ALEX GOLDI\u015e<\/p>\n
Una dintre temele dac\u0103 nu obsedante, m\u0103car frecvente pe agenda culturii rom\u00e2ne din ultimele dou\u0103 decenii se refer\u0103 la absen\u0163a unui roman al Revolu\u0163iei de la 1989 sau, \u00een sens mai larg, la absen\u0163a unui roman al comunismului. \u00cen Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, dar \u015fi \u00eentr-o serie de interviuri, Nicolae Manolescu invoc\u0103 drept argument pentru superficialitatea literaturii actuale lipsa unor fic\u0163iuni menite s\u0103 valorifice cel mai important eveniment social-politic din ultimele decenii. Nu cred c\u0103 valabilitatea unei literaturi const\u0103 (sau ea nu const\u0103 doar) \u00een capacitatea de a aborda teme comunitare cruciale \u015fi nici c\u0103 Revolu\u0163ia de la 1989 reprezint\u0103 o \u201eprob\u0103 de foc\u201c a scriitorului contemporan. Dac\u0103 din unghi axiologic, a\u015fadar, discu\u0163ia n-are relevan\u0163\u0103, \u00een schimb, din perspectiva analizei culturale, ea reprezint\u0103 o tem\u0103 c\u00e2t se poate de serioas\u0103 \u015fi, a\u015f zice, chiar incitant\u0103. ALEX GOLDI\u015e Una dintre temele dac\u0103 nu obsedante, m\u0103car frecvente pe agenda culturii rom\u00e2ne din ultimele dou\u0103 decenii se refer\u0103 la absen\u0163a unui roman al Revolu\u0163iei de la 1989 sau, \u00een sens mai larg, la absen\u0163a unui roman al comunismului. \u00cen Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, dar \u015fi \u00eentr-o serie de interviuri, Nicolae Manolescu invoc\u0103… Cite\u0219te mai mult »Fic\u0163iune vs. non-fic\u0163iune. Reprezent\u0103ri ale Revolu\u0163iei din 1989 \u00een literatur\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14928,14929,14931,14926,14927,14930],"class_list":["post-24140","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-jurnalele-lui-liviu-antonesei","tag-jurnalele-lui-stelian-tanase","tag-jurnalul-florentei-albu","tag-revolutia-fictionalizata","tag-transcriere-realista-a-evenimentului","tag-zidul-martor"],"views":1691,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24140","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24140"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24140\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24141,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24140\/revisions\/24141"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24140"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24140"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24140"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nE interesant, \u00eentr-adev\u0103r, de observat c\u0103 problematica Revolu\u0163iei n-a prea aprins imagina\u0163ia scriitorului rom\u00e2n. Literatura menit\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00een prim plan evenimentele de la 1989 e, \u00een compara\u0163ie cu importan\u0163a lor social-politic\u0103, inconsistent\u0103 \u015fi dezam\u0103gitoare. \u00cen preambulul unei cronici la Orbitorul c\u0103rt\u0103rescian, Paul Cernat re\u0163ine c\u00e2teva dintre ra\u0163iunile acestei reticen\u0163e literare fa\u0163\u0103 de decembrie 1989: \u201eUnii autori au p\u0103rut interesa\u0163i mai degrab\u0103 s\u0103 intre \u00een v\u00e2ltoarea istoriei sau s\u0103 o comenteze la cald dec\u00e2t s\u0103 o exploateze creator la rece. Pe al\u0163ii, s\u0103tui de politic\u0103 \u015fi de ideologie sau neinteresa\u0163i de a\u015fa ceva, subiectul nu i-a interesat \u015fi nu-i intereseaz\u0103. Foarte mul\u0163i sunt confisca\u0163i de prezent. Cu c\u00e2teva notabile excep\u0163ii, vechii corifei ai romanului politic \u2013 al \u00abobsedantelor decenii\u00bb sau ba \u2013 nu au mai \u0163inut pasul cu vremurile, iar \u00abesopismul\u00bb lor antedecembrist s-a uzat moral. Pe de alt\u0103 parte, militan\u0163ii postmodernismului rom\u00e2nesc s-au gr\u0103bit arunc\u00e2nd, odat\u0103 cu apa murdar\u0103, \u015fi copilul din copaia istorismului, adic\u0103 epicul \u015fi implicarea moral\u0103 \u00een istorie\u201c. Pentru cine prive\u015fte mai atent fenomenul literar de la \u00eenceputul anilor \u201990 devine evident \u00eens\u0103 c\u0103 afirma\u0163iile lui Paul Cernat sunt pu\u0163in pripite. Departe de a p\u0103r\u0103si politica \u015fi ideologia, scriitorul rom\u00e2n a \u00eenceput s\u0103 le practice consecvent \u015fi \u00een deplin\u0103 libertate abia dup\u0103 Revolu\u0163ie. De aici, at\u00e2t nevoia de reg\u00e2ndire a canonului estetic, manifest\u0103 \u00een obsesia \u201erevizuirilor\u201c etice, c\u00e2t \u015fi impulsul de clarificare identitar\u0103 prin apelul la memorialistic\u0103. Primul deceniu post-revolu\u0163ionar nu e nici pe departe indiferent la problemele politice \u015fi ideologice, ci e prin excelen\u0163\u0103 un deceniu clarificator, \u00een care recursul la \u201eadev\u0103r\u201c e mai puternic dec\u00e2t recursul la \u201eliteratur\u0103\u201c.
