{"id":24163,"date":"2015-08-23T14:57:11","date_gmt":"2015-08-23T12:57:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24163"},"modified":"2015-08-23T14:57:11","modified_gmt":"2015-08-23T12:57:11","slug":"muzeele-in-secolul-vitezei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzeele-in-secolul-vitezei\/","title":{"rendered":"Muzeele \u00een secolul vitezei"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u201eMuzeul are rolul de a str\u00e2nge \u015fi de a depozita m\u0103rturiile care dispar. <\/strong><\/em><br \/>\n<strong><em>Orice fel de m\u0103rturii&#8230;\u201c<\/em> <\/strong><br \/>\n<strong>Cri\u015fan Mu\u015fe\u0163eanu, muzeograf<\/strong><\/p>\n<p>Muzeul este o intitu\u0163ie de valoare care se bucur\u0103 de mare pre\u0163uire \u00een toat\u0103 lumea, juc\u00e2nd un rol important \u00een educa\u0163ia tinerilor \u015fi contribuind la cre\u015fterea respectului fa\u0163\u0103 de valorile materiale \u015fi spirituale create de-a lungul istoriei. Depozitar principal al valorilor materiale \u015fi spirituale, factor de educa\u0163ie care ar trebui s\u0103 aib\u0103 un impact hot\u0103r\u00e2tor \u00een formarea respectului fa\u0163\u0103 de astfel de valori, muzeul nu mai constituie un punct de atrac\u0163ie pentru noua genera\u0163ie. Din p\u0103cate, din varii motive, interesul popula\u0163iei pentru vizitarea muzeelor a sc\u0103zut \u00een mod considerabil \u00een ultimii ani, iar tineretul nu face abatere de la aceast\u0103 tendin\u0163\u0103. Faptul se datoreaz\u0103 dorin\u0163ei publicului de a se informa rapid, prin alte mijloace dec\u00e2t vizita la muzeu. Pentru ca un muzeu s\u0103 se adapteze noii epoci \u00een care tr\u0103im, trebuie s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 mai multe expozi\u0163ii temporare, care s\u0103 aib\u0103 o succesiune rapid\u0103 ca s\u0103 atrag\u0103 publicul care azi tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o anumit\u0103 vitez\u0103. Pentru a putea face fa\u0163\u0103 concuren\u0163ei mass-media, mai ales televiziunii, temele expozi\u0163iilor trebuie concepute c\u00e2t mai atractiv.<br \/>\n\u00cen opinia lui Cri\u015fan Mu\u015fe\u0163eanu, muzeograf \u00een cadrul Muzeului de Istorie \u015fi Art\u0103 Bucure\u015fti, \u201evizitatorului trebuie s\u0103-i clarifici imaginea, nu s\u0103-i ar\u0103\u0163i o ruin\u0103 sau ni\u015fte elemente disparate. Dac\u0103 un muzeu de istorie r\u0103m\u00e2ne la c\u00e2teva vitrine cu oale \u015fi arme, el este complet neinteresant \u015fi deci nevizitabil. Reconstruirea trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 din neolitic (locuin\u0163e, sanctuare) p\u00e2n\u0103 \u00een perioada apropiat\u0103 nou\u0103\u201c. Lucr\u00e2nd \u00een cadrul unui muzeu de istorie, cu o vast\u0103 experien\u0163\u0103 \u00een spate, Mu\u015fe\u0163eanu consider\u0103 c\u0103 rolul unui astfel de muzeu nu este acela de a prezenta numai conflicte care au dus la mari r\u0103sturn\u0103ri, ci mai ales perioadele de convie\u0163uire pa\u015fnic\u0103. \u201eUn muzeu de istorie are menirea de a integra o civiliza\u0163ie \u00eentr-un context mai amplu. \u00cen viitor, c\u00e2nd for\u0163a financiar\u0103 a unui astfel de muzeu va deveni mai mare, acesta nu va mai trebui s\u0103 aib\u0103 o expozi\u0163ie permanent\u0103 timp de dou\u0103zeci de ani\u201c. \u00centrebat \u00een ce m\u0103sur\u0103 consider\u0103 Muzeul de Istorie o atrac\u0163ie mai mic\u0103 sau mai mare pentru bucure\u015fteni, Cri\u015fan Mu\u015fe\u0163eanu recunoa\u015fte c\u0103 MNIR nu se afl\u0103 \u00een topul muzeelor din Bucure\u015fti \u015fi c\u0103 exist\u0103 altele mai atractive pentru public, cum ar fi Muzeul Satului \u015fi Muzeul \u201eGrigore Antipa\u201c. Unul dintre argumentele pentru care publicul are reticen\u0163e fa\u0163\u0103 de Muzeul de Istorie este fapul c\u0103, \u00een perioada comunist\u0103, a fost folosit exagerat ca instrument de propagand\u0103 na\u0163ionalist\u0103. Alte argumente \u0163in \u015fi de mentalitatea angaja\u0163ilor, unii dintre ei r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een \u015fabloane, cre\u00e2nd expozi\u0163ii foarte asem\u0103n\u0103toare, de natur\u0103 s\u0103 reduc\u0103 interesul vizitatorilor. De asemenea, el consider\u0103 c\u0103 o astfel de institu\u0163ie se men\u0163ine prin \u201efoarte mult\u0103 d\u0103ruire din partea tuturor celor ce lucreaz\u0103 aici. Directorul unui muzeu nu este o pies\u0103 central\u0103, a\u015fa cum ar putea p\u0103rea. Menirea lui e doar s\u0103 coordoneze. Dar cei care muncesc aici depun eforturi sisifice pentru ceea ce reu\u015fim s\u0103 ar\u0103t\u0103m lumii. Au mult\u0103 pasiune, dublat\u0103 de o foarte bun\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de carte\u201c.