{"id":24165,"date":"2015-08-23T15:01:36","date_gmt":"2015-08-23T13:01:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24165"},"modified":"2015-08-23T15:08:06","modified_gmt":"2015-08-23T13:08:06","slug":"foaie-de-temperatura-cu-buget-indecent","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/foaie-de-temperatura-cu-buget-indecent\/","title":{"rendered":"Foaie de temperatur\u0103  cu buget indecent"},"content":{"rendered":"<p>Am citit, recent, o statistic\u0103 european\u0103. Ac\u0163iunea se petrecea \u00een anul de gra\u0163ie 2013. Premierul era acela\u015fi, doar ministrul Culturii era altul; nu c\u0103 ar fi contat. \u00cen Rom\u00e2nia, conteaz\u0103 cine este ministrul Finan\u0163elor, nu ministrul Culturii. A\u015fadar, \u00een anul 2013, trei \u0163\u0103ri europene au cheltuit, pentru cultura lor na\u0163ional\u0103, ni\u015fte procente inimaginabile (din punctul nostru de vedere) pentru cultur\u0103: Islanda \u015fi Letonia (dou\u0103 \u0163\u0103ri abia ie\u015fite din criza economic\u0103, hot\u0103r\u00e2te s\u0103 se stabilizeze macroeconomic, f\u0103r\u0103 s\u0103 cheltuiasc\u0103 banii pe prostii) au alocat nu mai pu\u0163in de 1,2% din produsul lor intern brut pentru cultur\u0103, iar Estonia s-a mul\u0163umit cu doar 1,15%. Recunosc, \u00een materie de politic\u0103, sunt precum Efimi\u0163a: \u201eEi, bobocule, ap\u0103i cum le \u015ftii dumneata toate, mai rar cineva!\u201c. Care va s\u0103 zic\u0103, ni\u015fte \u0163\u0103ri s\u0103rmane, cu economia \u015fubred\u0103, \u015fi-au zis ele, \u00een prostia lor, s\u0103 dea banii mai abitir pe cultur\u0103, pentru c\u0103 asta \u00eei va ajuta s\u0103 r\u0103zbeasc\u0103 \u00een viitor. Vorba, tot a Efimi\u0163ei, \u201eCe bine ar fi! unde d\u0103 Dumnezeu odat\u0103 s\u0103 o mai vedem \u015f-asta, republica!\u201c. Dincolo de efimi\u0163ismele mele, motivul pentru care aceste trei \u0163\u0103ri au alocat, \u00eentr-un an de sf\u00e2r\u015fit de criz\u0103, sume uria\u015fe pentru cultur\u0103 este unul singur: acela c\u0103 guvernan\u0163ii lor au \u00een\u0163eles c\u0103 nu po\u0163i cl\u0103di o \u0163ar\u0103 de piatr\u0103 pe funda\u0163ii din paie. \u015ei v\u0103 mai dau ni\u015fte exemple de \u0163\u0103ri care au priceput lec\u0163ia asta: Ungaria, Slovenia \u015fi Fran\u0163a, fiecare acord\u00e2nd c\u00e2te 0,8% din PIB-ul lor culturii. Dac\u0103 Fran\u0163a, care este o mare putere continental\u0103, nu constituie o surpriz\u0103, \u00een aceast\u0103 list\u0103, Ungaria \u015fi Slovenia sunt chiar ni\u015fte curiozit\u0103\u0163i. Ambele \u0163\u0103ri sunt, chiar \u015fi ast\u0103zi, \u00eentr-o criz\u0103 economic\u0103 destul de grav\u0103, cu o popula\u0163ie aflat\u0103 \u00een pragul unei depresii na\u0163ionale. Pentru a salva ce se mai poate salva, cele dou\u0103 mici republici central-europene au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 acorde sume importante culturii, drept ultim\u0103 supap\u0103 \u00een calea furiei populare. Clasamentul coboar\u0103, apoi, cu Malta, Slovacia, Danemarca \u015fi Croa\u0163ia (fiecare, cu c\u00e2te 0,7%), Norvegia, Lituania, Cehia, Polonia \u015fi Austria (c\u00e2te 0,6%), Luxemburg, Finlanda, Suedia, Bulgaria, Olanda \u015fi Belgia (c\u00e2te 0,5%) \u015fi, \u00een fine, Spania, Rom\u00e2nia, Cehia, Germania \u015fi Italia (toate, cu c\u00e2te 0,4%). Trebuie precizat c\u0103 toate procentajele se refer\u0103 la toate sumele cheltuite pentru cultur\u0103, cele mai multe dintre ele fiind identificate la nivel local. Rom\u00e2nia, de exemplu, are doar 0,1% din PIB pentru cultura bugetat\u0103 la nivel na\u0163ional, restul fiind decontat pentru nivelul local. O s\u0103 m\u0103 \u00eentreba\u0163i dac\u0103 sunt alte state care stau mai prost dec\u00e2t Rom\u00e2nia. Da, sunt: Cipru, Irlanda, Portugalia \u015fi Regatul Unit nu aloc\u0103 dec\u00e2t 0,3% culturii, iar coada cozilor este Grecia, cu doar 0,1%. Cu ironie amar\u0103, constat c\u0103 fra\u0163ii balcanici din sud au alocat o sum\u0103 similar\u0103 \u00eenchisorilor grece\u015fti. Nu vreau s\u0103 m\u0103 \u00eempiedic de paiul