{"id":24130,"date":"2015-08-23T14:26:57","date_gmt":"2015-08-23T12:26:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24130"},"modified":"2015-08-23T14:26:57","modified_gmt":"2015-08-23T12:26:57","slug":"despre-noua-ordine-lingvistica-globala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-noua-ordine-lingvistica-globala\/","title":{"rendered":"Despre noua ordine lingvistic\u0103 global\u0103"},"content":{"rendered":"

IGNAT FLORIAN BOCIORT \u00een dialog cu ALICE RUDA<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Alice Ruda:<\/strong> Stimate domnule profesor, sunte\u0163i cunoscut ca un specialist \u00een estetic\u0103 literar\u0103, domeniu \u00een care a\u0163i publicat lucr\u0103ri \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare. Dar dvs., \u00eempreun\u0103 cu H. Tonkin, pre\u015fedinte al unei universit\u0103\u0163i americane, cu H. Frank, directorul Institutului German de Cibernetic\u0103 Pedagogic\u0103, \u015fi cu alte personalit\u0103\u0163i de pe toate continentele, sunte\u0163i membru de onoare al Asocia\u0163iei Universale de Interlingvistic\u0103. De unde interesul dvs. pentru ambele domenii?
\nIgnat Florian Bociort:<\/strong> Ambele au la baz\u0103 g\u00e2ndirea praxeologic\u0103, adic\u0103 \u00ee\u015fi propun s\u0103 superiorizeze activitatea practic\u0103. Deosebirea \u00eentre cele dou\u0103 direc\u0163ii const\u0103 \u00een faptul c\u0103 estetica literar\u0103 influen\u0163eaz\u0103 activitatea literar\u0103 \u00eentr-un mod mediat, prin con\u015ftiin\u0163a scriitorilor; interlingvistica ac\u0163ioneaz\u0103 direct asupra con\u015ftiin\u0163elor din statele mici \u015fi mijlocii, \u00eentre care este \u015fi Rom\u00e2nia, ajut\u00e2nd acestor state s\u0103 con\u015ftientizeze dureroasa inegalitate dintre locuitorii planetei din cauza limbilor lor native \u015fi propun\u00e2ndu-le s\u0103 schimbe aceast\u0103 stare de lucruri printr-o limb\u0103 interna\u0163ional\u0103, u\u015foar\u0103, clar\u0103, \u201elatina democra\u0163iei\u201c, care nu va intra niciodat\u0103 \u00een via\u0163a intern\u0103 a popoarelor; ea este destinat\u0103 exclusiv comunic\u0103rii peste grani\u0163e, ca limb\u0103 a tuturora \u015fi \u00een folosul tuturor popoarelor. Mul\u0163i economi\u015fti au certitudinea c\u0103 aceast\u0103 solu\u0163ie ar st\u0103vili expansiunea colonialismului cultural \u015fi mercantil, care, prin globalizare, ruineaz\u0103 lumea, material \u015fi spiritual.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> V-a\u015f ruga s\u0103 schi\u0163a\u0163i principalele probleme ale interlingvisticii.
\nI.F.B.:<\/strong> Interlingvistica este teoria limbii interna\u0163ionale, o disciplin\u0103 de larg\u0103 cuprindere, maturizat\u0103 pe la mijlocul secolului trecut, de\u015fi \u00eenceputurile ei sunt vechi. Data conven\u0163ional\u0103 a na\u015fterii ei este o zi din noiembrie 1629, c\u00e2nd filosoful Descartes a r\u0103spuns unui om de cultur\u0103 care i-a cerut p\u0103rerea despre \u201elimbile filosofice\u201c (limbi construite), tot mai multe dup\u0103 ce devenise clar c\u0103 latina, limba de contact \u00eentre \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii occidentali, pierde terenul \u00een fa\u0163a limbilor na\u0163ionale \u00een dezvoltare. Descartes afirm\u0103 c\u0103 aceast\u0103 limb\u0103 va trebui s\u0103 fie una construit\u0103, u\u015foar\u0103 \u015fi clar\u0103. Voltaire prevedea c\u0103 va veni o vreme \u00een care oamenii se vor sim\u0163i \u00eenchi\u015fi \u00een limbile lor, iar peste hotare se vor sim\u0163i mu\u0163i, pentru c\u0103 nu vor putea comunica, \u015fi surzi, pentru c\u0103 limba celuilalt va fi pentru ei o simpl\u0103 succesiune de sunete. S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 \u00eenc\u0103 Platon considera c\u0103 ar fi o binefacere a zeilor o limb\u0103 de \u00een\u0163eles pentru to\u0163i oamenii, iar Leibniz afirma c\u0103 omenirea va c\u00e2\u015ftiga a treia parte a vie\u0163ii ei c\u00e2nd va rezolva aceast\u0103 problem\u0103.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> Din ce cauz\u0103 ideea unei limbi interna\u0163ionale se impune a\u015fa de greu?
