{"id":24136,"date":"2015-08-23T14:33:02","date_gmt":"2015-08-23T12:33:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24136"},"modified":"2015-08-23T14:33:02","modified_gmt":"2015-08-23T12:33:02","slug":"noi-vrem-sa-fim-oglinda-vremurilor-in-care-traim-si-cred-ca-si-reusim","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noi-vrem-sa-fim-oglinda-vremurilor-in-care-traim-si-cred-ca-si-reusim\/","title":{"rendered":"\u201eNoi vrem s\u0103 fim oglinda vremurilor \u00een care tr\u0103im \u015fi cred c\u0103 \u015fi reu\u015fim\u201c"},"content":{"rendered":"

CASSIAN MARIA SPIRIDON \u00een dialog cu TITUS CRI\u015eCIU<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Titus Cri\u015fciu:<\/strong> Fiindc\u0103 recent s-au \u00eemplinit dou\u0103 decenii de c\u00e2nd conduce\u0163i revista Convorbiri literare, v\u0103 propun s\u0103 ne face\u0163i un scurt istoric, \u00eencep\u00e2nd de la 1 martie 1867, dat\u0103 pe care o considera\u0163i na\u015fterea literaturii rom\u00e2ne moderne.
\nCassian Maria Spiridon:<\/strong> E o problem\u0103 de istorie literar\u0103 \u015fi \u00eemi pare normal ca orice elev de liceu s\u0103 cunoasc\u0103 revista Convorbiri literare \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 \u201eJunimea\u201c, societatea care a fondat revista. \u201eJunimea\u201c a ap\u0103rut \u00een iarna lui 1863-1864, \u00een contextul \u00een care Ia\u015ful nu mai era capital\u0103, se mutase capitala la Bucure\u015fti, dar r\u0103m\u0103sese un nucleu puternic de litera\u0163i, grupa\u0163i \u00een jurul fondatorilor: Titu Maiorescu, Negruzzi, Rosetti, Pogor, Carp. Erau oameni de cultur\u0103 care veneau la Ia\u015fi dup\u0103 studii \u00een Germania \u015fi Fran\u0163a. Ei au ini\u0163iat \u015fi sus\u0163inut vestitele prelegeri ale \u201eJunimii\u201c. \u00cen timp au realizat c\u0103 la \u00eent\u00e2lnirile lor s\u0103pt\u0103m\u00e2nale au adunat o cantitate destul de mare de pagini literare ce se impuneau a fi publicate. Context \u00een care Maiorescu a propus \u00eenfiin\u0163area unei reviste a societ\u0103\u0163ii, \u00een condi\u0163iile \u00een care ei aveau asigurat\u0103 tipografia \u015fi voiau, totodat\u0103, s\u0103 editeze c\u0103r\u0163i de interes pentru \u015fcolari, pentru studen\u0163i etc. Marea problem\u0103 a fost titlul revistei \u015fi Iacob Negruzzi a venit cu propunerea s\u0103-i spun\u0103 Convorbiri literare \u015fi a\u015fa a r\u0103mas. S-a discutat \u00een februarie 1867 \u015fi la 1 martie apare primul num\u0103r, unde Maiorescu \u00ee\u015fi public\u0103 viziunea lui asupra poeziei rom\u00e2ne la 1867. Putem spune c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 modern\u0103 are ca dat\u0103 de na\u015ftere 1 martie 1867, c\u00e2nd apare primul num\u0103r din Convorbiri literare.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Ce a urmat dup\u0103 primul num\u0103r?
