{"id":24148,"date":"2015-08-23T14:45:08","date_gmt":"2015-08-23T12:45:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24148"},"modified":"2015-08-23T14:45:08","modified_gmt":"2015-08-23T12:45:08","slug":"dupa-o-jumatate-de-veac","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dupa-o-jumatate-de-veac\/","title":{"rendered":"Dup\u0103 o jum\u0103tate de veac"},"content":{"rendered":"

Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez, Dragostea \u00een vremea holerei<\/em>, traducere de Sarmiza Leahu, Editura RAO, Bucure\u015fti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u00cen discursul de acceptare a Premiului Nobel pentru Literatur\u0103 din 1982, Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez a vorbit \u015fi despre ceea ce el \u00eensu\u015fi considera drept un adev\u0103rat proiect personal: readucerea \u00een actualitate a temei iubirii \u015fi (re)punerea ei \u00een circula\u0163ie sub forma unei \u201eutopii capabile s\u0103 se opun\u0103\u201c tendin\u0163ei contemporane de distrugere ori anulare a umanit\u0103\u0163ii. \u00cen acest sens, scriitorul columbian declara \u00eentr-un interviu, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu romanul s\u0103u Dragostea \u00een vremea holerei (1985): \u201eCred c\u0103 v\u00e2rsta m-a ajutat s\u0103-mi dau seama c\u0103 sentimentele sunt, \u00een fond, ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat. \u00centr-un fel, toate c\u0103r\u0163ile mele sunt despre dragoste; chiar \u015fi Un veac de singur\u0103tate. Cred c\u0103 exist\u0103 dragoste pretutindeni. De data aceasta, ea se dovede\u015fte a fi mult mai puternic\u0103: pentru c\u0103 doi oameni care se iubesc se re\u00eent\u00e2lnesc \u015fi aleg s\u0103 mearg\u0103 mai departe \u00eempreun\u0103.\u201c
\nIubirea, timpul \u015fi moartea<\/strong>
\n\u00cen fond, \u00een Dragostea \u00een vremea holerei, Garc\u00eda M\u00e1rquez pare s\u0103 se \u00eentrebe subtextual (dar la tot pasul): unde ne-am afla fiecare dintre noi f\u0103r\u0103 un anumit grad de romantism sau f\u0103r\u0103 entuziasmul adolescentin? Probabil c\u0103 suficient de departe de esen\u0163a spiritualit\u0103\u0163ii umane, pare a-\u015fi r\u0103spunde singur autorul. S\u0103 presupunem, atunci, c\u0103 ar fi posibil\u0103 nu doar credin\u0163a \u00eentr-o iubire etern\u0103, ci \u015fi tr\u0103irea ei p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t; s\u0103 tr\u0103ie\u015fti o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een lumina unui asemenea jur\u0103m\u00e2nt, aceasta este premisa nea\u015fteptat\u0103 a c\u0103r\u0163ii lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez: \u201eCred c\u0103 un roman despre dragoste e la fel de valabil ca oricare altul\u201c, spunea scriitorul. Numai c\u0103 acest roman este oarecum neobi\u015fnuit prin aceea c\u0103 \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 sugereze c\u0103 jur\u0103mintele tinere\u015fti de iubire etern\u0103 pot fi, totu\u015fi, respectate; chiar dac\u0103 mult mai t\u00e2rziu, e adev\u0103rat; \u015fi, evident, doar dup\u0103 ce se ajunge la o real\u0103 \u015fi complet\u0103 cunoa\u015ftere de sine.