\nI.F.B.:<\/strong> Din multe cauze. Receptorii con\u015ftiin\u0163ei umane a fost programa\u0163i doar pentru orientarea \u00een mediul ambiant, nu \u00eens\u0103 pentru fenomene de dimensiuni mondiale. \u00cen al doilea r\u00e2nd, exist\u0103 o fireasc\u0103 re\u0163inere \u00een fa\u0163a noului, pentru c\u0103 acesta poate face surprize pentru care subiectul nu are strategii de comportare. \u00cen al treilea r\u00e2nd, progresul social este incomparabil mai lent dec\u00e2t progresul tehnic, pentru c\u0103 structurile tradi\u0163ionale sunt \u00eenchistate \u00een interese umane (privilegii etc.). \u00cen al patrulea r\u00e2nd, dictaturile ultimului veac au lovit dur \u00een ideea unei limbi interna\u0163ionale democratice, pentru c\u0103 \u00eentr-o \u201epax germanica\u201c, germana urma s\u0103 fie limba interna\u0163ional\u0103, iar Stalin afirma c\u0103 rusa va fi limba interna\u0163ional\u0103 \u00eentr-o lume a comunismului victorios. \u00cen al cincilea r\u00e2nd, mul\u0163i lingvi\u015fti au blamat limba interna\u0163ional\u0103, fie din servilism fa\u0163\u0103 de putere, fie din stupefac\u0163ia \u00eenaintea unei idei pentru ei de neconceput; f\u0103ceau o eroare numit\u0103 de logic\u0103 induc\u0163ie complet\u0103: \u201eCeea ce n-a mai fost nu poate fi\u201c. \u00cen al \u015faselea r\u00e2nd, marele public, \u00een general conservator, n-a \u00een\u0163eles rolul unei \u201enoi limbi\u201c pe l\u00e2ng\u0103 at\u00e2tea c\u00e2te sunt. \u00cen al \u015faptelea r\u00e2nd, dou\u0103-trei state mari \u015fi puternice au imense profituri economice, politice, chiar strategice de pe urma preeminen\u0163ei lor lingvistice (vom reveni). UNESCO a emis trei rezolu\u0163ii, fire\u015fte, neobligatorii, recomand\u00e2nd statelor membre s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 limba interna\u0163ional\u0103, preciz\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103 idee \u201eeste \u00een concordan\u0163\u0103 cu \u0163elurile \u015fi idealurile UNESCO\u201c, dar \u0163\u0103rile interesate \u00een men\u0163inerea situa\u0163iei actuale preg\u0103tesc c\u00e2te un \u201eadvocatus diaboli\u201c, cum a fost profesorul danez Klinkenberg, care, printr-o ru\u015finoas\u0103 obstruc\u0163iune, a blocat o decizie definitiv\u0103 la a patra Adunare General\u0103 UNESCO de la Montevideo, 1954. \u00cen prezent, din cauza expansiunii rapide a englezei, mi\u015fcarea interlingvistic\u0103 a b\u0103tut pu\u0163in \u00een retragere.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> Am impresia c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia limba interna\u0163ional\u0103 se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een condi\u0163ia Cenu\u015f\u0103resei.
\nI.F.B.:<\/strong> Iat\u0103 o relatare semnificativ\u0103. Un coleg mi-a spus: \u201eAm aflat c\u0103 ai vorbit studen\u0163ilor despre limba interna\u0163ional\u0103; nu te sup\u0103ra, dar este o prostie\u201c. \u201eExist\u0103\u201c, i-am r\u0103spuns eu, \u201ec\u0103r\u0163i despre istoria prostiei omene\u015fti, \u00een care se arat\u0103 c\u0103 prostia era mereu de partea celor care condamnau idei noi, f\u0103r\u0103 s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103. Tu n-ai analizat aceast\u0103 idee, nu-i cuno\u015fti componentele economic\u0103, politic\u0103, etic\u0103, juridic\u0103, sociologic\u0103, psihopedagogic\u0103, istoric\u0103, filosofic\u0103 \u015fi, evident, lingvistic\u0103.\u201c \u201eDragul meu\u201c, mi-a replicat el, \u201eeste o limb\u0103 f\u0103r\u0103 cultur\u0103, f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini istorice\u201c \u015fi a \u00eenceput s\u0103 peroreze pe aceast\u0103 tem\u0103. \u201eCe limbi ai \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi c\u00e2\u0163i ani?\u201c, l-am \u00eentrebat. \u201eOpt ani, franceza.\u201c \u201eFii bun \u015fi repet\u0103 \u00een francez\u0103 perora\u0163ia ta de odinioar\u0103.\u201c \u201eP\u0103i am uitat limba, pentru c\u0103 n-am folosit-o.\u201c \u201eRecunoa\u015fte c\u0103 niciodat\u0103 n-ai avut competen\u0163a lingvistic\u0103 pe care \u0163i-am cerut s-o probezi. Rom\u00e2na este apropiat\u0103 de francez\u0103, dar ce spune un asiatic \u00een fa\u0163a unei limbi europene? Limba interna\u0163ional\u0103 a fost caracterizat\u0103 de Academia Francez\u0103 drept o capodoper\u0103 de logic\u0103 \u015fi simplitate, iar cele peste o sut\u0103 de mii de volume existente \u00een Biblioteca Na\u0163ional\u0103 din Viena, traduse \u00een limba interna\u0163ional\u0103 sau scrise direct \u00een aceast\u0103 limb\u0103 dovedesc c\u0103 nu este vorba de vreun rabat la func\u0163ionalitatea limbii.\u201c Totu\u015fi c\u0103r\u0163ile au dezvoltat \u015fi au \u015flefuit limba.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> A\u0163i amintit mai multe componente ale interlingvisticii. Nu pot fi analizate aici toate acestea. Cred c\u0103 ar fi necesar s\u0103 insista\u0163i asupra componentei economice, care pare at\u00e2t de departe de comunicarea lingvistic\u0103, \u015fi asupra componentei lingvistice, mai implicat\u0103 \u00een discu\u0163ia de fa\u0163\u0103 \u015fi, probabil, r\u0103spunz\u0103toare pentru confuziile care \u00eenconjoar\u0103 aceast\u0103 idee.
