Am avut de mai multe ori bucuria de a m\u0103 \u00eent\u00e2lni \u00een diferite locuri din \u0163ar\u0103 cu Dumitru Radu Popescu. Prilejuri de neuitat pentru mine de a discuta \u015fi a cunoa\u015fte \u015fi omul, nu numai prozatorul de mare for\u0163\u0103, dramaturgul, eseistul, poetul. \u00centre altele, mi-au r\u0103mas \u00een amintire \u00eentrevederile \u015fi convorbirile noastre la c\u00e2teva dintre edi\u0163iile Festivalului Labi\u015f de la Suceava. M\u0103 refer, desigur, la cele de dinainte de marea ruptur\u0103 din decembrie \u201989, c\u0103ci dup\u0103 aceea \u015fi genialul poet pururi t\u00e2n\u0103r \u015fi festivalul care \u00eei poart\u0103 numele au intrat \u00een malaxorul demolatorilor de statui. Din fericire, cel pu\u0163in pe termen lung, nu pot d\u0103r\u00e2ma nimic mititeii de ei! \u00cen acest ceas aniversar am ales s\u0103 evoc una dintre acele \u00eent\u00e2lniri de la Suceava cu autorul V\u00e2n\u0103torii regale, care s-a soldat \u015fi cu un amplu interviu pentru revista Convorbiri literare. Era toamna lui 1976, c\u00e2nd Dumitru Radu Popescu se afla \u00eenc\u0103 destul de departe de amiaza vie\u0163ii, dar deja bogata sa bibliografie ilustra un scriitor nu doar de mare talent, un talent polivalent, ci \u015fi de o h\u0103rnicie a condeiului cu totul remarcabil\u0103, confirm\u00e2nd astfel \u00eenc\u0103 o dat\u0103 aser\u0163iunea c\u0103 talentul este \u015fi o problem\u0103 de cantitate, nu doar de calitate. Rememorez acum c\u00e2te ceva din acel interviu produs \u00eentr-o frumoas\u0103 zi de toamn\u0103 bucovinean\u0103 ce a devenit \u015fi devine tot mai \u00eendep\u0103rtat\u0103.<\/p>\n
Constantin Coroiu:<\/strong> De\u015fi abia a\u0163i trecut de 40 de ani, fi\u015fa Dv. bibliografic\u0103 \u00eenregistreaz\u0103 un num\u0103r invidiabil de titluri. Ave\u0163i imaginea unui autor prolific… C.C.:<\/strong> V-a\u015f ruga s\u0103 v\u0103 obiectiva\u0163i \u015fi s\u0103 numi\u0163i acele c\u0103r\u0163i\u00a0 ale Dv. pe care le considera\u0163i mai pu\u0163in importante fa\u0163\u0103 de altele pe care le-a\u0163i scris… C.C.:<\/strong> A\u0163i afirmat \u00eentr-un interviu pe care vi l-a luat Adrian P\u0103unescu c\u0103 C.C.:<\/strong> Sunte\u0163i unul dintre cei mai comenta\u0163i autori contemporani. V\u0103 intereseaz\u0103, v\u0103 bucur\u0103 asta sau, de ce nu, v\u0103 este mai degrab\u0103 indiferent? C.C.:<\/strong> Se folosesc adeseori diverse sintagme \u015fi formule, care se vor definitorii, dar care nu prea spun de fapt mare lucru. De pild\u0103, proz\u0103 modern\u0103. Ce vrea s\u0103 \u00eensemne proz\u0103 modern\u0103? Sau poezie modern\u0103? Apoi, nu vi se pare c\u0103 se face adesea confuzie \u00eentre modern \u015fi actual? C.C.:<\/strong> Care carte \u2013 observ c\u0103 v\u0103 place foarte mult acest cuv\u00e2nt \u2013 dintre cele pe care le-a\u0163i scris p\u00e2n\u0103 acum v\u0103 legitimeaz\u0103 cu adev\u0103rat? C.C.:<\/strong> E \u015fi acesta un r\u0103spuns interesant! Tr\u0103i\u0163i \u015fi scrie\u0163i la Cluj. Ce datora\u0163i ca scriitor ora\u015fului transilvan? C.C.:<\/strong> Cam multe \u015fi mari obliga\u0163ii v\u0103 asuma\u0163i. Dac\u0103 meseria de prozator le presupune pe toate acestea, ea nu e deloc u\u015foar\u0103. C.C.:<\/strong> S-a vorbit \u015fi se vorbe\u015fte mult \u00een ultima vreme despre personaj, ca st\u00e2lp C.C.:<\/strong> Scriitorul\u00a0 contemporan pare s\u0103 fie preocupat mai mult dec\u00e2t alt\u0103dat\u0103 de a-l implica pe cititor, uneori \u015foc\u00e2ndu-l, dinamit\u00e2ndu-i scaunul. Este corect\u0103 aceast\u0103 observa\u0163ie? C.C.:<\/strong> Dac\u0103 \u00eei \u00eentinzi m\u00e2na, cum