\nAc\u0163iunea c\u0103r\u0163ii se petrece \u00eentr-un ora\u015f-port de pe coasta caraibean\u0103 (despre care critica a afirmat c\u0103 este o combina\u0163ie oarecum inedit\u0103 \u00eentre Cartagena \u015fi Barranquilla). Trei personaje formeaz\u0103 un foarte neconven\u0163ional triunghi: Florentino Ariza \u00eei jur\u0103 dragoste etern\u0103 Ferminei Daza, care \u00eens\u0103, din cauza opozi\u0163iei familiei \u015fi dup\u0103 o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie menit\u0103 a o face s\u0103 uite totul, se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Juvenal Urbino, medic celebru, t\u00e2n\u0103r, frumos \u015fi bogat. Pentru Florentino, fiin\u0163\u0103 dedicat\u0103 iubirii, toate acestea reprezint\u0103 un cadru ostil, dar, care, totu\u015fi, nu-l descurajeaz\u0103. Pentru c\u0103 i-a jurat iubire Ferminei, el decide s\u0103 a\u015ftepte p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ea va fi liber\u0103 din nou. Sentimentele \u00eencep, astfel, confruntarea cu termenii bine defini\u0163i ce guverneaz\u0103 lumea \u201eterestr\u0103\u201c, \u00eentre ace\u015ftia, la loc de cinste timpul… Unul din punctele culminante are loc la sf\u00e2r\u015fitul primului capitol, care poveste\u015fte ultima zi din via\u0163a doctorului Juvenal Urbino \u015fi prima noapte de v\u0103duv\u0103 a Ferminei Daza. Apoi, Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez utilizeaz\u0103 tehnica folosit\u0103 \u015fi \u00een Un veac de singur\u0103tate: deplaseaz\u0103 ac\u0163iunea cu cincizeci de ani \u00een urm\u0103, \u00een \u201evremea holerei\u201c. Cea mai mare parte a c\u0103r\u0163ii are \u00een centru vie\u0163ile acestor trei personaje de-a lungul unei jum\u0103t\u0103\u0163i de secol (replica veacului de singur\u0103tate!), pentru ca ultimul capitol s\u0103 descrie iubirea t\u00e2rzie a tinerilor de alt\u0103dat\u0103, Fermina \u015fi Florentino.
\n\u00centre aceste iubiri, \u00eens\u0103, moartea se strecoar\u0103 mereu, uneori ca o presim\u0163ire, alteori ca o amenin\u0163are. Nu este vorba doar de moartea doctorului Urbino, ci \u015fi de cea care deschide romanul, a prietenului acestuia, Jeremiah de Saint Amour. Pe de alt\u0103 parte, chiar dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea doctorului, Florentino Ariza \u00eei aminte\u015fte Ferminei de dragostea pe care i-o poart\u0103. Eros \u015fi Thanatos apar, astfel, nu doar \u00eentr-o rela\u0163ie indestructibil\u0103, ci devin realitatea de baz\u0103 a romanului \u015fi punctul lui de convergen\u0163\u0103. Desigur, \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi moartea sau presim\u0163irea acesteia nu sunt teme noi \u00een proza lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez; ele l-au preocupat \u00eenc\u0103 de la primele pagini publicate: Furtuna frunzelor \u015fi Funeraliile Mamei Mari descriu, fiecare, c\u00e2te o \u00eenmorm\u00e2ntare. Iar \u00een romanul Un veac de singur\u0103tate exist\u0103 multiple imagini \u015fi semnifica\u0163ii ale mor\u0163ii: Amaranta \u00ee\u015fi \u0163ese (\u015fi de\u015fir\u0103, uneori) propriul giulgiu, iar Jos\u00e9 Arcadio Buend\u00eda \u00ee\u015fi viseaz\u0103 moartea ca pe un drum ce trece prin mai multe camere p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe omul pe care \u00eel ucisese \u00een tinere\u0163e.