\nI.F.B.:<\/strong> Este ast\u0103zi proclamat\u0103 egalitatea \u00eentre popoare, dar aceast\u0103 cerin\u0163\u0103 a dus doar la masa rotund\u0103 \u015fi la cuv\u00e2ntul neutru Euro. A r\u0103mas neatins\u0103 marea inegalitate \u00eentre popoare, deoarece actuala babilonie lingvistic\u0103 aduce unor state avantaje imense, profituri cu filmele lor comerciale, cu muzica lor f\u0103r\u0103 armonie, o art\u0103 cu o pia\u0163\u0103 de desfacere mondial\u0103, cre\u00e2nd pentru aceast\u0103 art\u0103 gusturi \u201emoderne\u201c, dar r\u0103sp\u00e2nde\u015fte, \u00een cantit\u0103\u0163i imense, \u015fi o tehnic\u0103 de v\u00e2rf etc., ca s\u0103 nu mai vorbim de foloasele diplomatice, chiar strategice pe care le aduce \u201eo limb\u0103 suprem\u0103\u201c. Iat\u0103 cazul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului limbilor str\u0103ine. Amintesc aci numele multregretatului acad. Grigore Moisil, una din min\u0163ile cele mai str\u0103lucite ale noastre. La un Congres interna\u0163ional de Matematic\u0103 a ascultat o expunere a unui matematician japonez \u00een limba interna\u0163ional\u0103. Moisil a exaltat: Aceasta este solu\u0163ia! A f\u0103cut \u00een Bucure\u015fti dou\u0103 expuneri pe aceast\u0103 tem\u0103. L-am contactat dup\u0103 \u00eentoarcerea mea din Berlin (1970) \u015fi l-am informat despre amploarea pe care a luat-o limba interna\u0163ional\u0103 \u00een multe \u0163\u0103ri: peste 350 de \u00eent\u00e2lniri interna\u0163ionale anuale, care folosesc o singur\u0103 limb\u0103 \u201ea tuturora \u015fi a nim\u0103nui\u201c, iar un Congres Universal anual cu mii de participan\u0163i din diversele \u0163\u0103ri ale lumii, cu un program \u015ftiin\u0163ific \u015fi cultural foarte variat, folose\u015fte, de asemenea, aceea\u015fi limb\u0103 interna\u0163ional\u0103. Este un micromodel al unei umanit\u0103\u0163i ideale, con\u015ftient\u0103 de unitatea ei. Dintre \u0163\u0103rile europene, Rom\u00e2nia \u015fi Albania au fost, \u00een mod oficial, absente din aceast\u0103 activitate.
\n\u00cenv\u0103\u0163area limbilor str\u0103ine a devenit o form\u0103 de s\u0103r\u0103cire a \u0163\u0103rilor dezavantajate lingvistic. \u00centr-un interviu recent, profesoara Giong Xiaofeng de la universitatea din Nanchang spunea c\u0103 \u00een prezent \u00een China peste trei sute de milioane de elevi \u015fi studen\u0163i \u00eenva\u0163\u0103, timp de 12-14 ani, engleza, dar, la absolvire, 99% nu pot folosi aceast\u0103 limb\u0103. \u00cen urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani dl. prof. Marin R\u0103doi, pe atunci ministru adjunct la \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, mi-a spus cu am\u0103r\u0103ciune: \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul limbilor str\u0103ine nu d\u0103 rezultate\u201c. A\u015fadar, ar zice Moisil, o moar\u0103 imens\u0103 \u015fi foarte costisitoare macin\u0103 \u00een gol pe toate continentele, pentru c\u0103 ni se propune s\u0103 batem cuie \u00een pere\u0163i, lovind nu cu ciocanul, ci cu\u2026 pere\u0163ii, ca s\u0103 ne convingem c\u00e2ndva c\u0103 singura solu\u0163ie este s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m limba metropolei, din leag\u0103n p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2nt, adic\u0103 s\u0103 devenim \u201efii ai metropolei\u201c, s\u0103 renun\u0163\u0103m la specificul nostru na\u0163ional. Statele s\u0103race au \u00een fa\u0163\u0103 o dilem\u0103: ori ne zbatem s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m limbile \u201emoderne\u201c, ori r\u0103m\u00e2nem f\u0103r\u0103 informa\u0163ia tehnico-\u015ftiin\u0163ific\u0103 actual\u0103. Alt\u0103 posibilitate nu se discut\u0103! Se ajunge, \u201elogic\u201c, la concluzia c\u0103 popoarele s\u0103race trebuie s\u0103 adopte, incon\u015ftient, practica din Ardealul austro-ungar pentru dezna\u0163ionalizarea rom\u00e2nilor \u015fi a secuilor, \u015fi din Rusia, \u015fi din statele coloniale: \u015fcolile au devenit instrumente de anulare a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Dar exist\u0103, cum am spus, o alt\u0103 solu\u0163ie: \u00een afara grani\u0163elor s\u0103 folosim nu o limb\u0103 etnic\u0103, ridicat\u0103 deasupra celorlalte prin for\u0163a armelor \u015fi a finan\u0163elor \u2013 totdeauna instrumente ale asupririi \u015fi exploat\u0103rii \u2013, ci o limb\u0103 interna\u0163ional\u0103, a tuturora, dup\u0103 cum, pe plan interna\u0163ional, folosim trenuri interna\u0163ionale, ca s\u0103 nu ne \u00eembarc\u0103m la fiecare grani\u0163\u0103 \u00een alt tren \u201ecu specific na\u0163ional\u201c, cu alte dimensiuni, cu alte documente de c\u0103l\u0103torie etc.