\nC.M.S.:<\/strong> A ap\u0103rut p\u00e2n\u0103 \u00een 1885, la Ia\u015fi, dup\u0103 care s-a mutat la Bucure\u015fti, unde nu a mai avut o istorie la fel de glorioas\u0103 ca la Ia\u015fi, pentru c\u0103 nu avea contextul fericit \u00een care s-a dezvoltat la Ia\u015fi. Dup\u0103 1900, Negruzzi preg\u0103te\u015fte o serie de tineri care s\u0103 preia revista. Totu\u015fi, \u00een 1906, av\u00e2ndul director pe Ioan Bogdan, primul num\u0103r se deschide cu P\u0103cat boieresc a lui Sadoveanu, dar apare \u015fi Co\u015fbuc, apare Petrovici, apare Iorga, \u015et. O. Iosif \u015f.a. Urmeaz\u0103 ca director Simion Mehedin\u0163i, care o va dirigui \u015fi dup\u0103 perioada ocupa\u0163iei germane (1916-1918). Apoi a fost preluat\u0103 de c\u0103tre Tzigara Samurca\u015f. O va conduce 13 ani \u015fi \u00eei va da o alt\u0103 direc\u0163ie, c\u0103tre istoria artei, f\u0103r\u0103 a reu\u015fi s-o aduc\u0103 la nivelul \u00een care a fost \u00een perioada ini\u0163ial\u0103, \u00een prima serie. \u00cen 1938, I.E. Torou\u0163iu va prelua conducerea revistei p\u00e2n\u0103 \u00een 1944, c\u00e2nd vin trupele sovietice. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a publicat Rebreanu Laud\u0103 \u0163\u0103ranului rom\u00e2n, mai publicau Constantin Noica, Mircea Eliade, Cioran…<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Cum a continuat s\u0103 apar\u0103 \u00een timpul perioadei comuniste, sub ce denumiri?
\nC.M.S.:<\/strong> A reap\u0103rut \u00een 1949 Ia\u015ful nou, care se va transforma \u00een Ia\u015ful literar, iar \u00een aprilie 1970, redevine Convorbiri literare, care continu\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989. Dup\u0103 evenimentele revolu\u0163ionare din 1989 va fi preluat\u0103 de o echip\u0103 care \u201ereu\u015fe\u015fte\u201c s\u0103 editeze revista tot mai rar \u015fi mai lipsit\u0103 de con\u0163inut, p\u00e2n\u0103 dispare cu totul. \u00cen acest context, cei din conducerea Uniunii Scriitorilor solicit\u0103 Comitetului Filialei noastre o nou\u0103 conducere, un \u015fef pentru revista Convorbiri literare.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> A\u0163i declarat, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a prelua conducerea revistei, c\u0103 ve\u0163i \u00eencerca s-o schimba\u0163i \u00een esen\u0163\u0103. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 a\u0163i reu\u015fit p\u00e2n\u0103 acum, \u00een cei 20 de ani, de c\u00e2nd o conduce\u0163i?
\nC.M.S.:<\/strong> \u00cen momentul c\u00e2nd am preluat-o, \u00een decembrie 1995, revista era \u00een c\u0103dere liber\u0103. Se impunea reintroducerea \u00een circuitul publicisticii na\u0163ionale. Am preluat o institu\u0163ie na\u0163ional\u0103, cea care a dat direc\u0163ia \u00een cultura na\u0163ional\u0103, nu o foaie oarecare. Am \u00eencercat s-o aduc la aceia\u015fi parametri cu seria prim\u0103, de la 1867, bine\u00een\u0163eles pe spirala istoric\u0103 \u00een care ne afl\u0103m acuma, nu o copie a celei de atunci. Am \u00eencercat s\u0103-i p\u0103strez spiritul \u015fi la ora actual\u0103, dup\u0103 dou\u0103zeci de ani, are cea mai puternic\u0103 echip\u0103 de critici literari din \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103, sectorul eseistic beneficiaz\u0103 de semn\u0103turi foarte serioase, de la Basarab Nicolescu la Elvira Sorohan, de la Virgil Nemoianu la Alexandru Zub, apoi Solomon Marcus, Maria Carpov, Ion Papuc, sau tineri precum Mircea Platon, Antonio Patra\u015f \u015fi lista poate continua cu nume de aceea\u015fi \u00een\u0103l\u0163ime axiologic\u0103. Sunt nume de referin\u0163\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103. De asemenea, sunt foarte mul\u0163i tineri care au debutat \u00een actuala serie a Convorbirilor \u015fi au ajuns nume importante \u00een cultura na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Mai mult, revista nu este exclusiv literar\u0103, cuprinde diverse domenii ale culturii na\u0163ionale…