\nNici faptul c\u0103 imediat dup\u0103 1989 puterea literar\u0103 ar fi fost adjudecat\u0103 de \u201emilitan\u0163ii postmodernismului\u201c nu e deloc adev\u0103rat. Dimpotriv\u0103. Momentul de v\u00e2rf al postmodernismului rom\u00e2nesc e de identificat, \u00een mod paradoxal, \u00een anii \u201980, c\u00e2nd jocurile livre\u015fti, intertextualitatea, apelul la ludic \u015fi la teme \u201eminore\u201c nu erau resim\u0163ite drept un pericol direct la adresa regimului. \u00cen schimb, \u00een literatura sovietic\u0103, ceh\u0103 sau slovac\u0103 a finalului de ani \u201980, literatura postmodern\u0103 a fost privit\u0103 drept o amenin\u0163are direct\u0103 la adresa establishment-ului \u2013 \u015fi nu s-a putut manifesta integral dec\u00e2t dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist. \u00centr-un volum relativ recent, Rajendra A. Chitnis atrage aten\u0163ia asupra \u201efic\u0163iunii Schimb\u0103rilor\u201c (\u201efiction of Changes\u201c) \u2013 o form\u0103 de tranzi\u0163ie de la literatura cu agend\u0103 politic\u0103 a comunismului la un tip de literatur\u0103 autoreferen\u0163ial\u0103, devenit\u0103 central\u0103 abia dup\u0103 1990. \u00cen context rom\u00e2nesc, postmodernismul a fost teoretizat \u015fi practicat cel mai asiduu \u00eenainte de decembrie 1989. Mai mult, toate grup\u0103rile literare de dup\u0103 Revolu\u0163ie \u2013 de la nou\u0103zeci\u015fti la dou\u0103mii\u015fti \u2013 s-au raportat polemic la literatura postmodern\u0103, prefer\u00e2nd \u00eentoarcerea la existen\u0163ial. Chiar dintre optzeci\u015fti au supravie\u0163uit literar dup\u0103 1989 doar cei care s-au lep\u0103dat de livrescul postmodern \u00een favoarea unei angaj\u0103ri mai acute \u00een real.
\nC\u00e2nd n-au renun\u0163at de tot la literatur\u0103 \u00een favoarea memorialisticii, scriitorii rom\u00e2ni activi imediat dup\u0103 1989 au redus la minim \u201etehnica\u201c \u015fi artificiul din literatur\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 elaboreze noi scenarii de \u201eautenticitate\u201c. Prin urmare, explica\u0163iile ocolirii fic\u0163iunii despre Revolu\u0163ie nu trebuie c\u0103utate \u00een renun\u0163area la ideologie \u015fi politic\u0103 \u00een favoarea literaturii, ci mai degrab\u0103 \u00een ne\u00eencrederea profund\u0103 \u00een literatur\u0103, care pactizase, chiar \u015fi numai par\u0163ial, cu propaganda totalitarist\u0103. Totu\u015fi, chiar \u00een contextul \u00een care genul diaristic prevaleaz\u0103, \u00een primul deceniu postrevolu\u0163ionar, asupra celui fic\u0163ional, sunt destul de rare jurnalele despre decembrie 1989. Motivele sunt multiple, \u00eens\u0103 cel mai demn de luat \u00een seam\u0103, \u00een cazul transcrierii diaristice, e concuren\u0163a \u201eneloial\u0103\u201c a televiziunii. Pe de o parte, caracterul televizat al Revolu\u0163iei rom\u00e2ne a cam \u00eenl\u0103turat din start preten\u0163iile scriitorilor de transcriere nemediat\u0103 a factualului \u015fi de arhivare privilegiat\u0103 a Istoriei. Volumul colectiv coordonat de Konrad Petrovszky \u015fi Ovidiu \u0162ichindeleanu, Revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 televizat\u0103, analizeaz\u0103 tocmai importan\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare a audiovizualului asupra semnifica\u0163iei evenimentelor din decembrie, demonstr\u00e2nd cu exemple c\u00e2t se poate de elocvente c\u0103 televiziunea n-a fost doar mediu de comunicare a evenimentelor, ci modalitate direct\u0103 de producere a lor.