spune\u0163i, cititorului, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eel menajezi? Am avut de mai multe ori bucuria de a m\u0103 \u00eent\u00e2lni \u00een diferite locuri din \u0163ar\u0103 cu Dumitru Radu Popescu. Prilejuri de neuitat pentru mine de a discuta \u015fi a cunoa\u015fte \u015fi omul, nu numai prozatorul de mare for\u0163\u0103, dramaturgul, eseistul, poetul. \u00centre altele, mi-au r\u0103mas \u00een amintire \u00eentrevederile \u015fi convorbirile noastre la c\u00e2teva dintre… Cite\u0219te mai mult »\u201eProzatorul trebuie s\u0103 fie \u015fi jurist, \u015fi istoric, \u015fi medic, \u015fi primar, chiar \u015fi gropar\u201c. D.R. Popescu \u2013 80<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14933],"class_list":["post-24144","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-interviu-dumitru-radu-popescu"],"views":1122,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24144","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24144"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24144\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24145,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24144\/revisions\/24145"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24144"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24144"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24144"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nDumitru Radu Popescu:<\/strong> Nu \u015ftiu c\u00e2t sunt de prolific, dar vreau s\u0103-\u0163i spun c\u0103, analiz\u00e2ndu-m\u0103, \u00eemi g\u0103sesc o serie de spa\u0163ii albe, c\u0103r\u0163i pe care uneori le-am g\u00e2ndit \u015fi pe care, din p\u0103cate, nu le-am scris\u2026 Num\u0103rul c\u0103r\u0163ilor mele este \u00een func\u0163ie \u015fi de cel al anilor care au trecut de c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 scriu. \u00cemi vine \u00een minte un exemplu. Imediat dup\u0103 ce a \u00eemplinit 30 de ani, Liviu Rebreanu a scris toate c\u0103r\u0163ile sale mari. \u00cenc\u00e2t la o v\u00e2rst\u0103 \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 scrisese deja Ion, R\u0103scoala \u015fi P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor. Apoi, tot la o v\u00e2rst\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, Rebreanu a avut t\u0103ria de a scrie \u015fi alte romane pe care istoria literar\u0103, din comoditate sau dintr-o a\u015fa-zis\u0103 selec\u0163ie sever\u0103, le-a cam ignorat: Adam \u015fi Eva, romane poli\u0163iste etc. Cazul lui Sadoveanu e similar. Putem oare s\u0103 reducem capacitatea sa enorm\u0103 de a crea o lume sadovenian\u0103 doar la c\u00e2teva capodopere?! Dar \u015fi unii poe\u0163i ai no\u015ftri au scris foarte mult. De pild\u0103, Blaga, care a fost un zg\u00e2rcit cu poemele, a scris totu\u015fi mult: filosofie, teatru, publicistic\u0103. Un volum de munc\u0103 uria\u015f. S\u0103 ne g\u00e2ndim apoi la prozatorii ru\u015fi ai secolului XIX ori la cei americani ai secolului XX.<\/p>\n
\nD.R.P.:<\/strong> Nu, nu pot s\u0103 fiu at\u00e2t de obiectiv, fiindc\u0103 eu le-am scris cu aceea\u015fi \u00eencredere. \u00cens\u0103 s-ar putea uneori ca o idee, o tem\u0103 care te preocup\u0103 s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 le reiei, s\u0103 le reinterpretezi, scriind astfel o \u201eoper\u0103 paralel\u0103\u201c pentru a te \u00eentregi pe tine. \u015ei s-ar putea ca a doua carte pe aceea\u015fi tem\u0103 s\u0103 fie mai interesant\u0103 dec\u00e2t prima, dup\u0103 cum e posibil s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar un apendice al primei, un rest din materia acesteia. \u00c3sta nu e un lucru r\u0103u, fiindc\u0103 mai t\u00e2rziu po\u0163i g\u0103si tonul adev\u0103rat \u015fi prin c\u00e2teva tu\u015fe, ca \u00een pictur\u0103, cartea respectiv\u0103 s\u0103 fie des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103.<\/p>\n