\nC.M.S.:<\/strong> Da, dac\u0103 cineva se obose\u015fte s\u0103 r\u0103sfoiasc\u0103 colec\u0163ia revistei pe un an de zile va afla cam tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat important \u00een acest interval \u00een cultura rom\u00e2n\u0103; sunt pagini dedicate teatrului, picturii, filmului etc., nu e o revist\u0103 exclusiv literar\u0103, ci gen magazin, a\u015fa cum era \u015fi \u00een vremea lui Maiorescu \u015fi Negruzzi. Am reu\u015fit s\u0103 o reimpunem \u00een peisajul publicistic na\u0163ional \u015fi s-o transform\u0103m \u00eentr-o revist\u0103 reper a culturii na\u0163ionale contemporane.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> S\u0103 nu omitem nici deschiderea spre ecumenism, pe care o are revista…
\nC.M.S.:<\/strong> Noi avem, spre deosebire de alte reviste, mai multe rubrici \u00eentre care \u015fi cartea str\u0103in\u0103 \u015fi cartea de religie, homo religiosus, semnat\u0103 de un specialist \u00een domeniu, Marius Vasileanu, dar nu numai el, sunt alte nume care se ocup\u0103 de aspectul spiritual al culturii na\u0163ionale. Nu consider\u0103m c\u0103 spiritualitatea nu face parte din cultur\u0103 \u015fi nu are tangen\u0163e cu literatura. \u0162in minte c\u0103 am f\u0103cut un interviu cu Virgil Nemoianu \u015fi l-am \u00eentrebat de schisma dintre cele dou\u0103 biserici, Biserica Catolic\u0103 \u015fi Biserica Ortodox\u0103. El spune: cre\u015ftin\u0103tatea trebuie s\u0103 respire prin cei doi pl\u0103m\u00e2ni, unul ortodox \u015fi unul catolic. \u015ei eu cred c\u0103, \u00een final, aici trebuie s\u0103 ajungem la o conciliere a celor dou\u0103 biserici, pentru c\u0103 r\u0103d\u0103cinile sunt identice. \u00centre altele \u015fi acest subiect este abordat \u00een Convorbiri literare, pentru c\u0103 noi vrem s\u0103 fim oglinda vremurilor \u00een care tr\u0103im \u015fi cred c\u0103 \u015fi reu\u015fim.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Ca cititor al publica\u0163iei, pot s\u0103 v\u0103 spun c\u0103, cel pu\u0163in pentru mine, o surpriz\u0103 pl\u0103cut\u0103 este suplimentul de poezie, care \u00eenso\u0163e\u015fte \u00een fiecare num\u0103r revista.
\nC.M.S.:<\/strong> Pliantul s-a n\u0103scut \u00een 2001, de c\u00e2nd revista apare \u00een format carte, ca dimensiune asem\u0103n\u0103toare celei ini\u0163iale. Cel pu\u0163in din punctul meu de vedere pliantul s-a n\u0103scut ca o necesitate, prin care s\u0103 afirm\u0103m lun\u0103 de lun\u0103 un poet; s\u0103 oglindim \u00een felul acesta nivelul poeziei rom\u00e2ne la acel moment. Apare un poet cu aproape o jum\u0103tate de carte, cu avantajul unui tiraj de 1.000 de exemplare, difuzate \u00een chio\u015fcurile din marile magazine din \u00eentreaga \u0163ar\u0103. Dac\u0103 o carte de poezie apare \u00een 2-300 de exemplare, prin Convorbiri literare, poetul cu pliantul poate fi accesat de mult mai mul\u0163i dec\u00e2t dac\u0103 ar publica poeziile la o editur\u0103.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Recent a\u0163i s\u0103rb\u0103torit dou\u0103 decenii din actuala serie Convorbiri literare. Vorbi\u0163i-ne despre acest moment omagial.
\nC.M.S.:<\/strong> Am fost cople\u015fi\u0163i de opiniile at\u00e2t de favorabile la adresa revistei \u015fi a celor care o fac. Dintre cei care ne-au adus omagii \u00eei amintesc pe Nicolae Manolescu, Virgil Nemoianu, D.R. Popescu, Solomon Marcus, lista este lung\u0103 \u015fi cu mari personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne. \u00cen general am evitat s\u0103 public opiniile unor colaboratori foarte apropia\u0163i, am preferat s\u0103 iau oameni din afar\u0103, neutri care s\u0103 vorbeasc\u0103 despre cele dou\u0103 decenii de c\u00e2nd m\u0103 ocup de Convorbiri.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> \u00cen urm\u0103 cu vreo 20 de ani a\u0163i fondat \u015fi continua\u0163i s\u0103 publica\u0163i \u015fi azi revista trimestrial\u0103 de cultur\u0103 poetic\u0103 Poezia. Ce satisfac\u0163ii v\u0103 ofer\u0103 acest efort?