<br \/>\nO alt\u0103 institu\u0163ie de referin\u0163\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, Muzeul Satului, a avut mai multe etape \u00een dezvoltare, dintre care cele mai importante au fost etapa Dimitrie Gusti \u015fi etapa Gheorghe Foc\u015fa. Conform spuselor directorului general al muzeului, Paula Popoiu, ambele etape au avut un impact deosebit \u00een istoria institu\u0163iei. \u201eEtapa Gusti \u00eenseamn\u0103 cercetarea, constituirea \u015fi inaugurarea muzeului. Muzeul a avut o perioad\u0103 de distrugere, cu momente \u00een care \u00een el au locuit \u0163\u0103ranii, \u00een cadrul experimentului lui Gusti de a popula casele din muzeu cu oameni. Un experiment care nu a dat roade\u201c, declar\u0103 aceasta. Dup\u0103 ce Gusti este exilat de puterea comunist\u0103 nou instalat\u0103, \u00een anul 1948, Gheorghe Foc\u015fa este numit director al muzeului. El continu\u0103 ideile lui Dimitrie Gusti, dar transform\u0103 institu\u0163ia dintr-una sociologic\u0103 \u00eentr-una etnografic\u0103, pentru a ap\u0103ra muzeul de acuza\u0163ia c\u0103 ar fi fost rezultatul \u015ftiin\u0163ei burgheze. De asemenea, Foc\u015fa a fost cel care a adus multe dintre monumentele care se g\u0103sesc ast\u0103zi \u00een cadrul muzeului.<br \/>\n\u00cencep\u00e2nd din anul 2010, Muzeul Satului se dezvolt\u0103, prin ceea ce se poate numi \u201eSatul Nou\u201c de l\u00e2ng\u0103 \u201eSatul Vechi\u201c al lui Gusti. Muzeul se laud\u0103 at\u00e2t cu un public rom\u00e2n, dar \u015fi cu unul str\u0103in, printre care italieni, ru\u015fi, germani etc. Printre vizitatorii de seam\u0103 ai muzeului se num\u0103r\u0103 pre\u015fedintele Turkmenistanului, regele Qatarului, alte\u0163ele imperiale japoneze, regina Belgiei etc. De-a lungul timpului, Muzeului Satului a devenit un fel de ambasador al Rom\u00e2niei, dup\u0103 cum afirm\u0103 directorul general.<br \/>\nMunca de muzeograf \u00een cadrul institu\u0163iei este una deloc u\u015foar\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, este o munc\u0103 de cercetare, muzeul av\u00e2nd peste cincizeci de mii de obiecte \u00een colec\u0163ii care sunt \u00een fiecare zi controlate, centrate \u015fi verificate \u00een eviden\u0163a de patrimoniu. Muzeul fiind vizitat de un public foarte larg, dincolo de activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103, acest post cere mult\u0103 coordonare, dar \u015fi foarte mult\u0103 diploma\u0163ie. Uneori, muzeograful poate \u00eent\u00e2mpina probleme. \u201eNe-am dori mai mult ata\u015fament chiar din partea rom\u00e2nilor pentru Muzeul Satului, mai mult\u0103 \u00een\u0163elegere, pentru c\u0103 este o institu\u0163ie care reprezint\u0103 \u0163ara la cel mai \u00eenalt nivel. Mi-a\u015f dori s\u0103 vin\u0103 mai mult\u0103 lume dintre cei care se ocup\u0103 de cultur\u0103, de tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 conservarea identit\u0103\u0163ii, de tradi\u0163iile despre care vorbim frumos. Dac\u0103 tot vorbim, s\u0103 \u015fi facem ceva pentru ele!\u201c, pledeaz\u0103 doamna Popoiu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eMuzeul are rolul de a str\u00e2nge \u015fi de a depozita m\u0103rturiile care dispar. Orice fel de m\u0103rturii&#8230;\u201c Cri\u015fan Mu\u015fe\u0163eanu, muzeograf Muzeul este o intitu\u0163ie de valoare care se bucur\u0103 de mare pre\u0163uire \u00een toat\u0103 lumea, juc\u00e2nd un rol important \u00een educa\u0163ia tinerilor \u015fi contribuind la cre\u015fterea respectului fa\u0163\u0103 de valorile materiale \u015fi spirituale create de-a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzeele-in-secolul-vitezei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Muzeele \u00een secolul vitezei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[14947],"class_list":["post-24163","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-vizita-la-muzeu"],"views":1563,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24163"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24163\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24164,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24163\/revisions\/24164"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}