Oamenii sunt locuitorii p\u0103m\u00e2ntului \u015fi ei cresc \u00een num\u0103r \u00een fiecare zi. \u00cemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00eentre continente, \u00een popoare \u015fi \u0163\u0103ri, form\u00e2nd totu\u015fi o indiscutabil\u0103 unitate ca apar\u0163in\u0103tori ai aceleia\u015fi specii, oamenii se g\u0103sesc \u00eentr-un sistem de rela\u0163ii care \u00eensumeaz\u0103 \u00eentregul glob. Leg\u0103turile dintre ei reflect\u0103 conlucrare, indiferen\u0163\u0103 sau ostilitate, uneori, din p\u0103cate, \u015fi conflicte. N\u0103zuin\u0163a c\u0103tre pace a fost totdeauna exprimat\u0103, dar sinceritatea inten\u0163iilor a ridicat \u015fi ridic\u0103 semne de \u00eentrebare.
\nProgresul s-a reflectat \u015fi \u00een lucrurile rele. Mijloacele de lupt\u0103, dar \u015fi comportamentul combatan\u0163ilor au devenit din ce \u00een ce mai dure \u015fi mai nimicitoare, iar pericolul a devenit general. Pu\u0163ine sunt locurile lini\u015ftite pe \u00eentinsul planetei \u015fi din nefericire cele conflictuale se extind necontenit.
\nSpecia uman\u0103 a avut propria ei evolu\u0163ie, ridic\u00e2ndu-se deasupra celorlalte \u015fi afirm\u00e2ndu-se ca fiind cea mai de seam\u0103. A trecut prin nenum\u0103rate schimb\u0103ri, dar treptat a p\u0103r\u0103sit lumea instinctelor \u015fi s-a umanizat \u015fi \u00een bine, \u015fi \u00een r\u0103u. Au ap\u0103rut \u015fi diferen\u0163ele \u00een nivelul de civiliza\u0163ie \u015fi \u00een cel de trai \u015fi de asemenea evolu\u0163iile specifice \u00een func\u0163ie de mediu, dar \u015fi de ereditate. \u00cemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een rase diferite, \u00een triburi \u015fi popoare, oamenii s-au grupat pe planet\u0103 \u015fi au ajuns s\u0103 \u015fi-o \u00eempart\u0103. Firesc, au ap\u0103rut \u015fi conflictele, uneori aparent ireconciliabile. Mai ales \u00eencep\u00e2nd din secolul al XIX-lea, dup\u0103 ce s-a terminat \u00eemp\u0103r\u0163irea planetei, umanitatea s-a afirmat ca un tot, iar evolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ei \u015fi a tehnicii a accentuat fiin\u0163area ca \u00eentreg. Globalizarea a devenit din ce \u00een ce mai evident\u0103, pentru a atinge \u00een zilele noastre un nivel din ce \u00een ce mai puternic. Dar \u00eemp\u0103r\u0163irea globului \u00een st\u0103p\u00e2niri directe sau \u00een zone de influen\u0163\u0103 \u015fi chiar de domina\u0163ie este supus\u0103 constant unor ac\u0163iuni de contestare sau de revendicare. Regulile regnului animal nu sunt acceptate \u015fi urmate de oameni. Ace\u015ftia au g\u0103sit nenum\u0103rate solu\u0163ii problemelor cu care s-au v\u0103zut confrunta\u0163i, dar n-au ajuns la o situa\u0163ie general\u0103 de consens. Cu toate acestea, este evident c\u0103 dac\u0103 omenirea nu va reu\u015fi s\u0103 stabileasc\u0103 \u015fi s\u0103 urmeze reguli de convie\u0163uire, ea se g\u0103se\u015fte sub inciden\u0163a unor crize majore sau chiar a dispari\u0163iei, dac\u0103 avem \u00een vedere for\u0163a distructiv\u0103 contemporan\u0103 a armamentului.
\nO problem\u0103 fundamental\u0103 este \u00eenainte de toate evolu\u0163ia planetei noastre, schimb\u0103rile climatice \u015fi treptata dispari\u0163ie a resurselor. P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, omul s-a dovedit capabil de a g\u0103si solu\u0163ii, dar o va putea face \u015fi \u00een viitor? Este o \u00eentrebare care st\u0103 la baza evolu\u0163iei viitoare. Inventivitatea uman\u0103 aproape nu are limite, dar \u00een acela\u015fi timp provoc\u0103rile la care este supus\u0103 evolu\u0163ia planetei sunt uneori cople\u015fitoare \u015fi \u00een fa\u0163a for\u0163ei naturii oamenii r\u0103m\u00e2n ni\u015fte furnici…
\nResursele pe care le ofer\u0103 planeta au evidente limite. De altfel, conflictele care izbucnesc sunt motivate mai ales de ob\u0163inerea \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea resurselor. Viitorul trebuie s\u0103 le asigure \u015fi de asemenea inventivitatea trebuie s\u0103 intervin\u0103 pentru a oferi umanit\u0103\u0163ii \u00eenlocuitorii resurselor care vor disp\u0103rea. \u00cen ultimele veacuri s-a demonstrat \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 o capacitate remarcabil\u0103 a oamenilor sau mai bine zis a celor mai \u00eenzestra\u0163i dintre ei. Trebuie s\u0103 n\u0103d\u0103jduim c\u0103 \u00eensu\u015firile de care a dat dovad\u0103 omenirea \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 vor fi p\u0103strate \u015fi dezvoltate \u00een viitor, asigur\u00e2nd umanit\u0103\u0163ii existen\u0163a \u015fi mersul \u00eenainte.