\n\u00cen acest context, iat\u0103 \u00eenc\u0103 un aspect. \u00cen \u00eentreaga societate domne\u015fte o incredibil\u0103 ignoran\u0163\u0103 cu privire la dificultatea de a \u00eenv\u0103\u0163a o limb\u0103 etnic\u0103. La o \u00eentrunire din Timi\u015foara, o cunoscut\u0103 doctori\u0163\u0103 afirma c\u0103, dup\u0103 opt ani de german\u0103, nu poate sus\u0163ine o banal\u0103 conversa\u0163ie \u00een aceast\u0103 limb\u0103, iar un chimist, fost \u015fef de promo\u0163ie la absolvirea facult\u0103\u0163ii, n-a fost \u00een stare s\u0103 \u00eenve\u0163e nici o limb\u0103 str\u0103in\u0103, pentru c\u0103 aceast\u0103 munc\u0103 nu se bazeaz\u0103 pe logic\u0103, ci pe memorizare \u2013 un chin pentru o persoan\u0103 cu forma\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103. Exist\u0103 falsa idee c\u0103 pentru copii \u00eenv\u0103\u0163area unei limbi str\u0103ine este aproape o \u201ejuc\u0103rie\u201c. Se ignor\u0103 faptul c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul are a se ridica la un nivel intelectual \u015fi trebuie s\u0103 includ\u0103 numeroase reguli, excep\u0163ii, cuvinte cu mai multe forme verbale str\u0103ine unele de altele, o semantic\u0103 foarte complex\u0103, o frazeologie cu diverse sub\u00een\u0163elesuri etc., care necesit\u0103 practicarea ani \u015fi ani a unei limbi pentru a se ajunge la o competen\u0163\u0103 lingvistic\u0103 acceptabil\u0103, niciodat\u0103 perfect\u0103. Reamintesc avertismentul marelui lingvist Andr\u00e9 Martinet, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Lingvistic\u0103: \u201eLa \u00eentrebarea c\u00e2te limbi st\u0103p\u00e2ne\u015fti?, un filolog, care \u015ftie c\u0103 o limb\u0103 este un ocean f\u0103r\u0103 margini, trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 una singur\u0103 \u015fi pe aceea prost \u2013 limba matern\u0103.\u201c
\nAdaug un fapt necunoscut marelui public, care crede c\u0103 a uitat o limb\u0103 numai pentru c\u0103 n-a practicat-o, dar poate observa oricine c\u0103 la lec\u0163ia a 15-a a unui manual a uitat cuvinte \u015fi reguli de la lec\u0163iile a 6-a \u015fi a 7-a. Informaticienii \u015ftiu c\u0103 exist\u0103 \u00een univers a\u015fa-zisele legi ale entropiei universale, cu puterea de a desfiin\u0163a toate sistemele \u015fi de a le transforma \u00een p\u0103r\u0163ile componente. Aceast\u0103 distrugere este cu at\u00e2t mai u\u015foar\u0103 cu c\u00e2t un fapt are o mai slab\u0103 coeren\u0163\u0103 de sistem. Construind o cas\u0103, ea exist\u0103 decenii, dar \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd o limb\u0103 cre\u0103m un sistem informa\u0163ional, foarte incoerent pentru c\u0103 nu exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 logic\u0103 \u00eentre cuvinte sau \u00eentre regulile gramaticale. Uit\u0103m a\u015fadar orice informa\u0163ie \u00een mod spontan.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> Interlingvistica nu neag\u0103, totu\u015fi, \u00eenv\u0103\u0163area limbilor str\u0103ine.
\nI.F.B.:<\/strong> Desigur. \u00cen situa\u0163ia actual\u0103, c\u00e2nd informa\u0163ia esen\u0163ial\u0103 circul\u0103 \u00een dou\u0103-trei limbi, renun\u0163area la \u00eenv\u0103\u0163area acestor limbi ar fi o solu\u0163ie aventurist\u0103, nu una realist\u0103. Argumentele oficiale pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00een englez\u0103, german\u0103 sau francez\u0103 sunt valide, dar interlingvistica atrage aten\u0163ia asupra trecerii de la necesitate la eroare. A pretinde ca \u00eentregul tineret, de la gr\u0103dini\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la absolvirea universit\u0103\u0163ii, s\u0103 studieze limbi str\u0103ine este o solu\u0163ie de tip colonialist. Cet\u0103\u0163enii vor ajunge s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 bine limbile altora numai dup\u0103 ce vor renun\u0163a la propria limb\u0103 \u015fi cultur\u0103. Situa\u0163ia multor \u0163\u0103ri africane confirm\u0103 aceast\u0103 idee. Mul\u0163i basarabeni, dup\u0103 pu\u0163ine genera\u0163ii de domina\u0163ie ruseasc\u0103, au pierdut familiaritatea cu limba rom\u00e2n\u0103; veni\u0163i la studii \u00een Rom\u00e2nia, mul\u0163i tineri din Republica Moldova vorbesc, \u00een pauz\u0103, ruse\u015fte \u00eentre ei. \u00cen secolele trecute, numero\u015fi germani au plecat \u00een Rusia; acum se repatriaz\u0103, dar vorbesc \u00eentre ei ruse\u015fte.
