{"id":24134,"date":"2015-08-23T14:30:06","date_gmt":"2015-08-23T12:30:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24134"},"modified":"2015-08-23T14:30:06","modified_gmt":"2015-08-23T12:30:06","slug":"jurnalul-unui-solitar-fara-cauza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jurnalul-unui-solitar-fara-cauza\/","title":{"rendered":"Jurnalul unui \u201esolitar f\u0103r\u0103 cauz\u0103\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Marian Nazat, <em>Jurnalul banalit\u0103\u0163ii<\/em>, Editura RAO, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Literatura noastr\u0103 diaristic\u0103 s-a \u00eembog\u0103\u0163it \u00een aceast\u0103 var\u0103 cu un nou volum. Este vorba despre Jurnalul banalit\u0103\u0163ii, ap\u0103rut la Editura RAO \u015fi semnat de Marian Nazat. Tot la aceast\u0103 editur\u0103 reputatul avocat, publicist \u015fi eseist a mai publicat patru volume \u2013 Pe t\u0103lpile Rom\u00e2niei, \u0162ara de cobai, Rom\u00e2nia oranj \u015fi Rom\u00e2nia t\u00e2r\u00e2\u015f \u2013, majoritatea cuprinz\u00e2nd articole din Jurnalul Na\u0163ional.<br \/>\nMarian Nazat, personalitate a lumii juridice de la noi, \u015fi-a \u00eenceput cariera ca procuror la Turnu M\u0103gurele, apoi, venind \u00een Bucure\u015fti, a solu\u0163ionat cazul Ioan Luchian Mihalea, cunoscutul muzician, iar \u00een 1997 a ie\u015fit din Ministerul Public, devenind avocat. Ca publicist s-a remarcat prin condeiul s\u0103u ascu\u0163it, reu\u015find s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103, indiferent de patronul de pres\u0103, libertatea de a g\u00e2ndi \u015fi a spune lucrurilor pe nume.<br \/>\nJurnalul banalit\u0103\u0163ii este \u201erecolta\u201c de un an a publicistului care, dup\u0103 orele \u00eengrozitoare petrecute \u00een sala de judecat\u0103, se a\u015feza la masa de scris pentru a r\u0103spunde pildelor chineze \u00eenscrise pe un calendar \u00eentocmit de Helen Exley. Pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 au ap\u0103rut asemenea calendare tematice, realizate de autoarea de origine sud-african\u0103 stabilit\u0103 \u00een Anglia, \u00een care fiecare zi este \u00eenso\u0163it\u0103 de o pild\u0103 despre \u00een\u0163elepciune, prietenie, realizare \u00een via\u0163\u0103 \u015f.a.m.d. Av\u00e2nd un asemenea calendar pe birou, Marian Nazat s-a g\u00e2ndit s\u0103 le r\u0103spund\u0103 g\u00e2nditorilor chinezi \u2013 Confucius, Lu Xun, Chuang Tze, Wang Fanzhi, Jung Ying-Ming, Lao Tze, \u015f.a. \u2013 mai \u00een r\u0103sp\u0103r, mai ironic, al\u0103tur\u00e2nd pildele lor realit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti actuale. Rezultatul? Un jurnal sincer, care se poate citi pe mai multe paliere literare. Pentru c\u0103, dincolo de sinceritate, de realit\u0103\u0163ile politice \u015fi sociale rom\u00e2ne\u015fti, de veridicitatea afirma\u0163iilor privind via\u0163a juridic\u0103 din Rom\u00e2nia anului 2014 (perioada \u00een care a fost scris jurnalul), acest volum substan\u0163ial de peste 700 de pagini are, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, o valoare literar\u0103. \u015ei c\u00e2nd spun acest lucru m\u0103 refer la calitatea descrierilor, la inser\u0163ia unor pasaje ce sunt, \u00een fapt, crochiurile unui roman erotic, la unitatea construc\u0163iei acestui e\u015fafodaj confesiv. La faptul c\u0103 autorul \u00eensu\u015fi devine un personaj.