{"id":24115,"date":"2015-08-23T14:10:28","date_gmt":"2015-08-23T12:10:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24115"},"modified":"2015-08-23T15:27:26","modified_gmt":"2015-08-23T13:27:26","slug":"activisti-mandria-tarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/activisti-mandria-tarii\/","title":{"rendered":"Activi\u015fti, m\u00e2ndria \u0163\u0103rii"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>Indiferent dac\u0103 la putere au fost comuni\u015ftii prosovietici ori antisovietici sau, dup\u0103 Revolu\u0163ie, anticomuni\u015ftii, adic\u0103 fo\u015fti comuni\u015fti purs\u00e2nge, suporteri ai capitalismului c\u00e2t se poate de s\u0103lbatic \u015fi, desigur, globali\u015fti, mentalitatea de contabili repeten\u0163i i-a \u00eenso\u0163it pe to\u0163i \u00een cei \u015faptezeci de ani de la ultimul r\u0103zboi \u00eencoace: \u201eCultura cost\u0103\u201c \u015fi \u201eMedicii iau bac\u015fi\u015f!\u201c. Acestea sunt cele dou\u0103 obsesii incurabile, care, dup\u0103 cum se vede, continu\u0103 s\u0103 se manifeste p\u00e2n\u0103 vor mai exista medici \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi activi\u015fti la putere \u00een Rom\u00e2nia.<\/em><\/strong><br \/>\nMai mult, pentru a nu avea vreo \u00eendoial\u0103 asupra obsesiei celor ce ne \u201econduc\u201c, a ap\u0103rut chiar o lege ce sanc\u0163ioneaz\u0103 cu asprime bac\u015fi\u015ful medicilor. Dup\u0103 mine, o nou\u0103 \u015fi conving\u0103toare demonstra\u0163ie c\u0103 \u201eactivi\u015ftii\u201c din justi\u0163ie par mai eficien\u0163i dec\u00e2t orice du\u015fman din afar\u0103! \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti c\u00e2t de pu\u0163in li se cere celor de azi: s\u0103 cunoasc\u0103 \u0163ara \u00een care se afl\u0103 \u015fi, c\u00e2t de c\u00e2t, principalele ei nevoi. Dar, vorba cronicarului, \u201ese sparie g\u00e2ndul\u201c c\u00e2nd le urm\u0103re\u015fti faptele \u015fi traiectoria. Fo\u015ftii activi\u015fti comuni\u015fti, care aveau obiective politice \u015fi economice, doreau s\u0103 dovedeasc\u0103 superioritatea socialismului, iar apoi a \u201esociet\u0103\u0163ii socialiste multilateral dezvoltate\u201c, au umplut \u0163ara de fabrici, de blocuri \u015fi de ora\u015fe industriale; cartea era ieftin\u0103, \u015fcoli pretutindeni, flota comercial\u0103 ne plasa printre primele \u0163\u0103ri din lume, la fel industria petrochimic\u0103; dincolo de asta, analfabetismul a fost aproape eradicat, ca \u015fi bolile pe care le t\u00e2ram cu noi prin secole. Activi\u015ftii de atunci luptau ne\u00eencetat fie cu \u201ec\u0103l\u0103ul\u201c Tito, fie cu Unchiul Sam, \u201epica-i-ar bomba-n ocean!\u201c, fie mai t\u00e2rziu, dup\u0103 invazia din Cehoslovacia, cu frica de ru\u015fi. \u015ei, ca s\u00e3-i r\u00e3spund unui lupt\u0103tor n\u0103scut om, dar crescut slug\u0103, nu sunt un nostalgic. C\u0103r\u0163ile mele, articolele \u015fi tot ce am f\u0103cut p\u00e2n\u0103 la Revolu\u0163ie sunt la \u00eendem\u00e2na oricui dore\u015fte s\u0103 vad\u0103 adev\u0103rul: c\u0103 nu am iubit comunismul, care, \u00een realitate, nu exista, nu era dec\u00e2t un basm lipsit de imagina\u0163ie, \u015fi c\u0103 am detestat dictatura \u015fi, fire\u015fte, pe gardienii ei v\u0103zu\u0163i \u015fi nev\u0103zu\u0163i. Am f\u0103cut ceea ce mi s-a p\u0103rut corect \u015fi moral. Am strigat, at\u00e2t c\u00e2t am putut, c\u00e2nd era cel mai greu, urm\u00e2nd \u00eendemnul unui autor al c\u0103rui nume, din nefericire, nu mi-l mai amintesc: \u201eC\u00e2nd \u0163i se d\u0103 o h\u00e2rtie liniat\u0103, scrie printre r\u00e2nduri!