\nO jum\u0103tate de veac de dragoste<\/strong>
\nDar \u00een ora\u015ful din Dragostea \u00een vremea holerei situa\u0163ia se complic\u0103: de-a lungul unei jum\u0103t\u0103\u0163i de veac extrem de agitat, moartea a reu\u015fit s\u0103 p\u0103trund\u0103 pretutindeni, sub dou\u0103 forme: fie ca \u201eel c\u00f3lera\u201c, maladia fatal\u0103 ce face ravagii prin ora\u015f \u00een timpul epidemiilor intermitente, fie ca \u201ela c\u00f3lera\u201c, definit\u0103 drept ura \u015fi resentimentele umane duse la extrem \u015fi transformate, nu o dat\u0103, \u00een r\u0103zboi civil. Victimele uneia dintre aceste dou\u0103 forme de moarte sunt luate adesea, deloc paradoxal, \u00een fond, drept ale celeilalte. Iar r\u0103zboiul, \u201emereu acela\u015fi r\u0103zboi\u201c, e prezentat aici nu ca o continuare cu alte mijloace a luptelor politice, ci ca o for\u0163\u0103 negativ\u0103, o adev\u0103rat\u0103 boal\u0103 incurabil\u0103, o \u201eplag\u0103\u201c a c\u0103rei singur\u0103 finalitate (dac\u0103 se poate numi a\u015fa) este aceea de a aduce moartea pe scar\u0103 larg\u0103. Iar dac\u0103 \u00een romanul Un veac de singur\u0103tate boala insomniei era vindecabil\u0103, aici, aceast\u0103 maladie cu dubl\u0103 semnifica\u0163ie poate fi \u00eenfr\u00e2nt\u0103 doar pentru scurte perioade de timp. Pe acest fundal \u00eentunecat, via\u0163a personajelor, precar\u0103 uneori, tinde s\u0103 ia forma unor proiecte de rezisten\u0163\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftient\u0103 \u00een fa\u0163a mor\u0163ii. Doctorul Urbino, la fel ca \u015fi tat\u0103l s\u0103u, este unul din conduc\u0103torii publici ai luptei \u00eempotriva holerei, impun\u00e2nd m\u0103suri aspre de carantin\u0103. Fermina Daza, ac\u0163ion\u00e2nd aparent mai conven\u0163ional, lupt\u0103 de pe pozi\u0163ia ei de so\u0163ie \u015fi mam\u0103 pentru a-\u015fi ap\u0103ra casa \u015fi familia. Iar Florentino Ariza se plaseaz\u0103 hot\u0103r\u00e2t de partea lui Eros, oponentul mor\u0163ii, \u00eencep\u00e2nd o carier\u0103 de \u201e622 de leg\u0103turi mai importante, f\u0103r\u0103 a le mai pune la socoteal\u0103 pe cele \u00eent\u00e2mpl\u0103toare…\u201c, p\u0103str\u00e2nd \u00eens\u0103, \u00een ad\u00e2ncul sufletului, toat\u0103 pasiunea \u015fi fidelitatea de la \u00eenceput pentru Fermina. Ca de obicei \u00een proza lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez, \u015fi \u00een acest roman femeile sunt mai puternice, \u00een stare s\u0103 \u00eenfrunte realitatea: cazul Ferminei nu e singular; c\u0103ci, \u00een momentul c\u00e2nd Florentino se \u00eemboln\u0103ve\u015fte de dragoste (av\u00e2nd simptome asem\u0103n\u0103toare cu cele ale holerei), mama sa, Tr\u00e1nsito Ariza, este cea care reu\u015fe\u015fte \u2013 m\u0103car par\u0163ial si temporar \u2013 s\u0103-l vindece.