\nAceast\u0103 pierdere a na\u0163ionalit\u0103\u0163ii este precedat\u0103 de etnofobie, de dispre\u0163ul pentru propria limb\u0103, istorie \u015fi cultur\u0103. Rom\u00e2nii s-au confruntat, \u00een istoria lor cu acest fenomen. \u00cen timpul domina\u0163iei fanariote, \u00een principatele rom\u00e2ne, limba greac\u0103 avea suprema\u0163ie \u015fi prestigiu, iar \u00een saloanele boiere\u015fti era de bonton o rom\u00e2n\u0103 cu accent grecesc: \u201eMozicule, nu stii c\u0103 nu se sede zos \u00eenaintea duducu\u0163elor?\u201c; c\u00e2te un boier rom\u00e2n spunea c\u0103 \u015fi-ar t\u0103ia bra\u0163ul dac\u0103 ar \u015fti c\u0103 prin acesta curge s\u00e2nge rom\u00e2nesc. Nu e de mirare c\u0103, \u00een secolul al 18-lea, un c\u0103lug\u0103r grec, Danail, a dat o proclama\u0163ie cer\u00e2nd popoarelor balcanice s\u0103 renun\u0163e la limbile lor primitive \u015fi s\u0103 adopte greaca, pentru a deveni \u201egreci cura\u0163i, fii ai vestitei Grecii\u201c. Dup\u0103 secole de preeminen\u0163\u0103 european\u0103 a limbii franceze, \u00een mai multe state p\u0103tura sus-pus\u0103 a utilizat pe larg franceza, dispre\u0163uind adesea propria limb\u0103. Pentru Frederic al II-lea, regele Prusiei, germana era \u201elimba cailor \u015fi a vizitiilor\u201c. \u00cen 1782 scriitorul francez Rivarol a prezentat \u00eentr-un for interna\u0163ional un Discours sur l\u2019universalit\u00e9 de la langue fran\u00e7aise, relev\u00e2nd calit\u0103\u0163ile acestei limbi. Franceza a dob\u00e2ndit \u015fi la noi o superioritate ca limb\u0103 de cultur\u0103 a lumii moderne. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial autoritatea rom\u00e2neasc\u0103 voia s\u0103 creeze \u015fcoli fran\u0163uze\u015fti, chiar o universitate de limb\u0103 francez\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Personalit\u0103\u0163i ca R\u0103dulescu-Motru \u015fi G. C\u0103linescu au criticat cu vehemen\u0163\u0103 aceast\u0103 idee. \u00cen articolul Al\u0103turi de dl. C. R\u0103dulescu-Motru, C\u0103linescu refuza condi\u0163ia de stat colonial pentru Rom\u00e2nia, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 statele independente creeaz\u0103, \u00een timp ce coloniile import\u0103, iar \u201edac\u0103 Fran\u0163a are interes ca rom\u00e2nii s\u0103 devin\u0103 20 de milioane de fii ai Fran\u0163ei, noi avem motive s\u0103 ne opunem acestui fapt\u201c. Dezbaterea de atunci a devenit actual\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd avem \u015fcoli str\u0103ine \u00een \u0163ar\u0103, f\u0103r\u0103 nici o opozi\u0163ie. Aceast\u0103 evolu\u0163ie duce pe plan interna\u0163ional la monocentrismul culturii. Engleza a p\u0103truns \u00een via\u0163a intern\u0103 a popoarelor, cu limba, arta, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul proprii. Cultura omenirii trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eens\u0103 divers\u0103 \u015fi policentric\u0103. Valorile spirituale ale lumii au fost create de elitele tuturor popoarelor. Pierderea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale ar fi o pierdere imens\u0103 a omenirii. Un atare pericol a ajuns s\u0103 amenin\u0163e chiar state cu o cultur\u0103 veche \u015fi bogat\u0103. \u00cen anul trecut, a ap\u0103rut \u00eentr-o publica\u0163ie interna\u0163ional\u0103 un articol alarmant: Limba \u015fi cultura italian\u0103 \u2013 la lada de gunoi. \u00cen Germania, filmele sunt \u00eenso\u0163ite de ilustra\u0163ii muzicale \u00een englez\u0103, felicit\u0103rile de ziua na\u015fterii, salutul cotidian \u015f.a. sunt exprimate \u00een englez\u0103, pentru c\u0103, vezi bine, este o limb\u0103 mai \u201eselect\u0103\u201c.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> Propun s\u0103 ne oprim un moment la motiva\u0163ie, un fapt fundamental \u00een \u015fcoal\u0103. Pentru c\u0103 elevii rareori v\u0103d scopul unor discipline \u015fcolare, latinii rezolvau problema prin sfatul: nu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pentru \u015fcoal\u0103, ci pentru via\u0163\u0103.
\nI.F.B.:<\/strong> Precum am spus, exist\u0103 ast\u0103zi argumente serioase pentru \u00eenv\u0103\u0163area unor limbi str\u0103ine. \u00cenv\u0103\u0163\u00e2nd alt\u0103 limb\u0103, cunoa\u015ftem mai bine propria limb\u0103, iar \u00eenv\u0103\u0163area altei limbi este \u015fi un binevenit antrenament mental la orice v\u00e2rst\u0103. \u00censemn\u0103rile de fa\u0163\u0103 vor doar s\u0103 pun\u0103 \u00een discu\u0163ie solu\u0163ia tradi\u0163ional\u0103. \u00centrebarea esen\u0163ial\u0103 r\u0103m\u00e2ne aceea dac\u0103 milioanele de copii ai \u0163\u0103ranilor \u015fi ai muncitorilor au o motiva\u0163ie pentru efortul intelectual \u00eendelungat pe care sunt nevoi\u0163i s\u0103-l fac\u0103 numai pentru c\u0103 limba lor este de circula\u0163ie restr\u00e2ns\u0103. Fiul unui \u0163\u0103ran ar trebui s\u0103 c\u00e2\u015ftige cuno\u015ftin\u0163e sanitare, s\u0103 \u00eenve\u0163e practicarea \u00een mod \u015ftiin\u0163ific a agriculturii, a pomiculturii, a aviculturii etc., iar nu s\u0103 \u00eenve\u0163e cum se numesc p\u0103s\u0103rile, animalele, insectele etc. \u00een alte limbi.
