103sesc niciun motiv s\u0103-\u015fi afirme cu m\u00e2ndrie originile. Patriotismul a pierit. Orice elev din \u015fcoala general\u0103 \u015ftie s\u0103 ajung\u0103 la cel mai apropiat Mall, \u00eens\u0103 doar c\u00e2\u0163iva dintre ei au fost la Muzeul Na\u0163ional de Istorie. Toat\u0103 lumea cite\u015fte Game of Thrones, c\u00e2\u0163i au citit m\u0103car Constitu\u0163ia? \u015etim despre independen\u0163a americanilor, pe care o privim ca pe un ideal, \u00eens\u0103 nu admir\u0103m tactul de care a dat dovad\u0103 Kog\u0103lniceanu. Dac\u0103 nu \u015ftim nimic despre anul 1877, n-o s\u0103 \u00een\u0163elegem niciodat\u0103 Independen\u0163a. Nici pe cea de stat, nici pe cea individual\u0103\u201c. \u015ei, mai departe, Andreea ajunge la 9 mai 1877, c\u00e2nd Independen\u0163a e afirmat\u0103, decretat\u0103 cu vorbele lui Kog\u0103lniceanu: \u201eA\u015fadar, domnilor deputa\u0163i, nu am nici cea mai mic\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi fric\u0103 de a declara \u00een fa\u0163a Reprezentan\u0163ei Na\u0163ionale c\u0103 noi suntem o na\u0163iune liber\u0103 \u015fi independent\u0103\u201c. Dup\u0103 ce aminte\u015fte \u201eurgentul ajutor\u201c cerut la Plevna de c\u0103tre Marele duce Nicolae principelui rom\u00e2n, Andreea pune \u00eentreb\u0103rile tulbur\u0103toare: \u201eDac\u0103 R\u0103zboiul din Balcani a eviden\u0163iat eroismul \u015fi spiritul de sacrificiu al rom\u00e2nilor, c\u0103z\u00e2nd \u00een lupt\u0103 10.000 de oameni, nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 pun o singur\u0103 \u00eentrebare: c\u00e2\u0163i dintre tinerii din ziua de azi \u015fi-ar da via\u0163a pentru Rom\u00e2nia? Probabil pu\u0163ini. Motivele nu sunt variate, se invoc\u0103 ru\u015finea de a fi rom\u00e2n. Oare, afl\u00e2nd despre anul 1877, nu se vor sim\u0163i obliga\u0163i moral s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 independen\u0163a cu fermitatea lui Kog\u0103lniceanu?\u201c. F\u0103c\u00e2nd o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103, indisolubil\u0103, \u00eentre independen\u0163a na\u0163ional\u0103 \u015fi independen\u0163a individual\u0103, ea adaug\u0103: \u201eTineri fiind, trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 ne folosim drepturile cu tact, s\u0103 nu abuz\u0103m de ceea ce noi consider\u0103m c\u0103 este libertatea. Ea nu st\u0103 \u00een acte de bravur\u0103, ci \u00een lucruri concrete, palpabile. Cred \u00een genera\u0163ia mea, \u00een hibridul acesta de pasiuni, concep\u0163ii \u015fi idealuri, \u00eens\u0103 sunt sigur\u0103 c\u0103 lucrurile se vor a\u015feza abia atunci c\u00e2nd ne vom hot\u0103r\u00ee s\u0103 ne cunoa\u015ftem istoria, pentru c\u0103 atunci modelele vor fi reale, iar gre\u015felile \u2013 irepetabile\u201c (subl. ns.). \u201eAbia atunci\u201c este aici, cum se vede, o mustrare de tip \u201eeminescian\u201c a prezentului cu mult mai sc\u0103zut dec\u00e2t trecutul istoric cu modelele lui. Chiar put\u00e2nd fi o reminiscen\u0163\u0103 de lectur\u0103, judecata unui astfel de t\u00e2n\u0103r nu-i mai pu\u0163in matur\u0103 \u015fi d\u0103t\u0103toare de speran\u0163a unei re\u00eentoarceri: poate-i va trezi din somn pe cei adormi\u0163i, iar patriotismul, \u201ehoinarul\u201c r\u0103t\u0103cit, adunat de pe drumuri, va reveni \u015fi va r\u0103m\u00e2ne acas\u0103…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Patriotism: dup\u0103 ce a fost smuls, cu pre\u0163ul gloan\u0163elor, din Paradisul Prim\u0103verii Ve\u015fnice cu un singur locuitor, spre a fi restituit celor mul\u0163i ce-l merit\u0103 \u015fi-l sus\u0163in, cuv\u00e2ntul \u00ee\u015fi continu\u0103 p\u00e2n\u0103 azi istoria h\u0103ituirii \u201epatriotice\u201c \u00eentre Infernul \u201eru\u015finii de a fi rom\u00e2n\u201c \u015fi Paradisul \u201em\u00e2ndriei de a fi rom\u00e2n\u201c. Ambele \u2013 detestabile lozinci populiste aruncate… Cite\u0219te mai mult »Un hoinar…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8985,14955,4858],"class_list":["post-24180","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ioan-aurel-pop","tag-lozinci-populiste","tag-patriotism"],"views":1051,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24180","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24180"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24180\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24195,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24180\/revisions\/24195"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24180"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24180"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24180"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}