\nCu toate acestea, \u015fi deloc paradoxal pentru autor, vremea holerei (care revine cu regularitate) este chiar timpul predilect al iubirii romantice. Iubirea este asemenea holerei, ni se spune \u00een roman \u00een repetate r\u00e2nduri; chiar \u015fi formele de manifestare fizic\u0103 (febra, gre\u0163urile \u015fi toate celelalte) sunt aproape identice, cazul lui Florentino Ariza fiind exemplul tipic. \u00cen plus, \u201edragostea\u201c, cuv\u00e2ntul \u00eensu\u015fi, este subiectul unei dezintegr\u0103ri creatoare: la \u00eenceput este folosit pentru a descrie pasiunea u\u015for lacrimogen\u0103 (uneori prezentat\u0103 parodiind stilul telenovelelor latino-americane…), pentru ca, treptat, s\u0103 fie asociat\u0103 diferitelor activit\u0103\u0163i (aproape casnice), dar \u015fi sentimente umane profunde: o c\u0103s\u0103torie lung\u0103, \u00eenceput\u0103 cu indiferen\u0163\u0103 doar pentru a reinventa \u015fi a descoperi iubirea dup\u0103 ani de zile; apoi, afec\u0163iunea pentru copii sau d\u0103ruirea pentru cauza unui ora\u015f (\u00een cazul doctorului Urbino). Dragostea devine, astfel, numele a numeroase \u015fi nea\u015fteptate emo\u0163ii, fiind realitatea ultim\u0103 prin care via\u0163a poate \u00eenvinge mereu. \u015ei tot dragostea e denumirea general\u0103 pentru toate vr\u0103jile \u015fi frumoasele iluzii, \u201eencantos y enga\u00f1os\u201c, cu care personajele \u00ee\u015fi \u00eempodobesc zilele vie\u0163ii, nu \u00eentotdeauna suficient de romantice.
\nDesigur, dup\u0103 apari\u0163ia romanului, critica literar\u0103 a afirmat din nou c\u0103 Macondo nu mai exist\u0103, c\u0103 a disp\u0103rut cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, pierz\u00e2nd din vedere esen\u0163ialul: anume c\u0103 Macondo nu e important pentru scriitor at\u00e2t ca titulatur\u0103, ca nume al unui spa\u0163iu. Acest Macondo este doar unul de suprafa\u0163\u0103, pe c\u00e2nd adev\u0103rata a\u015fezare (\u00eentemeiat\u0103 \u015fi d\u0103inuind pentru totdeauna cum altfel dec\u00e2t prin voin\u0163a lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez) trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een interiorul personajelor, \u00een reac\u0163iile \u015fi atitudinile lor. La fel ca \u015fi \u00een cazul povestirilor publicate dup\u0103 Un veac de singur\u0103tate, \u015fi \u00een Dragostea \u00een vremea holerei, Macondo exist\u0103 ca spa\u0163iu interior, unicul posibil. Acest lucru apare cu claritate nu at\u00e2t prin unele detalii realist-magice exterioare (p\u0103pu\u015fa care cre\u015fte \u00een mod miraculos, papagalul vorbitor cu rolul unui personaj secundar), ci prin modul de ac\u0163iune al protagoni\u015ftilor: Florentino o a\u015fteapt\u0103 toat\u0103 via\u0163a pe Fermina, la fel cum Amaranta \u00ee\u015fi asumase singur\u0103tatea pentru toat\u0103 via\u0163a, \u015fi la fel cum Rebeca se izolase de bun\u0103voie pentru totdeauna.
\nEros \u015fi Thanatos<\/strong>
\n\u00cen ultimele pagini ale c\u0103r\u0163ii, afl\u0103m c\u0103 Florentino \u015fi Fermina, afla\u0163i la bordul unui vas, hot\u0103r\u0103sc s\u0103-\u015fi apere intimitatea iubirii t\u00e2rzii arbor\u00e2nd steagul de carantin\u0103 pentru a sus\u0163ine c\u0103 holera a revenit la bord. C\u0103pitanul vasului este imediat cople\u015fit de convingerea c\u0103 \u201evia\u0163a e aceea care, mai mult dec\u00e2t moartea, nu are limite\u201c. Cei doi \u00eendr\u0103gosti\u0163i vor r\u0103m\u00e2ne astfel la bord pentru tot restul vie\u0163ii. Iar corabia iubirii lor t\u00e2rzii se dovede\u015fte acum a fi \u015fi o veritabil\u0103 luntre a lui Charon, duc\u00e2ndu-i \u201edincolo\u201c (nu \u00een moarte, ci acolo unde se afl\u0103 \u015fi frumoasa Remedios, cea care s-a \u00een\u0103l\u0163at la ceruri), p\u0103str\u00e2nd nealterat\u0103 dragostea lor. Eros \u015fi Thanatos \u00eentr-o excelent\u0103 imagine de final.