<br \/>\nSpuneam c\u0103 jurnalul se poate citi pe mai multe paliere.<br \/>\nPrimul ar fi descrierile satului Islaz, locul copil\u0103riei autorului, f\u0103cute cu foarte mult\u0103 minu\u0163iozitate, atent la toate detaliile, la mersul anotimpurilor, la universul satului din sudul \u0163\u0103rii. La acestea se adaug\u0103 perioada de \u00eenceput a carierei juridice, c\u00e2nd, \u00een 1987, t\u00e2n\u0103rul Nazat a fost numit procuror la Turnu M\u0103gurele. Aici avem un tablou al manierei \u00een care func\u0163iona \u00een perioada comunist\u0103 lumea justi\u0163iei, chemat\u0103 s\u0103 fac\u0103 ordine \u015fi s\u0103 apere \u201erealiz\u0103rile socialiste\u201c. La acest nivel avem de-a face cu scriitorul Nazat, care \u00eel are drept mentor pe Giovanni Papini \u015fi pentru care a mers \u00een Toscana pentru a c\u0103lca pe pietrele pe care a c\u0103lcat \u015fi autorul romanului Un om sf\u00e2r\u015fit. Tot aici am avea de ad\u0103ugat \u015fi crochiurile unui, poate, viitor roman erotic. Inser\u0163iile f\u0103cute dau unitate acestui palier.<br \/>\nAl doilea palier este realitatea juridic\u0103 de dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989. La acest capitol, avem m\u0103rturia revelatoare a unui om ce are contact permanent cu \u201eleprozeria penal\u0103\u201c, fiind pus de multe ori \u00een situa\u0163ia de a se \u00eentreba: \u201eCum s\u0103-\u0163i mai aperi clientul c\u00e2nd solu\u0163iile sunt stabilite sub fustele justi\u0163iei? M\u0103 declar inutil \u015fi de prisos \u00eentr-un sistem \u00een care mul\u0163i magistra\u0163i nici m\u0103car nu se mai obosesc s\u0103 mimeze un act cu origini divine\u201c. Amar\u0103 remarc\u0103 pentru un om care a ales s\u0103 practice aceast\u0103 meserie care, se spune, este independent\u0103. Sigur, avocatul face o demarca\u0163ie clar\u0103 \u00eentre a fi la bar\u0103 ap\u0103r\u00e2nd un om \u015fi a fi judec\u0103tor \u00een completul de judecat\u0103. Primul are soarta servilului, iar cel\u0103lalt puterea absolut\u0103, care, de multe ori, este dictat\u0103 fie de mediul politic, fie de cel al Serviciilor. \u00cen ceea ce prive\u015fte Serviciile, avocatul Marian Nazat ne \u015fi explic\u0103 cum se implic\u0103 acestea \u00een actul de justi\u0163ie. Faptul c\u0103 ast\u0103zi \u201eregina probelor\u201c este \u00eenregistrarea audio, uneori \u015fi video, probeaz\u0103 implicarea de net\u0103g\u0103duit a acestora. Accesul procurorilor la aceste echipamente este interzis, ceea ce face ca procurorul s\u0103 devin\u0103 o anex\u0103 a Serviciilor. \u00cenregistr\u0103rile sunt transcrise, procesul verbal al transcrierilor ajunge pe masa judec\u0103torului, iar judec\u0103torul este transformat \u00een anexa procurorului \u015fi implicit al serviciilor. Printr-un astfel de mecanism Serviciile ajung s\u0103 controleze Justi\u0163ia \u015fi, prin extenso, \u00eentreaga societate. Adic\u0103 povestea cu independen\u0163a justi\u0163iei r\u0103m\u00e2ne la noi o simpl\u0103 etichet\u0103, rostit\u0103 p\u00e2n\u0103 la sufocare pe multe posturi TV, at\u00e2ta vreme c\u00e2nd acuzarea este hot\u0103r\u00e2t\u0103 dinainte, f\u0103r\u0103 a se mai \u0163ine seam\u0103 de ap\u0103rare. Autorul este foarte atent \u015fi la comportamentul judec\u0103torilor de azi, mai ales al celor tineri, care au absolvit Institutul