\nC.M.S.:<\/strong> Orice poet dore\u015fte s\u0103 scoat\u0103 o revist\u0103 de poezie. Dup\u0103 cum \u015fti\u0163i, \u00een \u0163ar\u0103 sunt doar dou\u0103 asemenea reviste \u015fi fiecare are profilul s\u0103u distinct. Noi avem num\u0103r de num\u0103r o tem\u0103 pe care o propunem \u00een discu\u0163ie \u00een cadrul revistei, \u00een felul acesta de fiecare dat\u0103 ne ax\u0103m pe o tem\u0103, m\u0103 refer la partea eseistic\u0103, poezia, bine\u00een\u0163eles, nu este pe o tem\u0103. Poezia e bun\u0103 sau proast\u0103, iar noi ne str\u0103duim s\u0103 public\u0103m numai poezie bun\u0103, fie ea \u015fi… postmodern\u0103.
\nStructura ei este una foarte bine fixat\u0103. Public\u0103m poe\u0163i rom\u00e2ni contemporani, avem o rubric\u0103 cu poe\u0163i tineri, apoi avem traduceri din limba rom\u00e2n\u0103 \u00een una din limbile universale. Avem poe\u0163i str\u0103ini contemporani tradu\u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi astfel punem fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 poezia rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103 cu poezia universal\u0103 contemporan\u0103. Avem rubrici de critic\u0103 literar\u0103, recenzii literare care se refer\u0103 la c\u0103r\u0163ile de poezie care apar \u00een \u0163ar\u0103. Avem \u015fi eseistic\u0103, axat\u0103 pe cultura poetic\u0103. Repet, este o revist\u0103 de cultur\u0103 poetic\u0103, nu o revist\u0103 care public\u0103 doar poezii.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Tot recent a\u0163i \u00eemplinit o v\u00e2rst\u0103 rotund\u0103. Da\u0163i-ne c\u00e2teva date mai pu\u0163in cunoscute despre data, locul na\u015fterii \u015fi mai ales numele dumneavoastr\u00e3
\nC.M.S.:<\/strong> Sunt n\u0103scut pe 9 aprilie 1950, la Ia\u015fi, \u00een Spitalul Sf\u00e2ntul Spiridon. Maic\u0103-mea a venit acolo, ea fiind din jude\u0163ul Ia\u015fi. Pe mama o cheam\u0103 Maria \u015fi am numai mam\u0103, ca s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cei care nu \u015ftiu de ce m\u0103 cheam\u0103 Cassian Maria Spiridon. A\u015fa m\u0103 cheam\u0103 \u015fi \u00een buletin: Cassian, cum \u00eel chema pe bunicul meu, p\u0103rin\u0163i: Maria. Am avantajul c\u0103 sun\u0103 bine, de\u015fi mult\u0103 lume \u00ee\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 e un pseudonim.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Facem un salt de dou\u0103 decenii p\u00e2n\u0103 la\u00a0 debutul din 1970, \u00een\u00a0 dou\u0103 reviste, Amfiteatru \u015fi Rom\u00e2nia literar\u0103.
\nC.M.S.:<\/strong> Am avut pe Ana Blandiana \u015fi Geo Dumitrescu na\u015fii mei literari. Totodat\u0103 l-am avut \u015fi pe Mihai Ursachi, care a scris foarte favorabil \u00een revista Cronica, c\u00e2nd se ocupa aici de \u201ePo\u015fta redac\u0163iei\u201c. Apoi am c\u00e2\u015ftigat concursul de debut pe anul 1979-1980, la Junimea, dar a durat 6 ani p\u00e2n\u0103 au scos cartea, pentru c\u0103 am refuzat orice poem \u00eenchinat partidului sau conduc\u0103torului suprem. Va fi editat\u0103 1985. Acum, dup\u0103 30 de ani de la apari\u0163ia edi\u0163iei cenzurate, am publicat-o ar\u0103t\u00e2nd ce mi-a fost cenzurat, pun\u00e2nd paginile \u00een paralel. Cine vrea s\u0103 afle cum se cenzura pe vremea comunismului poate lua cartea mea. E un bun studiu de caz.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> De-a lungul anilor, criticii literari s-au pronun\u0163at \u00een num\u0103r destul de mare \u015fi de favorabil \u00een privin\u0163a poeziei umneavoastr\u00e3. Interesant ar fi s\u0103 afl\u0103m cum crede\u0163i dumneavoastr\u00e3 c\u0103 a\u0163i evoluat ca poet?