\nPe de alt\u0103 parte, trebuie luat \u00een considerare faptul c\u0103 evenimentele rom\u00e2ne\u015fti din 1989 au un caracter aparte \u00een contextul mai larg al fostelor state comuniste. Referindu-se la ce s-a petrecut \u00een Estul Europei odat\u0103 cu ascensiunea lui Gorbaciov, istoricul Timothy Garton Ash folose\u015fte termenul ambivalent de \u201erefolu\u0163ie\u201c, \u00een \u00eencercarea de a trimite simultan la \u201ereform\u0103\u201c \u015fi la \u201erevolu\u0163ie\u201c. Dac\u0103 \u00een state precum Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, se poate vorbi \u00eentr-adev\u0103r de o trecere mai lin\u0103 dinspre comunism spre democra\u0163ie, \u00een Rom\u00e2nia caracterul disruptiv, de modificare radical\u0103 la toate nivelele societ\u0103\u0163ii, e evident. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 s-a schimbat nu doar regimul politic, ci cam toate coordonatele de \u00een\u0163elegere \u015fi interpretare a societ\u0103\u0163ii. De aici, imensul proces de resemantizare ini\u0163iat dup\u0103 decembrie \u201989, proces \u00een care literatura \u015fi-a avut partea ei. Termeni pu\u015fi la p\u0103strare \u015fi-au rec\u0103p\u0103tat din nou drept de cetate, \u00een timp ce al\u0163ii au fost supu\u015fi oprobiului public. Revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a \u00eensemnat, printre altele, \u015fi o revolu\u0163ie de limbaj. O mare parte din produc\u0163iile de la \u00eenceputul anilor \u201990 chestioneaz\u0103 tocmai modalit\u0103\u0163ile de degonflare a discursului (literar, dar \u015fi social, \u00eentr-un sens mai larg), dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care sensul cuvintelor devenise permeabil la propagandele de tot soiul. De aici, privilegierea jurnalului \u00een dauna fic\u0163iunii, dar \u015fi nevoia de autenticitate, \u00een\u0163eleas\u0103 ca \u00eencercare de reconectare direct\u0103 la limbaj.
\nRevolu\u0163ia din jurnale
\nPu\u0163inele jurnale care focalizeaz\u0103 asupra momentului decembrie 1989 \u2013 e vorba de Paradisul derizoriu al lui Livius Cioc\u00e2rlie, de Zidul martor al Floren\u0163ei Albu, de Acas\u0103 se vorbe\u015fte \u00een \u015foapt\u0103 al lui Stelian T\u0103nase sau de Jurnal din anii ciumei de Liviu Antonesei \u2013\u00a0 surprind, \u00een moduri specifice, dilema legat\u0103 de modalit\u0103\u0163ile de expresie. Cum s\u0103 transpui \u00een limbaj o modificare istoric\u0103 at\u00e2t de radical\u0103? Ce aspecte din dinamica ie\u015fit\u0103 din comun a evenimentelor merit\u0103 re\u0163inute \u015fi ce trebuie l\u0103sat deoparte? Cum poate fi ocolit\u0103 limba de lemn a regimului, care a contaminat cele mai libere discursuri ale epocii \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cum s\u0103 dai glas entuziasmului pur subiectiv, (auto)cenzurat at\u00e2tea decenii? Sunt \u00eentreb\u0103ri care demonstreaz\u0103 c\u0103 retorica transcrierii evenimentelor e cel pu\u0163in la fel de complicat\u0103 ca tema \u00een sine.
\nDin unghiul dificult\u0103\u0163ii exprim\u0103rii, una dintre cele mai interesante m\u0103rturii cu privire la Revolu\u0163ie \u00eei apar\u0163ine lui Livius Cioc\u00e2rlie. \u00censu\u015fi faptul c\u0103 jurnalul sus men\u0163ionat \u2013 care se \u00eentinde pe o perioada 1988-1991 \u2013 dedic\u0103 evenimentelor din decembrie nu mai mult de \u015fase pagini e semnificativ. De altfel, nota\u0163iile se \u00eentrerup imediat dup\u0103 evenimentele de la Timi\u015foara, pentru a nu mai fi reluate dec\u00e2t \u00een 21 mai 1990, la o zi dup\u0103 alegerile legislative \u015fi preziden\u0163iale. Cu excep\u0163ia celor \u015fase pagini, Livius Cioc\u00e2rlie alege mai degrab\u0103 s\u0103 tac\u0103 \u2013 s\u0103 renun\u0163e, a\u015fadar, la scris \u2013 \u00een timpul evenimentelor revolu\u0163ionare, plec\u00e2nd de la premisa c\u0103 \u201ee prea mare contrastul \u00eentre apatia frazei \u015fi tensiunea \u00een care tr\u0103im\u201c. De aceea, manifesta\u0163iile de la Timi\u015foara nu sunt \u00eenregistrate \u00een timp a\u015fa-zis real, prin apelul la nota\u0163ie diaristic\u0103, ci prin panorama retrospectiv\u0103. Con\u015ftient c\u0103 tumultul revolu\u0163ionar e imposibil de reconstruit \u00een scris, Livius Cioc\u00e2rlie \u00eel transcrie \u00een grab\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 pl\u0103cere. Dominant\u0103, din unghiul martorului Cioc\u00e2rlie, e senza\u0163ia c\u0103 ceea ce se petrece \u00eencep\u00e2nd cu 16 decembrie s-ar preta mai degrab\u0103 unei compozi\u0163ii suprarealiste sau onirice dec\u00e2t unei descrieri net realiste. De aceea, m\u0103rturia