Na\u0163ional de Magistratur\u0103. Ei sunt adev\u0103ra\u0163i satrapi ai Justi\u0163iei \u015fi nimeni \u015fi nimic nu le poate sta \u00een cale. Pentru cel care a renun\u0163at r\u00e2nd pe r\u00e2nd \u00een a intra \u00een Ministerul de Externe sau \u00een postul de ministru al Justi\u0163iei, propus de Crin Antonescu, cu care a fost \u015fi coleg de internat la C\u0103minul D din Groz\u0103ve\u015fti, este \u00eengrozitor de greu s\u0103 accepte starea de fapt care exist\u0103 ast\u0103zi \u00een Justi\u0163ia rom\u00e2n\u0103. Motivul? Detest\u0103 s\u0103 fie o roti\u0163\u0103 \u00eentr-un angrenaj, \u00eei place s\u0103 aib\u0103 opinie (ceea ce s-a \u015fi v\u0103zut!), s\u0103 conteste, s\u0103 critice, s\u0103 nu fie de acord. \u00centr-un cuv\u00e2nt, \u00eei place s\u0103 fie liber \u00een opinii, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe cont propriu, S\u0103 fie \u201eun solitar f\u0103r\u0103 cauz\u0103\u201c. S\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 auster\u0103, f\u0103r\u0103 vizite \u015fi prieteni prea mul\u0163i. Prefer\u0103 acest \u201eecarisaj juridic\u201c, numai c\u0103 \u00ee\u015fi rezerv\u0103 calitatea de a-l judeca, critica \u015fi a spune adev\u0103rul despre func\u0163ionalitatea acestei lumi prea des invocat\u0103 \u015fi prea pu\u0163in cunoscut\u0103 \u00een articula\u0163iile ei interne. Din acest motiv, autorul nu-\u015fi dore\u015fte copiii \u2013 am\u00e2ndoi absolven\u0163i de Drept \u2013 inclu\u015fi \u00een acest ecarisaj.<br \/>\nUn al treilea palier al acestui jurnal este privirea atent\u0103 a vie\u0163ii sociale din Rom\u00e2nia. Cu toat\u0103 austeritatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte Marian Nazat, el este un om social. M\u0103rturie stau multele pagini scrise despre mama sa, lovit\u0103 de un cancer cerebral, despre nepoata Aria \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, aten\u0163ia pe care o acord\u0103 prietenilor, pu\u0163ini, pe care \u00eei are. Unul dintre ace\u015ftia este Augustin Buzura, pe care \u00eel sun\u0103 aproape s\u0103pt\u0103m\u00e2nal. La una dintre \u00eentrevederile pe care le-au avut, pe terasa unui restaurant bucure\u015ftean, autorul romanului Recviem pentru nebuni \u015fi bestii \u00eei poveste\u015fte, bun\u0103oar\u0103, despre soarta necru\u0163\u0103toare a lui Gogu R\u0103dulescu, despre sf\u00e2r\u015fitul s\u0103u, iar c\u00e2nd Nazat l-a \u00eentrebat de ce nu scrie despre acest episod, marele romancier \u00eei face o m\u0103rturisire cutremur\u0103toare: \u201ePentru c\u0103 sunt orb\u201c. O maladie care, pentru un scriitor de talia lui Augustin Buzura, este \u00eengrozitoare. Dincolo de acest episod, Marian Nazat \u00ee\u015fi exprim\u0103 liber \u015fi nep\u0103rtinitor op\u0163iunea sa politic\u0103. Da, este un om de st\u00e2nga, un om care l-a detestat pe fostul pre\u015fedinte Traian B\u0103sescu, despre care spune c\u0103 este rodul Serviciilor Secrete de la noi, care \u00eei critic\u0103 pe Andrei Ple\u015fu, Gabriel Liiceanu \u015fi Horia-Roman Patapievici, \u00eentreb\u00e2ndu-se cum ni\u015fte oameni de cultur\u0103 pot deveni slugi ideologice ale unui \u201epre\u015fedinte juc\u0103tor\u201c. \u201eFie \u00eei semeni \u015fi de aceea te-ai adunat cu el, fie e\u015fti \u00eentr-at\u00e2t de lipsit de scrupule, \u00eenc\u00e2t nu conteaz\u0103 br\u0103cinarul pe