\nS\u0103 privim situa\u0163ia copiilor \u015fi a muncitorilor care, \u00een zilele noastre, trec dintr-o \u0163ar\u0103 \u00een alta. Conferen\u0163iarul I. Cirici, etnic s\u00e2rb dintr-un sat b\u0103n\u0103\u0163ean, a relatat urm\u0103toarele: cei trei copii ai lui au \u00eenv\u0103\u0163at \u00eent\u00e2i \u00een \u015fcoal\u0103 limba s\u00e2rb\u0103, apoi rom\u00e2na, ca limba oficial\u0103 din \u0163ar\u0103, apoi familia a plecat \u00een Olanda, iar copii au avut de \u00eenv\u0103\u0163at olandeza, apoi engleza, germana \u015fi franceza, obligatorii \u00een Olanda, iar \u00een ultimele clase, op\u0163ional, latina sau greaca. Fiul s\u0103u cel mai mare a repro\u015fat tat\u0103lui c\u0103 \u015fi-a pierdut copil\u0103ria toc\u00e2nd la vocabule, \u00een timp ce colegii lui din Anglia ori SUA au f\u0103cut sport \u00een aer liber ori au \u00eenceput s\u0103 studieze teme fundamentale cu care au concurat la Premiul Nobel. \u00cen SUA \u015fi Anglia, c\u00e2te o limb\u0103 str\u0103in\u0103 este mai degrab\u0103 un ornament didactic. Un ministru al culturii din Anglia a spus, la o \u00eent\u00e2lnire cu studen\u0163ii, c\u0103 \u00een scurt timp \u00een Anglia nu va mai fi nevoie de \u00eenv\u0103\u0163area unor limbi str\u0103ine. Se spune c\u0103 marele lingvist american Chomsky nu cunoa\u015fte franceza, fapt de neimaginat pentru un lingvist european.
\nCine are o motiva\u0163ie puternic\u0103 pentru a \u00eenv\u0103\u0163a o limb\u0103 str\u0103in\u0103 o \u00eenva\u0163\u0103 mai u\u015for \u015fi mai repede, dar nu limba \u00een totalitatea ei, ci \u00een mod sectorial, adecvat scopului. Un lector rom\u00e2n a \u00een\u0163eles c\u0103 peste opt luni va avea de predat, \u00een englez\u0103, un curs de optic\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. \u015ei-a procurat un tratat de optic\u0103 \u00een englez\u0103, c\u00e2teva mijloace moderne de \u00eenv\u0103\u0163are a unei limbi str\u0103ine, apoi, muncind zilnic, \u015fi-a \u00eensu\u015fit engleza la un nivel corespunz\u0103tor. A constatat c\u0103 are nevoie de opt-nou\u0103 mii de cuvinte, nu de 70.000, \u015fi de c\u00e2teva sute de expresii, nu de peste 3.000.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> V-a\u015f ruga s\u0103 v\u0103 pronun\u0163a\u0163i asupra componentei lingvistice a limbii interna\u0163ionale. Se \u015ftie c\u0103 exist\u0103 peste 900 (!) de proiecte ale unei asemenea limbi. Din ce cauz\u0103 limba care a dob\u00e2ndit popularitate, a dovedit practic posibilitatea \u015fi ra\u0163ionalitatea unei limbi construite, a creat o ramur\u0103 lingvistic\u0103 nou\u0103 \u2013 esperantologia \u2013, a devenit limba \u00een care \u015fi despre care se scriu teze de doctorat, este limba esperanto, dezvoltat\u0103 printr-o practic\u0103 de peste 125 de ani, pe baza proiectului propus \u00een 1887 de medicul polonez Zamenhof, dup\u0103 11 ani de elaborare. Dic\u0163ionare bilingve espranto\u2013o limb\u0103 na\u0163ional\u0103 exist\u0103 \u00een aproape toate \u0163\u0103rile. Marile dic\u0163ionare esperanto\u2013german \u015fi german\u2013esperanto ale profesorului Erich-Dieter Krause de la Universitatea din Leipzig, au primit distinc\u0163ia de \u201ebun pentru eternitate\u201c, acordat\u0103 de latini pentru cele mai mari capodopere.
\nI.F.B.:<\/strong> Zamenhof, spre deosebire de majoritatea autorilor de proiecte \u201epur ra\u0163ionale\u201c (proiecte apriorice), a creat un proiect aposterioric, bazat pe experien\u0163a limbilor etnice. Limbile romanice au redus la una singur\u0103 cele cinci declin\u0103ri din latin\u0103, conjugarea extrem de complicat\u0103 din aceast\u0103 limb\u0103 a fost de asemenea mult simplificat\u0103; limbile neoslave au redus la dou\u0103 forme pluralul substantivelor din slava veche etc. Zamenhof a preluat din limbile romanice 60 % elemente pentru noua limb\u0103, din limbile germanice 20 % \u015fi din limbile slave 20 %. A \u00eenl\u0103turat sunetele greu de pronun\u0163at, cum sunt \u0103 \u015fi \u00e2 din rom\u00e2n\u0103, sunetele \u00e4, \u00f6, \u00fc \u015fi altele, a renun\u0163at la principiul etimologic \u00een ortografie, a folosit consecvent numai principiul fonetic, respectiv fonologic, deci toate cuvintele se scriu a\u015fa cum se rostesc. A redus articolele la unul singur, a renun\u0163at la genul gramatical, inexistent \u00een unele limbi. Este aceasta o \u201eschematizare\u201c a limbii? Este doar o simplificare efectuat\u0103 de fapt \u00een una sau alta dintre limbile etnice. El a simplificat enorm \u015fi lexicul limbii, printr-un sistem de afixe, care permit formarea femininului sau a \u201efiului\u201c, a \u201eurma\u015fului\u201c din cuv\u00e2ntul generic, de exemplu leporo (iepure), leporino (iepuroaic\u0103), leporido (pui de iepure). Prin aceasta, formul\u0103ri greoaie din unele limbi au fost \u00eenl\u0103turate, de exemplu iepuroaic\u0103, citit de str\u0103ini iepuro-aike, este mai greoi \u015fi mai nepl\u0103cut dec\u00e2t leporino, iar leporido este mai maniabil dec\u00e2t pui de iepure.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> Este esperanto o limb\u0103 perfect\u0103?