\u201c Treptat, mi-am c\u00e2\u015ftigat dreptul de a folosi h\u00e2rtii albe neliniate \u015fi \u00eemi amintesc \u015fi ast\u0103zi bucuria pe care o sim\u0163eam spun\u00e2nd adev\u0103rul a\u015fa cum \u00eel aflam. M\u0103 \u00eenc\u00e2nta faptul de a fi socotit adversar sau, mai precis, potrivit vocabularului de atunci, du\u015fman. \u00censemna c\u0103 ceea ce spuneam avea greutate, iar \u00een topul alc\u0103tuit de ziarele vremii eram bine plasat, dup\u0103 cum s-a putut vedea dup\u0103 Revolu\u0163ie \u015fi \u00een Cartea Alb\u0103 a Securit\u0103\u0163ii. Nu am fost disident, c\u0103ci, cum observase un confrate, disident te faci \u00een c\u00e2teva zile, pe c\u00e2nd pentru a ajunge scriitor, ai nevoie de o via\u0163\u0103. \u00cemi amintesc c\u0103 pe atunci am descoperit epitaful lui Eschil, care, mai mult dec\u00e2t cu tragediile sale, s-a m\u00e2ndrit cu calitatea de lupt\u0103tor la Maraton, unde, cu suli\u0163a \u00een m\u00e2n\u0103, \u00een fa\u0163a unui inamic superior, a \u0163inut s\u0103 apere demnitatea \u015fi libertatea primei democra\u0163ii a lumii. \u00cen epitaful pe care el \u00eensu\u015fi \u015fi l-a scris, d\u00e3dea m\u00e3rturie c\u0103 cel mai important eveniment al vie\u0163ii sale a fost acea b\u0103t\u0103lie \u015fi c\u0103 \u201e\u2026 amintirea sa o p\u0103streaz\u0103 c\u00e2mpia de la Maraton\/ \u015ei per\u015fii pleto\u015fi care i-au cunoscut curajul\u201c. \u015ei, nu pentru prima dat\u0103, m\u0103 \u00eentreb, cu toat\u0103 luciditatea, ce s-a ales din visurile noastre de atunci, din anii, de \u00eencordare, spaim\u0103 \u015fi durere, din victoriile reale care, azi, par amintiri dintr-o alt\u0103 via\u0163\u0103. De zeci de ani suntem tot la dosare, to\u0163i se cred urm\u0103ri\u0163i, asculta\u0163i, \u00eenregistra\u0163i, to\u0163i se tem de to\u0163i \u015fi a\u015fa mai departe, dar ce ar mai fi, \u00een fond, de p\u0103zit \u00een afar\u0103 de confortul dictatorilor, c\u00e2nd vedem bine c\u0103 am r\u0103mas f\u0103r\u0103 ceea ce se numea odinioar\u0103 industrie, f\u0103r\u0103 agricultur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 b\u0103nci, cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, \u015ftiin\u0163a, s\u0103n\u0103tatea \u015fi cultura marginalizate sau ignorate, cu analfabe\u0163i de ordinul milioanelor \u015fi cu alte milioane de oameni fug\u0103ri\u0163i peste hotare. Ce valoare pot avea politicienii ale\u015fi de analfabe\u0163i sau de cei vota\u0163i contra litru de ulei sau kil de zah\u0103r \u015fi f\u0103in\u0103? Vrem, nu vrem, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ne apar\u0163in doar pro\u015ftii. Pro\u015fti, dar de-ai no\u015ftri! \u00centr-o \u0163ar\u0103 \u00een care turn\u0103torii sunt, \u00een ochii autorit\u0103\u0163ilor, la mare pre\u0163 indiferent de starea lor psihic\u0103 \u015fi, ori e cazul ori nu e, par s\u0103 devin\u0103 una dintre coloanele de sus\u0163inere a justi\u0163iei independente. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00eentotdeauna la locul potrivit se va g\u0103si turn\u0103torul potrivit ideii de dreptate. \u015ei, fire\u015fte, autoritatea care s\u0103-l ia \u00een seam\u0103. Cine ar putea uita omul cu r\u0103\u0163oiul, povestea cu caltabo\u015ful, procesele vame\u015filor \u015fi ale \u201ena\u015filor\u201c feroviari? Dar povestea nedezlegat\u0103 \u00eenc\u0103 a celor cincizeci de capre \u015fi a dou\u0103 rochii, capodopere ale drept\u0103\u0163ii postdecembriste? Cu ce ne l\u0103ud\u0103m? Cu num\u0103rul de arest\u0103ri din lumea de sus a politicii \u00eencep\u00e2nd cu un prim-ministru, Adrian N\u0103stase, de care, azi, mai mult ca oric\u00e2nd, am avea foarte mare nevoie\u2026 De c\u00e2te ori trebuia lansat\u0103 o diversiune, c\u00e2nd