lui asupra evenimentelor din Timi\u015foara e mai degrab\u0103 \u201em\u0103rturia absent\u0103\u201c a celui at\u00e2t de aplatizat fizic \u015fi moral de agresiunile regimului, \u00eenc\u00e2t nu se mai poate bucura de nimic. I s-a tocit, martorului Livius Cioc\u00e2rlie, \u00eensu\u015fi sim\u0163ul particip\u0103rii: \u201eT\u00e2rziu dup\u0103-amiaz\u0103, c\u00e2nd totul se terminase, am ie\u015fit cu T. \u015fi cu Alexandra s\u0103-i vedem pe oameni ferici\u0163i (…) \u00cen centru, la Oper\u0103, deasupra mul\u0163imii str\u00e2nse, b\u0103rba\u0163i nera\u015fi, obosi\u0163i, care st\u0103tuser\u0103 acolo zile \u015fi nop\u0163i, se \u00eembr\u0103\u0163i\u015fau \u00een balcon cu s\u00e2rbi veni\u0163i \u00een grab\u0103 din Banatul lor. Ne-am dus mai departe, pe str\u0103zile laterale dinspre Cas\u0103. Eram t\u0103cu\u0163i to\u0163i trei. \u00abCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu noi, ne-am spus, nu suntem \u00een stare s\u0103 ne bucur\u0103m?\u00bb\u201c. De altfel, nota\u0163iile exterioare sunt cu totul ie\u015fite din comun \u00een Paradisul derizoriu, ca, de altfel, \u00een mai toate jurnalele lui Livius Cioc\u00e2rlie. \u00cen general, \u00eensemn\u0103rile sale re\u0163in o fin\u0103 cazuistic\u0103 moral\u0103, mici aventuri zilnice ale ideilor, subtilit\u0103\u0163i psihologice \u015f.a.m.d. Aplecarea asupra evenimentelor din preajma Revolu\u0163iei reprezint\u0103, pentru el, o exteriorizare for\u0163at\u0103, o bucl\u0103 de anecdotic pe care diaristul se gr\u0103be\u015fte s-o \u00eenchid\u0103 \u00eenc\u0103 din prima parte a lui 1990: \u201eAcum, dup\u0103 alegeri care, indiferent de manevre \u015fi malversa\u0163iuni, reprezint\u0103 nu at\u00e2t voin\u0163a rom\u00e2nilor, c\u00e2t expresia lor, pot s\u0103 \u00eenchei un bilan\u0163. (…) Am tr\u0103it \u00een afara mea. G\u0103sesc c\u0103 a fost destul, mai mult nu pot s\u0103 fac. M\u0103 \u00eentorc din nou cu spatele la lume \u015fi \u00eencerc s\u0103 lucrez\u201c.
\nMai expresive \u015fi mai participative sunt paginile despre decembrie \u201989 din Zidul martor, jurnalul Floren\u0163ei Albu. \u015ei asta, pentru c\u0103, pe de o parte, poeta e gata s\u0103 dea fr\u00e2u liber discursului entuziast. Factualul Revolu\u0163iei e proiectat, la tot pasul, \u00eentr-un scenariu simbolic extrem de elaborat. Decembrie \u201989 echivaleaz\u0103 astfel cu \u201eAnul Unu al altei istorii\u201c, \u201ecu cea mai teribil\u0103 rena\u015ftere a timpului nostru\u201c, ba chiar cu o purificare christic\u0103, de vreme ce la\u015fitatea celor mai v\u00e2rstnici e r\u0103scump\u0103rat\u0103 de aceast\u0103 \u201ecruciad\u0103 a tinerilor \u015fi a copiilor\u201c. Faptele s\u00e2ngeroase din noaptea de 21 spre 22 decembrie cap\u0103t\u0103, \u00een scriitura poetei, rezonan\u0163e mitice: \u201eSe auzea tot mai des r\u0103p\u0103itul automatelor, trasoarele luminoase se repercutau \u00eentre ziduri, un incendiu a cuprins o parte de cer, spre Dalles \u2013 \u015fi acela\u015fi clopot stingher, singurul clopot de priveghere a mor\u0163ilor se auzea b\u0103t\u00e2nd\u201c. Interesant e, \u00eens\u0103, c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce iluziile scriitoarei \u00eencep s\u0103 se destrame, \u00eenc\u0103 din ianuarie 1990, se instaleaz\u0103 \u00eendoiala nu doar cu privire la reu\u015fita schimb\u0103rilor revolu\u0163ionare, ci chiar cu privire la limbajul entuziasmului, profesat cu doar c\u00e2teva pagini \u00eenainte: \u201eAlte vorbe mari se v\u00e2ntur\u0103 peste tot \u015fi alte sfin\u0163enii \u015fi ofrande pioase, \u015fi alt bagaj de cuvinte care, prin aglomerare \u015fi prea repetare, \u00eencep s\u0103 put\u0103 tot a minciun\u0103. S\u0103 invoci mereu dumnezeii \u015fi arhanghelii, ofranda sf\u00e2nt\u0103, panteonul neamului, dreptatea, demnitatea \u015fi omenia \u015fi bun\u0103tatea poporului nostru! \u2013 c\u00e2te vorbe r\u0103sun\u0103toare, c\u00e2t\u0103, iar\u0103\u015fi, megalomanie! Toate aceste cuvinte au fost supuse unui tratament \u00eendelung de corcire, sunt infectate, profanate de prea repetata folosin\u0163\u0103\u201c. Astfel \u00eenc\u00e2t, din jurnal al m\u0103rturiei \u00eenfiorate cu privire la evenimentele decembriste (\u201eTrebuie s\u0103 spun tot ce am tr\u0103it atunci, s\u0103 nu uit nimic\u201c \u2013 noteaz\u0103 la un moment dat autoarea), Zidul martor devine mai degrab\u0103 simptom al deziluziei experimentate pe viu, sub ochii cititorului \u2013 \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, un exemplu c\u00e2t se poate de concludent cu privire la natura \u00een\u015fel\u0103toare a cuvintelor.