\nI.F.B.:<\/strong> Este un instrument func\u0163ional \u015fi u\u015for practicabil. Semioticianul Umberto Eco a sus\u0163inut la Sorbona un ciclu de conferin\u0163e sub genericul \u00cen c\u0103utarea limbii perfecte. A cercetat \u015fi esperanto \u015fi, de unde \u00eenainte \u201efluiera\u201c la aceast\u0103 idee, dup\u0103 ce a cunoscut-o, \u015fi-a schimbat opinia \u015fi a cerut pentru aceast\u0103 limb\u0103 sprijin diplomatic \u015fi financiar.
\n\u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, v\u0103 amintesc c\u0103 Zamenhof a procedat intuitiv, folosind experien\u0163a existent\u0103, dar c\u00e2ndva informaticienii cu instrumentele lor moderne ar putea lua \u00een considerare toate limbile lumii \u015fi, foarte probabil, ar g\u0103si \u015fi alte solu\u0163ii lingvistice ingenioase, care ar putea superioriza limba interna\u0163ional\u0103.
\nO men\u0163iune de interes aparte pentru rom\u00e2ni: esperanto \u015fi rom\u00e2na au toate interna\u0163ionalismele din limbile europene, dar, spre deosebire de limbile romanice occidentale, rom\u00e2na a cunoscut \u015fi o influen\u0163\u0103 slav\u0103, deci multe cuvinte slave preluate de Zamenhof exist\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103; de exemplu cuv\u00e2ntul toporo (topor). Vorbitorii str\u0103ini de esperanto sunt surprin\u015fi c\u0103 \u00een\u0163eleg explica\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti din obiectivele noastre turistice f\u0103r\u0103 traducere. \u00centr-un text al Ligii Na\u0163iunilor se spune c\u0103, intr\u00e2nd \u00eentr-o sal\u0103 unde se vorbe\u015fte esperanto, ai impresia c\u0103 se vorbe\u015fte rom\u00e2na sau portugheza. De altfel, Rom\u00e2nia a fost printre cele 14 state care, \u00een 1921, au propus \u015fi au ob\u0163inut utilizarea limbii esperanto \u00een telegrafie (delegat permanent al Rom\u00e2niei la Liga Na\u0163iunilor era Nicolae Titulescu).<\/p>\n

A.R.:<\/strong> \u015ei totu\u015fi, mari lingvi\u015fti rom\u00e2ni ca Graur \u015fi Iordan s-au pronun\u0163at negativ despre limba interna\u0163ional\u0103.
\nI.F.B.:<\/strong> Din p\u0103cate, n-au \u00een\u0163eles nici m\u0103car faptul c\u0103 noua limb\u0103 are rolul nu de a \u00eenlocui limbile na\u0163ionale, ci, dimpotriv\u0103, de a le ap\u0103ra identitatea \u00een fa\u0163a colonialismului cultural, care ast\u0103zi amenin\u0163\u0103 cu dispari\u0163ia peste trei mii de limbi \u015fi dialecte, fapt pe care un sociolog american \u00eel comenta cu bucurie.
\n\u00centr-un interviu, Iordan spunea c\u0103 \u00een Bulgaria \u00eenva\u0163\u0103 esperanto \u015fi \u0163\u0103ranii, dar el crede c\u0103 guvernul bulgar nu va \u00eenlocui bulgara prin esperanto. Este uimitoare o asemenea enormitate la un mare lingvist. Pentru el limbile construite sunt juc\u0103rii, dar a putut afla despre numeroase catastrofe aviatice, maritime, feroviare, cauzate de faptul c\u0103 doi interlocutori nu s-au \u00een\u0163eles. Iordan a scris cu \u00eenalt\u0103 competen\u0163\u0103 despre opiniile marelui romanist Hugo Schuchardt, dar n-a \u00een\u0163eles adeziunea acestuia la limbile construite, adeziune exprimat\u0103 \u00eentr-un referat la Curtea Imperial\u0103 din Viena, \u00een 1901. Nu l-a \u00een\u0163eles nici pe Otto Jespersen.
\nGraur a f\u0103cut despre esperanto afirma\u0163ii care l-au compromis la \u00eent\u00e2lniri interna\u0163ionale. N-a citit nici m\u0103car prima lec\u0163ie dintr-un manual, dar afirma, c\u0103 este o limb\u0103 s\u0103rac\u0103, inexpresiv\u0103, iar argumentul s\u0103u se reducea la o alternativ\u0103 eronat\u0103: Ori limba este foarte schematic\u0103, pentru a fi u\u015for de \u00eenv\u0103\u0163at, ori, pentru a fi bogat\u0103 \u015fi nuan\u0163at\u0103, trebuie s\u0103 aib\u0103 multe excep\u0163ii \u015fi neregularit\u0103\u0163i, ca \u015fi limbile etnice, dar, \u00een acest caz, nu mai prezint\u0103 nici un avantaj. Fa\u0163\u0103 de cine? Fa\u0163\u0103 de limbile etnice, evident, deci aceea\u015fi eroare ca \u015fi la Iordan. \u00cen mod cert el \u015ftia c\u0103 limbile neolatine sunt mult mai simple dec\u00e2t latina, dar nu mai inexpresive dec\u00e2t aceasta, iar numeroasele excep\u0163ii \u015fi neregularit\u0103\u0163i din limbile etnice n-au nici o leg\u0103tur\u0103 cu expresivitatea acestora, ele sunt simple accidente istorice.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> Au d\u0103unat opiniile eronate ale lingvi\u015ftilor activit\u0103\u0163ii interlingvistice din \u0163ar\u0103?