\nscriitorul adev\u0103rat se vede \u015fi din cinci pagini…
\nD.R.P.:<\/strong> Sus\u0163in aceast\u0103 afirma\u0163ie pe care o uitasem \u015fi pe care mi-o aminte\u015fti dumneata acum. Sunt destule exemple. \u00cen ceea ce-i prive\u015fte pe ge\u0163i, ne baz\u0103m pe c\u00e2teva observa\u0163i ale lui Herodot \u015fi pe c\u00e2teva fraze ale altor istorici. Aceste fraze au o putere de iradiere at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t au \u00eenvins timpul \u015fi ele stau ast\u0103zi la baza unei \u00eentregi mitologii. Depinde deci de \u00eenc\u0103rc\u0103tura unei pagini. \u015ei c\u00e2nd spun o pagin\u0103, nu m\u0103 g\u00e2ndesc numaidec\u00e2t, concret, la o pagin\u0103 dactilografiat\u0103, ci la o carte: un roman, o plachet\u0103 de versuri, dintre cele care s\u0103 contureze profilul unui scriitor. Pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o literatur\u0103 nu e nevoie de o sut\u0103 de c\u0103r\u0163i, ci de o singur\u0103 carte extraordinar\u0103 sau m\u0103car bun\u0103.<\/p>\n
\nD.R.P.:<\/strong> Critica nu te poate ajuta \u00een scrierea unui roman sau a unei piese de teatru. Ea este \u00eentotdeauna, dac\u0103 vrei, postum\u0103. Ea apare ca un ecou la o carte, ecou ce \u00ee\u0163i poate fi de folos cel mult la o carte viitoare. Dar ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103-\u0163i cear\u0103 unii critici poate s\u0103 nu se potriveasc\u0103 deloc cu ceea ce \u015fi cum vrei s\u0103 scrii o viitoare carte. Fiindc\u0103 o nou\u0103 carte \u00eenseamn\u0103 uneori \u015fi o nou\u0103 formul\u0103 cerut\u0103 de subiectul abordat. Asta, \u00een principiu. Critica te poate ajuta \u00eens\u0103 cel mai mult c\u00e2nd nu se refer\u0103 la crea\u0163ia ta. \u00cenve\u0163i multe de la un critic atunci c\u00e2nd cite\u015fti ce scrie despre altul. Atunci nu intervine nicio pasiune, nici nu te bucuri, orbind de bucurie c\u0103 te-a l\u0103udat \u015fi nici nu te \u00eentuneci de sup\u0103rare c\u0103 te-a criticat. Po\u0163i s\u0103 prive\u015fti deta\u015fat \u015fi s\u0103 tragi ni\u015fte concluzii \u00een ceea ce te prive\u015fte. Totu\u015fi, cei mai buni critici, dup\u0103 p\u0103rerea mea, sunt tot confra\u0163ii. De la un prozator \u00eenve\u0163i mai mult dec\u00e2t de la un critic. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 influen\u0163a criticii este de neglijat. Intui\u0163iile unui critic pot s\u0103 te cheme spre alte c\u0103r\u0163i, d\u00e2ndu-\u0163i \u00eencredere c\u0103 le-ai putea scrie, pot s\u0103-\u0163i deschid\u0103 orizonturi noi. Dar \u015fi un istoric sau un geograf pot s\u0103-\u0163i ofere uneori o mare deschidere\u2026 Rezum\u00e2nd, a\u015f spune c\u0103 sunt buni criticii atunci c\u00e2nd deschid ni\u015fte orizonturi spre care s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m.<\/p>\n
\nD.R.P.:<\/strong> Modernitatea este un termen u\u015for preten\u0163ios… Ciuma \u015fi\u00a0 Str\u0103inul ale lui Camus, de exemplu, nu au o scriitur\u0103 savant\u0103. Este acolo o fraz\u0103 simpl\u0103, lini\u015ftit\u0103, concret\u0103, uneori de proces-verbal. Nara\u0163iunea e aproape linear\u0103. Sunt moderne prin atitudine \u015fi prin ceea ce romanele acestea propun ca viziune asupra unei epoci. Modernitatea nu o dau evenimentele la zi sau recente. Sadoveanu, care este un prozator neexplicat \u00een totalitate \u2013 \u015fi nu at\u00e2t neexplicat, pentru c\u0103 un mare scriitor nu poate fi explicat \u00een totalitate \u2013 a scris o carte mult mai actual\u0103 dec\u00e2t, s\u0103 zicem, Aventuri \u00een lunca Dun\u0103rii, \u015fi anume Creanga de aur. \u015ei actualitatea, \u015fi modernitatea depind de viziune \u015fi de fondul de idei.<\/p>\n