\nMai pu\u0163in interiorizate sunt, \u00een schimb, jurnalele lui Liviu Antonesei sau Stelian T\u0103nase. Important\u0103 e, at\u00e2t \u00een Jurnal din anii ciumei, c\u00e2t \u015fi \u00een Acas\u0103 se vorbe\u015fte \u00een \u015foapt\u0103, refacerea atmosferei tensionate din lunile imediat anterioare Revolu\u0163iei, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t cei doi \u00eencearc\u0103 s\u0103 construiasc\u0103, cu mari eforturi, o re\u0163ea de disiden\u0163\u0103, la Ia\u015fi \u015fi la Bucure\u015fti. Starea de absurd cotidian \u015fi de exasperare se accentueaz\u0103 \u2013 \u015fi ambii diari\u015fti insist\u0103 asupra fenomenului \u2013 odat\u0103 cu ve\u015ftile eliber\u0103rii treptate a celorlalte \u0163\u0103ri comuniste de sub tutela URSS, \u00een paralel cu fastul autist al Congresului al XIV-lea al PCR din noiembrie 1989, c\u00e2nd Ceau\u015fescu este reconfirmat drept lider absolut. \u00cen timp ce Antonesei construie\u015fte un mic policier cu privire la h\u0103r\u0163uirea la lumina zilei de c\u0103tre Securitate \u00een urma unui mesaj trimis la Europa Liber\u0103, Stelian T\u0103nase \u00ee\u015fi \u00eenregistreaz\u0103 tot mai desele c\u0103deri nervoase cauzate de lipsa total\u0103 de speran\u0163\u0103: \u201eZidul de la Berlin, aud la radio, s-a pr\u0103bu\u015fit, nu mai exist\u0103. \u00cemi cre\u015fte pulsul, diafragma se \u00eencordeaz\u0103. L\u0103crimez, simt ceea simt de at\u00e2tea ori: c\u0103 nu mai am resurse s\u0103 \u00eendur\u201c. Dac\u0103 Antonesei \u00ee\u015fi \u00eencheie, totu\u015fi, Jurnalul din anii ciumei cu doar c\u00e2teva zile \u00eenainte de izbucnirea propriu-zis\u0103 a evenimentelor, \u00een 14 decembrie, Stelian T\u0103nase \u00ee\u015fi consemneaz\u0103, cu o anumit\u0103 cruzime analitic\u0103, participarea \u00een miezul evenimentelor. El re\u0163ine, a\u015fadar, at\u00e2t momentele ini\u0163iale de la\u015fitate (\u201eMi-e team\u0103 s\u0103 intru \u00een mul\u0163ime, \u00eemi trece prin cap c\u0103 sunt scriitor \u015fi trebuie s\u0103 observ. S\u0103 stau pe trotuar \u015fi s\u0103 iau note. O reac\u0163ie t\u00e2mpit\u0103. Vorbea \u00eenc\u0103 frica din mine, ce m\u0103 f\u0103cuse s\u0103 stau deoparte \u015fi s\u0103 scriu literatur\u0103\u201c.), c\u00e2t \u015fi impulsurile cvasieroice, care-l fac s\u0103 \u0163in\u0103 discursuri de la balconul Comitetului Central, acela\u015fi balcon de unde Ceau\u015fescu \u00ee\u015fi rostise ultimul discurs. Acas\u0103 se vorbe\u015fte \u00een \u015foapt\u0103 e, de altfel, cea mai impresionant\u0103 m\u0103rturie a particip\u0103rii directe \u015fi singurul jurnal din care lipse\u015fte angoasa legat\u0103 de posibilit\u0103\u0163ile de transcriere realist\u0103 a evenimentului. Entuziasmul particip\u0103rii nemediate acoper\u0103 nelini\u015ftea cu privire la modalitatea de punere \u00een pagin\u0103, ceea ce nu simplific\u0103 deloc scenariul m\u0103rturisirilor. Remarcabil\u0103, \u00een confesiunile acestui participant direct la evenimentele decembriste, e tocmai distan\u0163area interioar\u0103 \u2013 impresia c\u0103 faptele sale libere \u015fi euforice sunt regizate de o instan\u0163\u0103 superioar\u0103. Semn c\u0103, iat\u0103, atavismele totalitarismului se insinueaz\u0103 pervers chiar \u00een miezul cel mai pur al particip\u0103rii: \u201eAltceva e ireal: cum s-a pr\u0103bu\u015fit sistemul, ca nimic. Ca un decor de film. De c\u00e2te ori n-am avut impresia (\u00een mul\u0163ime, \u00een 21, \u00een 22, mai t\u00e2rziu) c\u0103 mi se pare, c\u0103 suntem ni\u015fte figuran\u0163i. C\u0103 va veni regizorul \u015fi va striga: stop. \u015ei ne vom \u00eentoarce la realitate: Ceau\u015fescu, Securitate, cenzur\u0103, propaganda\u201c.