din ochiul altuia, a\u015fa \u00eenc\u00e2t zic doar c\u0103, din 2013 \u00eencoace, bugetul Culturii Rom\u00e2niei a sc\u0103zut constant. Azi, \u00een 2015, ne afl\u0103m \u00een urma Greciei; suntem lanterna ro\u015fie a Europei. Ministeriatele care i-au urmat lui Gigel Sorinel \u015etirbu (acesta fiind prea scurt, pentru a putea relansa cultura na\u0163ional\u0103), \u00een anul 2014, nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 pu\u0163ul de incompeten\u0163\u0103, ignoran\u0163\u0103, indolen\u0163\u0103 \u015fi incongruen\u0163\u0103 \u00een care am intrat. Actualul ministeriat se afl\u0103 \u00eentr-un punct mort, comandat de la nivelul Finan\u0163elor Publice, din care nu putem ie\u015fi u\u015for. Voin\u0163a intelectual\u0103 nu are impact, \u00een fa\u0163a voin\u0163ei birocratice, oarbe \u015fi surde. Florile remarcate \u00een c\u00e2teva consilii jude\u0163ene (Alba, Dolj, Suceava, Hunedoara \u015fi Sibiu sunt primele care \u00eemi vin \u00een minte) nu sunt suficiente pentru a na\u015fte o prim\u0103var\u0103 a culturii na\u0163ionale \u2013 una \u00een care muzeele s\u0103 \u00ee\u015fi aib\u0103 rolul lor determinant de motoare ale dezvolt\u0103rii durabile. Ne punem speran\u0163e \u00een bugetul pentru 2016, dup\u0103 ce ni s-a dovedit c\u0103 cel din 2015 a fost mai prost dec\u00e2t cel anterior. E adev\u0103rat, avem acum un ministru mult mai implicat \u00een actul de cultur\u0103 dec\u00e2t predecesorii lui. Dac\u0103 va reu\u015fi, \u00een toamna acestui an, s\u0103 deblocheze \u00een proiectul bugetului pentru cultur\u0103 din anul urm\u0103tor cel pu\u0163in o zecime de procent \u00een plus fa\u0163\u0103 de bugetul actual, viitorul Guvern va beneficia m\u0103car de o baz\u0103 de pornire.<br \/>\nIndependent de bugetul public, via\u0163a muzeal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 muste\u015fte de proiecte. Nu toate sunt ini\u0163iate de muzeele \u00eense\u015fi. Destule altele reprezint\u0103 ini\u0163iativa unor organiza\u0163ii neguvernamentale din toate z\u0103rile \u0163\u0103rii. Obiectul de activitate al acestora, adev\u0103ratul lor obiect de activitate, nu este cel \u00eenscris \u00een statut, ci este chiar acesta: c\u00e2\u015ftigarea unei surse de finan\u0163are pentru plata propriilor salarii. Majoritatea acestor \u201e\u00eentreprinz\u0103tori? sunt tineri, dar au reu\u015fit deja s\u0103 acumuleze experien\u0163\u0103 \u00een redactarea de proiecte. \u00cen plus, sunt destul de creativi, mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte ideile pe care le pot introduce \u00een aceste proiecte. A\u015fadar, reprezentan\u0163ii organiza\u0163iilor \u00een cauz\u0103 se prezint\u0103 la muzee, de regul\u0103, cu dou\u0103 \u2013 trei zile \u00eenainte de termenul limit\u0103 de depunere a documenta\u0163iilor: \u201eVre\u0163i s\u0103 c\u00e2\u015ftiga\u0163i ni\u015fte bani?? \u2013 este prima \u00eentrebare. \u201eCine n-ar vrea??, r\u0103spunde \u00eeng\u00e2ndurat managerul. \u201eVoi ave\u0163i expertiza, noi avem ideea. Depunem proiectul poim\u00e2ine \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163im banii\u201c. Evident, caricaturizez situa\u0163ia. Dar, \u00een esen\u0163\u0103, de multe ori, dialogul ar putea fi redus la aceste cuvinte. Uneori, proiectul ob\u0163ine finan\u0163area. Urmeaz\u0103 c\u00e2teva luni de co\u015fmar, \u00een care c\u00e2\u0163iva speciali\u015fti din muzeu, al\u0103turi de c\u00e2te un reprezentant al organiza\u0163iei neguvernamentale, pun totul cap la cap \u015fi aduc proiectul la liman. Se public\u0103 un raport, se \u00eencaseaz\u0103 banii (de regul\u0103, cu mari \u00eent\u00e2rzieri), iar cei c\u00e2\u0163iva speciali\u015fti din muzeu \u00ee\u015fi dubleaz\u0103 veniturile pentru c\u00e2teva luni. Toat\u0103 lumea pare mul\u0163umit\u0103. Banii s-au cheltuit, societatea civil\u0103 e activ\u0103, ni\u015fte oameni au mai supravie\u0163uit ni\u015fte luni \u00een plus, a crescut gradul de absorb\u0163ie a fondurilor europene. Ce nu este prea clar \u00een tot acest demers este dac\u0103 muzeul chiar avea nevoie