\nI.F.B.:<\/strong> Au d\u0103unat \u00een dou\u0103 feluri. \u00cen URSS, interlingvistica a fost liberalizat\u0103 dup\u0103 moartea lui Stalin, iar academicianul Bokarev a publicat dou\u0103 dic\u0163ionare de esperanto. La noi dogmaticii au continuat s\u0103 interzic\u0103 limba interna\u0163ional\u0103, baz\u00e2ndu-se pe opiniile prestigioase ale celor doi lingvi\u015fti. O adres\u0103 din 1959 a Direc\u0163iei Presei interzicea chiar cuv\u00e2ntul esperanto \u00een publica\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen 1970, \u00eempreun\u0103 cu un alt coleg a trebuit s\u0103 discut\u0103m personal cu fiecare membru al Prezidiului fostei Academii de \u015etiin\u0163e Sociale \u015fi Politice pentru a-i convinge s\u0103 creeze, sub auspiciul acestei academii un Colectiv de esperanto \u015fi interlingvistic\u0103 la Timi\u015foara. S-a introdus un curs facultativ de esperanto la toate facult\u0103\u0163ile de filologie. La prima or\u0103 de curs, studen\u0163ii scriau dup\u0103 dictare \u00een esperanto. \u00cen 1985, toat\u00e3 aceast\u0103 activitate a fost interzis\u0103, iar eu am fost sanc\u0163ionat fiindc\u0103 am ini\u0163iat o mi\u015fcare \u00een \u0163ar\u0103 pentru o idee despre care \u015ftiam c\u0103 este interzis\u0103 de partid.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd cei doi academicieni rom\u00e2ni, dar nu numai ei, au creat o confuzie terminologic\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, numind \u201elimbi artificiale\u201c proiectele cunoscute \u00een lume sub numele de limbi filosofice, limbi modelate sau limbi construite. Pentru cet\u0103\u0163eanul de r\u00e2nd, termenul de artificial \u00eenseamn\u0103 ceva mort, sec, schematic, inutilizabil, dar termenul are \u015fi o accep\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103, sociologic\u0103, de produs al lui homo artifex (omul me\u015fter). Acesta a creat un num\u0103r imens de lucruri \u201eartificiale\u201c, pe care natura nu ni le-a dat. Este oare zborul un mijloc natural de deplasare pentru om? Din p\u0103cate, cititorii rom\u00e2ni cunosc, de regul\u0103, numai sensul trivial al termenului.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> Ar putea limba interna\u0163ional\u0103 s\u0103 elimine vreo limb\u0103 etnic\u0103?
\nI.F.B.:<\/strong> Niciodat\u0103, pentru c\u0103 nu o limb\u0103 elimin\u0103 alt\u0103 limb\u0103, ci statul puternic, militar sau economic, prin limba sa, prin arta, cultura, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, administra\u0163ia etc. din propria \u0163ar\u0103, p\u0103trunde \u00een via\u0163a intern\u0103 a altor state \u015fi \u00eenlocuie\u015fte valorile specifice ale acestor state. \u00cen Evul Mediu, latina a fost limba interna\u0163ional\u0103 a contactelor \u015ftiin\u0163ifice \u00een Occident, dar n-a dezna\u0163ionalizat pe nimeni, \u00een schimb, ca limb\u0103 a Imperiului Roman din Antichitate, a dezna\u0163ionalizat pe iberici, pe gali \u015fi pe daci.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> Cum vede\u0163i crearea, prin limba interna\u0163ional\u0103, a unei noi ordini lingvistice pe glob?
\nI.F.B.:<\/strong> Ar fi un proces \u00eendelungat, de 20 sau 30 de ani, necesar pentru a r\u0103sp\u00e2ndi limba. S-ar putea imagina o faz\u0103 premerg\u0103toare de bilingvism, adic\u0103 o limb\u0103 etnic\u0103, de pild\u0103 engleza, ar putea func\u0163iona \u00een diploma\u0163ie, \u00een organismele interna\u0163ionale, \u00een tehnica computerelor \u015f.a., iar limba interna\u0163ional\u0103 \u2013 \u00een turism, sport, comer\u0163, \u00een construc\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi, foarte important, ar putea fi un mijloc rapid de comunicare \u015fi de integrare civic\u0103 a sutelor de mii de refugia\u0163i din lumea contemporan\u0103. Solu\u0163ia de bilingvism n-ar fi nou\u0103. \u00cen Grecia au func\u0163ionat paralel mult timp vechea elin\u0103 \u015fi neogreaca, iar \u00een China func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi paralel limba popular\u0103 bai-hua \u015fi selecta venian.<\/p>\n

A.R.:<\/strong> V\u0103 mul\u0163umesc, domnule profesor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

IGNAT FLORIAN BOCIORT \u00een dialog cu ALICE RUDA   Alice Ruda: Stimate domnule profesor, sunte\u0163i cunoscut ca un specialist \u00een estetic\u0103 literar\u0103, domeniu \u00een care a\u0163i publicat lucr\u0103ri \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare. Dar dvs., \u00eempreun\u0103 cu H. Tonkin, pre\u015fedinte al unei universit\u0103\u0163i americane, cu H. Frank, directorul Institutului German de Cibernetic\u0103 Pedagogic\u0103, \u015fi cu… Cite\u0219te mai mult »Despre noua ordine lingvistic\u0103 global\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[9102,14915,14916],"class_list":["post-24130","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-ignat-florian-bociort","tag-interlingvistica","tag-limba-internationala"],"views":2222,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24130"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24130\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24131,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24130\/revisions\/24131"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24130"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24130"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}