\nRevolu\u0163ia \u201efic\u0163ionalizat\u0103\u201c<\/strong>
\n\u00cen ceea ce prive\u015fte fic\u0163iunea propriu-zis\u0103, de\u015fi s-a vorbit foarte mult despre o resurec\u0163ie a prozei sau despre o re\u00eentoarcere la story, prozatorii n-au prea fost atra\u015fi de transpunerea \u00een fic\u0163iune a Revolu\u0163iei din \u201889. Dac\u0103 avem destule romane ale tranzi\u0163iei, at\u00e2t \u00een cheie realist\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een not\u0103 ludic-fantastic\u0103, \u00een schimb, climaxul emo\u0163ional al istoriei recente lipse\u015fte aproape total din imaginarul prozei de azi. Ce-i drept, \u015fi \u00een cazul fic\u0163iunii, explica\u0163iile acestei absen\u0163e sunt diverse, de la cele de ordin psihologic p\u00e2n\u0103 la ra\u0163iuni de art\u0103 poetic\u0103: pe l\u00e2ng\u0103 sentimentul legitim c\u0103 realitatea bate \u00een cazul de fa\u0163\u0103 fic\u0163iunea \u015fi c\u0103 o emo\u0163ie at\u00e2t de intens\u0103 \u2013 deopotriv\u0103 colectiv\u0103 \u015fi individual\u0103 \u2013 e aproape imposibil de recreat \u00een laborator, probabil c\u0103 decisiv\u0103 a fost reticen\u0163a fa\u0163\u0103 de modelul grandilocvent-eroic impus, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, de o asemenea tematic\u0103. E posibil ca scriitorii actuali s\u0103 ocoleasc\u0103 subiectul Revolu\u0163iei propriu-zise \u00een m\u0103sura \u00een care se tem de literatura proast\u0103 la care el s-ar preta. F\u0103r\u0103 un control sever al tonalit\u0103\u0163ii, literatura de aventuri \u015fi\/sau melodramatic\u0103 \u00eencol\u0163e\u015fte subiectul din toate unghiurile.
\nMai e ceva: s-a tot vorbit despre faptul c\u0103 ne lipsesc romanele cu tematic\u0103 social\u0103 actual\u0103, \u00eens\u0103 la o privire mai atent\u0103 (asumat\u0103 de Sanda Cordo\u015f recent \u00een Lumi din cuvinte) se poate observa c\u0103 m\u0103car o serie din problemele identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de azi au fost puse. Simion liftnicul sau Christina domestica ale lui Petru Cimpoe\u015fu, Venea din timpul diez al lui Bogdan Suceav\u0103, romanele lui Dan Lungu sunt, toate, modalit\u0103\u0163i ingenioase de a vorbi despre stereotipiile tranzi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Nici fic\u0163iunile despre totalitarism nu lipsesc, dac\u0103 ne g\u00e2ndim, \u00een afar\u0103 de Matei Brunul, la Provizoratul Gabrielei Adame\u015fteanu sau la Ploile amare ale lui Alexandru Vlad.
\nDe notat \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een majoritatea romanelor care nu sunt propriu-zis fantastice sau livre\u015fti, temele \u201emari\u201c ale actualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti sunt tratate sub specia simbolului (adic\u0103 a parabolei sau a survolului fantezist) sau sub aceea a ludicului caricatural. Sigur, nu exist\u0103 re\u0163ete pentru transpunerea fic\u0163ional\u0103 a unor tematici, \u00eens\u0103 nu e greu de observat c\u0103 prozatorul rom\u00e2n \u2013 din multe puncte de vedere la fel de evazionist azi ca acum c\u00e2teva decenii \u2013 simte nevoia s\u0103 edulcoreze livresc problematicile dure ale societ\u0103\u0163ii de azi. Multe dintre aceste romane au \u00een centru, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ni\u015fte eroi vis\u0103tori, suci\u0163i sau inadaptabili, ba chiar copii \u2013 personaje, a\u015fadar, care se confrunt\u0103 doar mediat \u015fi par\u0163ial cu realitatea. E \u015fi cazul c\u00e2torva romane despre Revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103: Orbitor. Aripa dreapt\u0103 a lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Cruciada copiilor de Florina Ilis sau Noaptea c\u00e2nd cineva a murit pentru tine de Bogdan Suceav\u0103.