\nUn alt aspect abordat \u00een acest roman este prezentat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, tocmai din titlu: iubirea (ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103), secondat\u0103 de tema timpului \u015fi de trecerea lui, plus marile epidemii de holer\u0103. Deocamdat\u0103, leg\u0103tura profund\u0103 a titlului cu ansamblul con\u0163inutului nu este foarte evident\u0103; astfel c\u0103 cititorul inocent poate presupune, \u00een primele pagini, c\u0103 \u015ftie o serie de lucruri (importante!) despre acest gen de c\u0103r\u0163i, crez\u00e2nd chiar c\u0103 e invitat s\u0103 citeasc\u0103 povestea vie\u0163ii c\u00e2torva personaje sau chiar a unui inedit m\u00e9nage \u00e0 trois. Apoi, surprins, \u00ee\u015fi va da seama c\u0103 romanul nu este doar ceea ce p\u0103ruse a fi, deci trebuie recitit \u2013 \u015fi, de ast\u0103 dat\u0103, recitit corect. De aceea, partea a doua a c\u0103r\u0163ii sugereaz\u0103 \u00een chip hot\u0103r\u00e2t, \u00eentr-un mod oarecum asem\u0103n\u0103tor celui prezent \u00eenc\u0103 din romanul Un veac de singur\u0103tate, o a doua lectur\u0103.
\nDac\u0103 nara\u0163iunea nu expune totul direct, ci reclam\u0103 r\u0103bdarea cititorului, aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez are grij\u0103 s\u0103 ne aminteasc\u0103 mereu c\u0103 puterea sa ca autor e singurul motiv pentru care personajele \u00eendr\u0103gostite la \u00eenceput sunt separate \u00een aproape tot restul romanului. Exact \u00een felul \u00een care Florentino \u015ftie c\u0103, pentru a exista, dragostea trebuie rostit\u0103 cu voce tare, procedeaz\u0103 \u015fi scriitorul: el \u015ftie c\u0103 singurul mod \u00een care Dragostea \u00een vremea holerei poate exista cu adev\u0103rat este ca cititorul s\u0103-i acorde \u015fansa unei lecturi corecte. Iar lec\u0163ia oferit\u0103 de acest roman nu const\u0103 doar \u00een ceea ce spune (c\u0103 dragostea poate rezista trecerii timpului), nici \u00een felul \u00een care o spune (cu virtuozitate tehnic\u0103, patos, uneori ironie), ci tocmai \u00een faptul c\u0103 \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 afirme cu at\u00e2ta convingere un asemenea lucru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez, Dragostea \u00een vremea holerei, traducere de Sarmiza Leahu, Editura RAO, Bucure\u015fti, 2013 \u00cen discursul de acceptare a Premiului Nobel pentru Literatur\u0103 din 1982, Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez a vorbit \u015fi despre ceea ce el \u00eensu\u015fi considera drept un adev\u0103rat proiect personal: readucerea \u00een actualitate a temei iubirii \u015fi (re)punerea ei \u00een circula\u0163ie sub… Cite\u0219te mai mult »Dup\u0103 o jum\u0103tate de veac<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14936,272,14937],"class_list":["post-24148","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dragostea-in-vremea-holerei","tag-gabriel-garcia-marquez","tag-traducere-de-sarmiza-leahu"],"views":1531,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24148","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24148"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24148\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24149,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24148\/revisions\/24149"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24148"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24148"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24148"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}