\nD.R.P.:<\/strong> Nu \u015ftiu!<\/p>\n
\nD.R.P.:<\/strong> Nu \u015ftiu dac\u0103 tr\u0103ind \u00een alt\u0103 parte a\u015f fi scris altfel, nu-mi dau seama. Deocamdat\u0103, Clujul nu a ap\u0103rut pregnant \u00een c\u0103r\u0163ile mele, dec\u00e2t sporadic. Dar din acest perimetru mi-au venit multe subiecte. Multe dintre c\u0103r\u0163ile mele au la baz\u0103 fapte reale. Chiar ultimele dou\u0103 \u2013 Ploile de dincolo de vreme \u015fi \u00cemp\u0103ratul norilor \u2013 pleac\u0103 de la ni\u015fte fapte reale. Sigur c\u0103 eu am proiectat aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u00een ni\u015fte ora\u015fe imaginare, care nu au nume real, care au devenit ale mele. \u00cen ele am o libertate total\u0103. Pot da nume de str\u0103zi, pot pune statui, pot d\u0103r\u00e2ma statui, pot s\u0103 cl\u0103desc \u015fcoli, cinematografe. \u00cen aceste ora\u015fe sunt arhitect, sunt primar, sunt secretar de consiliu local care leag\u0103 \u015fi dezleag\u0103 destine.<\/p>\n
\nD.R.P.:<\/strong> Prozatorul are datoria, cunosc\u00e2nd oamenii, cunosc\u00e2nd diverse medii sociale, s\u0103 fie \u015fi pu\u0163in jurist, \u015fi pu\u0163in istoric, \u015fi pu\u0163in medic, \u015fi primar, uneori \u015fi gropar.<\/p>\n
\nde rezisten\u0163\u0103 pe care se cl\u0103de\u015fte orice nara\u0163iune, dar \u015fi orice oper\u0103 dramatic\u0103. Este personajul cea mai important\u0103 problem\u0103 c\u00e2nd vorbim de genul epic \u015fi de genul dramatic?
\nD.R.P.:<\/strong> Probabil, pentru c\u0103 prin personaj comunici ceea ce vrei s\u0103 comunici. De el se leag\u0103 o ac\u0163iune, o idee, un mod de a tr\u0103i \u015fi a g\u00e2ndi, deci un mod de a exista. De oriunde am porni p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tot la personaj ajungem, adic\u0103 tot la om, el este pulsul vie\u0163ii, f\u0103r\u0103 de care nu exist\u0103 proz\u0103, nu exist\u0103 teatru.<\/p>\n
\nD.R.P.:<\/strong> Cititorul, cred eu, trebuie s\u0103 \u00eencerce el \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 nu doarm\u0103 \u00een scaun atunci c\u00e2nd cite\u015fte o carte, dar e \u015fi datoria scriitorului s\u0103-i \u00eentind\u0103 o m\u00e2n\u0103 cititorului. C\u0103r\u0163ile butuc\u0103noase \u015fi plicticoase \u00eel pot adormi. Poate c\u0103 ar trebui ca unii scriitori s\u0103 fie pu\u015fi s\u0103-\u015fi citeasc\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd operele \u015fi poate c\u0103 n-ar fi o pedeaps\u0103 mai grea dec\u00e2t asta. Poate c\u0103 \u015fi eu ar trebui s\u0103-mi recitesc ultimele c\u0103r\u0163i.<\/p>\n
\nD.R.P.:<\/strong> Nu. Dostoievski i-a \u00eentins cititorului dou\u0103 m\u00e2ini. Orice cititor de literatur\u0103 g\u0103se\u015fte satisfac\u0163ie la lectura operelor lui, a\u015fa cum orice spectator g\u0103se\u015fte ceva care s\u0103-l impresioneze puternic, s\u0103-l \u015focheze, dac\u0103 vrei, la o reprezenta\u0163ie cu o pies\u0103 de Shakespeare. Deci s\u0103 facem ca cititorul s\u0103 nu \u201edoarm\u0103\u201c atunci c\u00e2nd ne cite\u015fte. Sigur, fiecare ins citind o carte o rescrie cum vrea el, cartea r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 unor multiple lecturi \u015fi relecturi. Dar de unele repere, chiar \u015fi cel mai neavizat, trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama. Soarta literaturii depinde \u015fi de cititor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"