\nAripa dreapt\u0103 reprezint\u0103 o ruptur\u0103 la nivelul poeticii lui C\u0103rt\u0103rescu, \u00eentruc\u00e2t vocea care domin\u0103 romanul (cu pu\u0163ine excep\u0163ii) este, de la \u00eenceput, o voce comunitar\u0103, cu totul str\u0103in\u0103 de odiseea subiectivit\u0103\u0163ii din romanele anterioare. Sub pretextul creion\u0103rii realiste a problemelor cotidianului din anii \u201980, prozatorul amestec\u0103 indistinct, din perspectiva mamei sau a tat\u0103lui personajului central, o serie de stereotipii sau anecdote care nu compun o viziune unitar\u0103 asupra Revolu\u0163iei. \u00cen plus, prozatorul \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een a racorda aceast\u0103 viziune colectiv\u0103 la perspectiva metafizic\u0103 asupra Revolu\u0163iei: evenimentele sunt \u00eenr\u0103mate \u00eentr-un scenariu apocaliptic, redat pe un ton vizionar: \u00een decembrie \u201989, de pild\u0103, \u201eBucure\u015ftiul murise \u015fi amintirea lui se \u015ftersese de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului\u201c. Cele dou\u0103 fire narative, cel cotidian \u015fi cel ezoteric, se reunesc \u00eentr-o scen\u0103 oniric\u0103 de la Casa Poporului unde are loc Apocalipsa propriu-zis\u0103. Accentuarea laturii ideologice \u015fi politice \u00eei creeaz\u0103 prozatorului un ciudat disconfort, vizibil la suprafa\u0163a scriiturii \u00eentr-o serie de artificii retorice. Pregnant\u0103 e impresia cititorului c\u0103 \u0163ara arde, iar prozatorul se piapt\u0103n\u0103 (stilistic), c\u0103ci iat\u0103-l pe Mircea \u00een mijlocul mul\u0163imii din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii: \u201e\u00cenainteaz\u0103 \u015fi el odat\u0103 cu mul\u0163imea, ca spermatozoizii dintr-o ejaculare impetuoas\u0103 lunec\u00e2nd \u00eentre pere\u0163ii musculo\u015fi ai vaginului, c\u0103tre ovulul \u00eenc\u0103 nev\u0103zut care \u2013 doar noi \u015ftim asta \u2013 le vine maiestuos \u00een \u00eent\u00e2mpinare pe o colosal\u0103 tromp\u0103 a lui Eustachio\u201c.
\nDe realism nici nu poate fi vorba, a\u015fadar, \u00een romanul lui C\u0103rt\u0103rescu, c\u0103ci cele mai acute momente ale Revolu\u0163iei sunt \u00eempachetate \u00eentr-o alegorizare care alterneaz\u0103 ludicul cu apocalipticul. Revolu\u0163ia e o \u201erom\u00e2nc\u0103 av\u00e2ntat\u0103\u201c de la Circul de Stat, iar revolu\u0163ionarii, prin\u015fi \u00eentr-o istorie ieroglific\u0103 sui generis, circari cu nume care ne fac cu ochiul. Punctul culminant al acestei butaforii \u00eensceneaz\u0103 p\u00e2ng\u0103rirea colectiv\u0103 a nurilor Revolu\u0163iei de c\u0103tre revolu\u0163ionarii \u00een\u015fi\u015fi.
\nMai subtil\u0103 r\u0103m\u00e2ne parodia la adresa Revolu\u0163iei din Cruciada copiilor a Florinei Ilis. Prozatoarea preia unul dintre topos-urile cele mai importante ale lui decembrie \u201989, reiterat \u00een jurnalul ei \u015fi de Floren\u0163a Albu, acela c\u0103 Revolu\u0163ia a reprezentat, prin num\u0103rul mare de tineri participan\u0163i, o adev\u0103rat\u0103 \u201eCruciad\u0103 a copiilor\u201c. Pe de o parte, prozatoarea \u00eencearc\u0103 s\u0103 transpun\u0103 literal aceast\u0103 realitate, \u00eens\u0103 pe de alt\u0103 parte avem de a face cu o \u201elicen\u0163\u0103\u201c fic\u0163ional\u0103: de data aceasta tinerii revolu\u0163ionari sunt ni\u015fte copii (\u00een pragul adolescen\u0163ei, c\u00e2nd instinctele \u00eencep s\u0103 colc\u0103ie), iar miza revolu\u0163ionar\u0103 se rezum\u0103 la deturnarea unui tren \u00een vacan\u0163a de var\u0103. Aluziile la decembrie \u201989 sunt, totu\u015fi, destul de evidente la mai multe etaje ale pove\u015ftii. Copiii se organizeaz\u0103 \u00een \u201efronturi ale salv\u0103rii\u201c \u00een fa\u0163a agresiunilor de zi cu zi ale \u015fcolii \u015fi ale p\u0103rin\u0163ilor, alc\u0103tuind lungi liste de revendic\u0103ri. Apoi, \u0163iganca prezic\u0103toare \u015fi mama adoptiv\u0103 a personajului central identific\u0103 \u201eaceea\u015fi aliniere de c\u0103r\u0163i\u2026 ca la rivolu\u0163ie\u201c. Dac\u0103 e o parodie la adresa Revolu\u0163iei rom\u00e2ne, cartea Florinei Ilis e mai degrab\u0103 o parodie amar\u0103, un roman al \u00eenv\u0103lm\u0103\u015felii instinctelor \u015fi al \u00een\u015fel\u0103rilor a\u015fteptate. Pe m\u0103sur\u0103 ce copiii preiau puterea se instaleaz\u0103 haosul, iar din a\u015fa-zisa Revolu\u0163ie nu mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t bomba mediatic\u0103. Dac\u0103 Mircea C\u0103rt\u0103rescu transpunea anecdotica din decembrie \u201989 \u00eentr-o nara\u0163iune metafizic\u0103, Florina Ilis se folose\u015fte, \u00een mod evident, de instrumentele parabolei.