de proiectul respectiv \u2013 asta, pentru c\u0103 uneori nevoia nu este chiar real\u0103, ci pur \u015fi simplu inventat\u0103. Bun, ve\u0163i spune, dar s-au c\u00e2\u015ftigat ni\u015fte bani, \u015fi de c\u0103tre institu\u0163ie, \u015fi de c\u0103tre organiza\u0163ia neguvernamental\u0103, \u015fi de c\u0103tre salaria\u0163ii ambelor, \u015fi ceva tot a r\u0103mas, \u00een urm\u0103: o expozi\u0163ie, o publica\u0163ie, o amintire. Da, dar nu acestea erau priorit\u0103\u0163ile insitu\u0163iei. Dac\u0103 muzeul ar fi avut parte de o subven\u0163ie adecvat\u0103, iar speciali\u015ftii de ni\u015fte salarii decente, goana dup\u0103 proiecte nu ar mai fi la fel de aprig\u0103. Problema este c\u0103 necesitatea lor este, uneori, inventat\u0103. Hot\u0103r\u0103\u015fte finan\u0163atorul c\u0103 anul \u0103sta au prioritate proiectele cu romi? Toate muzeele, de la cele de art\u0103 p\u00e2n\u0103 la cele de \u015ftiin\u0163e ale naturii, se chinuiesc s\u0103 lege \u00een proiectele lor \u015fi punerea \u00een valoare a culturii romilor sau cre\u015fterea gradului de incluziune social\u0103. Se trece \u00een anul urm\u0103tor de la romi la refugia\u0163i? L\u0103s\u0103m romii \u015fi lu\u0103m \u00een bra\u0163e refugia\u0163ii. Desigur, exagerez, din nou. Dar mecanismul este cam acesta. A\u015fa se nasc nevoi de care nu e nevoie, iar ambele categorii de organiza\u0163ii (publice sau private) ob\u0163in experien\u0163\u0103 cu g\u00e2ndul c\u0103 vor face odat\u0103 \u015fi ceva din ceea ce \u00ee\u015fi doresc cu adev\u0103rat, dar pentru care nu le ajung banii de la buget. Ministerul constat\u0103 cu m\u00e2ndrie c\u0103 au crescut veniturile extrabugetare, iar Guvernul raporteaz\u0103 na\u0163iunii c\u0103 Rom\u00e2nia nu mai e coada Europei la capitolul dureros al absorb\u0163iei fondurilor europene.<br \/>\nA\u015f fi cu totul nedrept s\u0103 nu recunosc faptul c\u0103 unele muzee au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103, prin diverse asemenea finan\u0163\u0103ri, atingerea unor \u0163eluri care p\u0103reau, cu doar c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, utopice: a\u015fa s-au construit ori s-au restaurat cl\u0103diri care ad\u0103postesc expozi\u0163ii sau facilit\u0103\u0163i muzeale, a\u015fa s-au dotat laboratoare de conservare \u015fi restaurare. Muzee din Sibiu, Br\u0103ila, Craiova, Alba Iulia sau chiar din Bucure\u015fti au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 finan\u0163\u0103ri generoase \u015fi s\u0103 le cheltuiasc\u0103 \u00een\u0163elept. Vom avea, c\u00e2t de cur\u00e2nd, prilejul s\u0103 vorbim \u015fi despre asemenea minuni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am citit, recent, o statistic\u0103 european\u0103. Ac\u0163iunea se petrecea \u00een anul de gra\u0163ie 2013. Premierul era acela\u015fi, doar ministrul Culturii era altul; nu c\u0103 ar fi contat. \u00cen Rom\u00e2nia, conteaz\u0103 cine este ministrul Finan\u0163elor, nu ministrul Culturii. A\u015fadar, \u00een anul 2013, trei \u0163\u0103ri europene au cheltuit, pentru cultura lor na\u0163ional\u0103, ni\u015fte procente inimaginabile (din punctul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/foaie-de-temperatura-cu-buget-indecent\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Foaie de temperatur\u0103  cu buget indecent<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[14948,14949],"class_list":["post-24165","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-procente-din-pib-pentru-cultura","tag-statistica-europeana"],"views":1648,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24165","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24165"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24165\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24166,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24165\/revisions\/24166"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24165"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24165"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24165"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}