care \u00eel pupi. Sau banul scuz\u0103 orice compromis, dorin\u0163a de a tr\u0103i bine din daniile binef\u0103c\u0103torului politic? Cum s\u0103 cau\u0163ionezi moral \u015fi civic o hahaler\u0103 ca Traian B\u0103sescu? Z\u0103u c\u0103 nu \u00een\u0163eleg liota de intelectuali \u00eengenuncheat\u0103 la picioarele unui ins amoral \u015fi dedat\u0103 omagierii contra-cost\u201c \u2013 scrie plin de am\u0103r\u0103ciune Marian Nazat. Tot \u00een acest palier am putea include \u015fi p\u0103rerea pe care autorul o are despre mass-media, mai ales audio-video, unde \u00eent\u00e2lne\u015fti mult mai multe \u015ftiri \u015fi mult mai pu\u0163ine comentarii de specialitate. \u00cen ceea ce prive\u015fte presa scris\u0103, Marian Nazat are o p\u0103rere necru\u0163\u0103toare: \u201econdeierii dispar pe r\u00e2nd, \u00eenlocui\u0163i de func\u0163ionarii vorbei\u201c.<br \/>\nScris \u00eentr-o manier\u0103 direct\u0103, am putea spune colocvial\u0103, Jurnalul banalit\u0103\u0163ii este o fresc\u0103 a Rom\u00e2niei de azi, cu toate bolile ei sociale \u015fi suflete\u015fti. G\u00e2ndit ca o \u201estructur\u0103 a unei existen\u0163e\u201c jurnalul este o m\u0103rturie vie a unui autor care a traversat o epoc\u0103 nu tocmai u\u015foar\u0103, care tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-un mediu \u00een care libertatea se poate cump\u0103ra sau poate fi decis\u0103 de servicii secrete. Scris cu nerv, ironie \u015fi f\u0103r\u0103 complexe, jurnalul lui Marian Nazat ne prilejuie\u015fte momente de ad\u00e2nc\u0103 medita\u0163ie asupra sor\u0163ii pe care Rom\u00e2nia o are azi. \u015ei nu trebuie s\u0103 ne fie indiferent\u0103, pentru c\u0103 tr\u0103im aici \u015fi ne ducem binele \u015fi r\u0103ul cu puterea noastr\u0103 de a relativiza totul. Marian Nazat ne arat\u0103, \u00eentr-un fel, r\u0103ul, dar \u015fi binele. Depinde de noi dac\u0103 \u00eel lu\u0103m \u00een seam\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Marian Nazat, Jurnalul banalit\u0103\u0163ii, Editura RAO, 2015 Literatura noastr\u0103 diaristic\u0103 s-a \u00eembog\u0103\u0163it \u00een aceast\u0103 var\u0103 cu un nou volum. Este vorba despre Jurnalul banalit\u0103\u0163ii, ap\u0103rut la Editura RAO \u015fi semnat de Marian Nazat. Tot la aceast\u0103 editur\u0103 reputatul avocat, publicist \u015fi eseist a mai publicat patru volume \u2013 Pe t\u0103lpile Rom\u00e2niei, \u0162ara de cobai, Rom\u00e2nia&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jurnalul-unui-solitar-fara-cauza\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Jurnalul unui \u201esolitar f\u0103r\u0103 cauz\u0103\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14919,14918],"class_list":["post-24134","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-jurnalul-banalitatii","tag-marian-nazat"],"views":1484,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24134","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24134"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24134\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24135,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24134\/revisions\/24135"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24134"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24134"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24134"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}