\nPrin for\u0163a \u00eemprejur\u0103rilor, din ce \u00een ce mai mult va ap\u0103rea la ordinea zilei imperioasa necesitate a dr\u0103muirii resurselor, pentru a nu fi irosite. Totodat\u0103, se pune problema reparti\u0163iei acestor resurse pe \u00eentreg globul. \u015ei iat\u0103, suntem confrunta\u0163i cu o problem\u0103 de baz\u0103 a evolu\u0163iei viitoare \u015fi chiar a existen\u0163ei omenirii \u00een ansamblul ei. Reparti\u0163ia acestor resurse este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 inegal\u0103, ea fiind mai ales rezultat\u0103 de-a lungul vremurilor din ac\u0163iuni de for\u0163\u0103. Exist\u0103 mari puteri care au aproape monopolul acestor resurse, dup\u0103 cum exist\u0103 \u0163\u0103ri cu totul lipsite de ele. Aceast\u0103 situa\u0163ie nu ridic\u0103 doar probleme de posesiune, ci \u015fi consecin\u0163a polariz\u0103rii bog\u0103\u0163iilor \u00een beneficiul unora \u015fi \u00een defavoarea celorlal\u0163i. Ea provoac\u0103 st\u0103ri de tensiune \u015fi chiar st\u0103ri conflictuale, bun\u0103stare excesiv\u0103 sau s\u0103r\u0103cie lucie.
\nViitorul omenirii va depinde f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 de capacitatea ei de a realiza o bun\u0103 convie\u0163uire pe \u00eentreg globul \u015fi de a reu\u015fi s\u0103 asigure un trai decent tuturor. Acest lucru implic\u0103 sacrificii, renun\u0163\u0103ri, ceea ce \u00een general oamenii nu accept\u0103. Umanitatea se afl\u0103 astfel \u00een fa\u0163a unei complica\u0163ii din cele mai mari, de solu\u0163ionarea c\u0103reia depinde soarta locuitorilor planetei. Evitarea conflictelor de felul celor generate de interzicerea sau limitarea pentru mul\u0163i a accesului la resurse esen\u0163iale se impune ca o condi\u0163ie de supravie\u0163uire. De asemenea, trebuie s\u0103 se ajung\u0103 la o convie\u0163uire \u00eentre cei puternici \u015fi cei mai slabi \u015fi la o r\u0103sp\u00e2ndire de civiliza\u0163ie echilibrat\u0103 pe \u00eentreg globul.
\nImportant este ca discrepan\u0163ele s\u0103 fie eliminate, ca marea \u00eennoire inaugurat\u0103 prin Revolu\u0163ia american\u0103 \u015fi prin cea francez\u0103 din 1789 s\u0103 fie continuat\u0103 \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Mersul \u00eenainte al umanit\u0103\u0163ii se impune s\u0103 fie un proces st\u0103p\u00e2nit, unanim acceptat, dar totul este condi\u0163ionat de o schimbare fundamental\u0103 de comportament \u015fi de percep\u0163ie, condi\u0163ie sine qua non de supravie\u0163uire. Este vremea ca oamenii s\u0103 devin\u0103 con\u015ftien\u0163i de ce \u00eenseamn\u0103 ast\u0103zi viitorul lor \u015fi mai ales datoria ce le revine de a se adapta realit\u0103\u0163ilor, care trebuie neap\u0103rat percepute \u00een integralitatea lor. Mai mult ca oric\u00e2nd este necesar\u0103 p\u0103r\u0103sirea unui individualism str\u00e2mt \u015fi slujirea nu numai a propriei persoane \u015fi a celor din preajm\u0103, ci a cet\u0103\u0163ii!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Oamenii sunt locuitorii p\u0103m\u00e2ntului \u015fi ei cresc \u00een num\u0103r \u00een fiecare zi. \u00cemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00eentre continente, \u00een popoare \u015fi \u0163\u0103ri, form\u00e2nd totu\u015fi o indiscutabil\u0103 unitate ca apar\u0163in\u0103tori ai aceleia\u015fi specii, oamenii se g\u0103sesc \u00eentr-un sistem de rela\u0163ii care \u00eensumeaz\u0103 \u00eentregul glob. Leg\u0103turile dintre ei reflect\u0103 conlucrare, indiferen\u0163\u0103 sau ostilitate, uneori, din p\u0103cate, \u015fi conflicte. N\u0103zuin\u0163a c\u0103tre… Cite\u0219te mai mult »Unitatea planetei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13298,14909,6146,14908,14906,14907],"class_list":["post-24121","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-conflicte","tag-monopol-resurse","tag-progresul","tag-reguli-de-convietuire","tag-stapaniri-directe","tag-zone-de-influenta"],"views":1329,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24121","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24121"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24121\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24122,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24121\/revisions\/24122"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24121"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24121"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24121"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}