\nSingurul roman realist al Revolu\u0163iei rom\u00e2ne \u00eei apar\u0163ine lui Bogdan Suceav\u0103. Cel pu\u0163in \u00een punctul de pornire, Noaptea c\u00e2nd cineva a murit pentru tine e un tensionat jurnal de campanie \u00een care personajul narator surprinde, la firul ierbii, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile ce dau consisten\u0163\u0103 c\u00e2torva ore dintre 25 \u015fi 26 decembrie. Departe de a \u00eenregistra, \u00eens\u0103, sec, evenimentele, prozatorul are \u015ftiin\u0163a construc\u0163iei \u00een relief. \u00centregul efect al romanului rezid\u0103 \u00een suprapunerea permanent\u0103 dintre instantaneele Revolu\u0163iei, extrem de fierbin\u0163i (cu focurile din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, cu filtrele de trafic, cu baricad\u0103rile \u00een cl\u0103diri), \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri petrecute cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103, \u00een realitatea recent disp\u0103rut\u0103 a unei caz\u0103rmi comuniste. Le une\u015fte perspectiva naratorului, fost militar \u00een plutonul cu termen redus, devenit acum student \u00een anul I la Matematic\u0103. Cele 300 de pagini descriu odiseea unui t\u00e2n\u0103r plecat \u00een diminea\u0163a de 25 decembrie pentru a participa la \u015fedin\u0163a Ligii Studen\u0163ilor \u015fi deviat din drum de cursul mare al istoriei. Ritmul romanului de ac\u0163iune, cu imens poten\u0163ial senza\u0163ionalist, e \u00eencetinit de rememorarea aproape obsesiv\u0103 a celor doisprezece luni de preg\u0103tire militar\u0103. \u00cen mintea t\u00e2n\u0103rului revolu\u0163ionar, fiecare gest actual \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte ecou \u00eentr-un eveniment din trecutul apropiat. Soldatul pus acum \u00een slujba Revolu\u0163iei reactiveaz\u0103 reflexe ale soldatului preg\u0103tit s\u0103 apere \u201eidealurile\u201c lumii socialiste.
\nDe fapt, at\u00e2t de ingenios suprapune Bogdan Suceav\u0103 planurile, \u00eenc\u00e2t realitatea caz\u0103rmii, activat\u0103 brusc \u00een mintea t\u00e2n\u0103rului student, tinde s\u0103 confi\u015fte total evenimentele din prezent. Improviza\u0163ia, non-sensul, gesturile inutile, pur propagandistice, domin\u0103 Revolu\u0163ia \u201ereal\u0103\u201c a\u015fa cum dominaser\u0103 instruc\u0163ia militar\u0103 de odinioar\u0103. Filtrele din centrul Bucure\u015ftiului la care particip\u0103 nou constituita Lig\u0103 a Studen\u0163ilor (printr-o hot\u0103r\u00e2re ad-hoc) nu fac dec\u00e2t s\u00e3 sporeasc\u0103 sentimentul de panic\u0103 \u015fi s\u0103 amplifice haosul general. Astfel \u00eenc\u00e2t cronica angaj\u0103rii totale se transform\u0103, treptat, \u00een m\u0103rturia imposibilit\u0103\u0163ii de a lua parte, propriu-zis, la Revolu\u0163ie. Mai mult dec\u00e2t orice, Noaptea c\u00e2nd cineva a murit pentru tine e romanul apatiei descoperite \u00een interiorul entuziasmului general. Jurnalul de campanie ce d\u0103dea tonul c\u0103r\u0163ii lui Suceav\u0103 cedeaz\u0103 \u00een fa\u0163a unui adev\u0103rat \u201edivan\u201c filozofic al Revolu\u0163iei.
\nM\u0103 tem \u00eens\u0103 c\u0103 romanul lui Bogdan Suceav\u0103 nu e de ajuns pentru a contrazice teza c\u0103 experien\u0163a Revolu\u0163iei a ocolit \u00een mod simptomatic transcrierile realiste \u00een favoarea discursului simbolic sau parodic. Semn c\u0103 \u00eensu\u015fi conceptul de literatur\u0103 \u201erealist\u0103\u201c, cu mize etice sau sociale majore, s-a erodat din cauza celor patru decenii de contaminare propagandistic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"