\nC.M.S.:<\/strong> Eu nu cred c\u0103 poe\u0163ii evolueaz\u0103. Eu cred c\u0103 poetul de la na\u015ftere este sau nu este poet. C\u0103 el poate s\u0103 se perfec\u0163ioneze, s\u0103-\u015fi rafineze mijloacele de expresie, e cu totul altceva. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte poate mi-am l\u0103rgit aria tematic\u0103, poate mi-am l\u0103rgit c\u0103ut\u0103rile pentru c\u0103 asta-i via\u0163a, dar nu sunt altceva dec\u00e2t eram la \u00eenceput, c\u00e2nd am publicat primele poeme, tot pe mine m\u0103 exprim. Cred c\u0103 un poet \u00ee\u015fi extrage seva, precum albina, din toate florile din jur \u015fi, dup\u0103 ce le cunoa\u015fte, r\u0103m\u00e2ne el, dac\u0103 nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 aib\u0103 timbrul personal atunci triste\u0163ea este c\u0103 se poate spune despre el c\u0103 este blagian, st\u0103nescian, eminescian… Eu \u00eencerc s\u0103 fiu Cassian Maria Spiridon.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Revenind la zilele noastre, sunt curios s\u0103 aflu cum reu\u015fi\u0163i s\u0103 v\u0103 descurca\u0163i fiind implicat \u00een at\u00e2tea activit\u0103\u0163i. \u00cen afar\u0103 de conducerea celor dou\u0103 reviste de care am vorbit sunte\u0163i \u015fi directorul Editurii Timpul \u015fi pre\u015fedintele Filialei Ia\u015fi a Uniunii Scriitorilor \u015fi face\u0163i parte din Comitetul Director al Uniunii…
\nC.M.S.:<\/strong> Pentru c\u0103 am rigoare, sunt un om care munce\u015fte \u015fi \u015faisprezece ore pe zi, f\u0103r\u0103 nici un fel de probleme, nu las nimic de azi pe m\u00e2ine \u015fi nu trebuie s\u0103 fac eu totul, ci s\u0103 organizez bine \u00eentregul mecanism, ca apoi s\u0103 func\u0163ioneze cu o anumit\u0103 autonomie. E adev\u0103rat, ca un mecanism s\u0103-l pui \u00een func\u0163iune dureaz\u0103, dar dup\u0103 un timp, odat\u0103 reglat, el func\u0163ioneaz\u0103 precum un motor la ma\u015fin\u0103 dup\u0103 ce \u00eel porne\u015fti.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> C\u00e2teva g\u00e2nduri de viitor pentru breasla scriitorilor
\nC.M.S.:<\/strong> Important este s\u0103 persever\u0103m, s\u0103 avem \u00eencredere \u00een ceea ce facem. La ora actual\u0103 cultura rom\u00e2n\u0103 se afl\u0103 sub auspicii faste \u015fi avem o literatur\u0103 foarte bun\u0103, \u00eenc\u0103 nu \u015ftim s-o valorific\u0103m cum se cuvine \u00een afar\u0103 \u0163\u0103rii. O veste bun\u0103 este c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, s-a votat \u00een Parlament \u015fi a fost promulgat\u0103 legea pentru sus\u0163inerea revistelor, astfel avem toate \u015fansele ca marile publica\u0163ii s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, context foarte important pentru cultur\u0103, pentru\u00a0 existen\u0163a ei \u00een continuare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CASSIAN MARIA SPIRIDON \u00een dialog cu TITUS CRI\u015eCIU   Titus Cri\u015fciu: Fiindc\u0103 recent s-au \u00eemplinit dou\u0103 decenii de c\u00e2nd conduce\u0163i revista Convorbiri literare, v\u0103 propun s\u0103 ne face\u0163i un scurt istoric, \u00eencep\u00e2nd de la 1 martie 1867, dat\u0103 pe care o considera\u0163i na\u015fterea literaturii rom\u00e2ne moderne. Cassian Maria Spiridon: E o problem\u0103 de istorie literar\u0103… Cite\u0219te mai mult »\u201eNoi vrem s\u0103 fim oglinda vremurilor \u00een care tr\u0103im \u015fi cred c\u0103 \u015fi reu\u015fim\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14920],"class_list":["post-24136","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-interviu-cassian-maria-spiridon"],"views":1498,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24136","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24136"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24136\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24137,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24136\/revisions\/24137"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24136"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24136"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24136"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}