guvernan\u0163ii aveau ceva de acoperit, se pornea ca din senin o campanie \u00eempotriva medicilor. Salariile celor optzeci \u015fi ceva socoti\u0163i spuma politic\u0103 a patriei au fost m\u0103rite pentru a-i p\u0103zi de corup\u0163ie \u015fi, fire\u015fte, pentru ca ei s\u0103 fie \u00een pas cu al\u0163i lideri din Europa. Din p\u0103cate, \u0163ara au uitat-o. Dac\u0103 ar fi pl\u0103ti\u0163i \u00een func\u0163ie de ce au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, ar trebui s\u0103 li se impoziteze \u015fi banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i din cer\u015fit. Ei \u00een r\u00e2nd cu lumea bun\u0103, european\u0103, dar, cu toate acestea, p\u00e2n\u0103 acum n-au fost capabili s\u0103 ne prezinte un proiect de \u0163ar\u0103, oric\u00e2t de modest. Cred c\u0103 nici nu \u00een\u0163eleg ce li se cere. Cu legi penibile sau f\u0103r\u0103 legi, medicii pleac\u0103. Noi cu ce r\u0103m\u00e2nem? Cu locurile f\u0103c\u0103toare de minuni, cu agheasma \u015fi cu moa\u015ftele, c\u0103ci ele ne-au trecut prin toate secolele. Ca s\u0103 \u00een\u0163elegi ce face un medic \u015fi c\u00e2t de rapid evolueaz\u0103 \u015ftiin\u0163a trebuie s\u0103 ai nu numai ni\u015fte diplome care, de altfel, sunt ieftine, la \u00eendem\u00e2na oricui \u015fi, fire\u015fte, universit\u0103\u0163i care s\u0103 le ofere, ci \u015fi cuno\u015ftin\u0163e reale \u015fi mai ales respect pentru om \u015fi pentru via\u0163\u0103. Iar acestea se dob\u00e2ndesc numai prin educa\u0163ie. Indiferent de culorile carnetelor de partid \u2013 brun, ro\u015fu, maro, portocaliu sau verde \u2013 \u015fi de urmele acestora \u00een suflet, de \u015fapte decenii suntem condu\u015fi de activi\u015fti, iar ace\u015ftia, din nefericire, par fii ai aceleia\u015fi mame. Pentru to\u0163i cultura cost\u0103, dar, dup\u0103 \u015fapte decenii terorizate de propagandi\u015fti, oricine poate lesne constata ravagiile f\u0103cute de prostie: degradarea alarmant\u0103 a \u0163\u0103rii, haosul des\u0103v\u00e2r\u015fit, efectele mitoc\u0103niei \u015fi ale urii. Dac\u0103, fire\u015fte, mai avem o \u0163ar\u0103, fapt de care, pe zi ce trece, m\u0103 \u00eendoiesc tot mai mult. Ceea ce se nume\u015fte parlament, guvern, pre\u015fedin\u0163ie etc., nu sunt, \u00een mare m\u0103sur\u0103, dec\u00e2t transmi\u0163\u0103toare de ordine venite, cum se spune tot mai frecvent, de la ni\u015fte comitete \u015ftiute \u015fi ne\u015ftiute, specializate \u00een num\u0103rarea banilor altora, iar reprezentan\u0163ilor lor celor mai importan\u0163i le-au dat binecuv\u00e2ntarea la numirea \u00een respectivele func\u0163ii. Ce calit\u0103\u0163i morale \u015fi intelectuale trebuie s\u0103 aib\u0103 ace\u015ftia se poate deduce u\u015for din graba cu care, ca ni\u015fte papagali penibili, spun da la tot ce li se cere \u015fi justific\u0103 orice \u015fi oric\u00e2nd. Nu am probleme cu memoria, sunt con\u015ftient c\u0103 toate acestea le-am spus de mai multe ori, dar m\u0103 repet pentru c\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 m\u0103 \u00eempac cu g\u00e2ndul c\u0103 aceast\u0103 teribil\u0103 degradare s-a petrecut cu concursul \u015fi \u00een v\u0103zul tuturor. Din p\u0103cate, de cele petrecute \u00een deceniul ultim, b\u0103sist, cel mai trist din \u00eentreaga perioad\u0103 postrevolu\u0163ionar\u0103, nu este vinovat numai fostul pre\u015fedinte, ci to\u0163i cei care au \u00eenchis ochii la fiecare \u00eenc\u0103lcare a legilor \u015fi, mai ales, cei ce \u015fi-au v\u00e2ndut reputa\u0163ia \u015fi con\u015ftiin\u0163a pe bani, accept\u00e2nd rolul de agen\u0163i electorali. Dup\u0103 toate c\u00e2te se petrec sub ochii no\u015ftri, cine ar mai putea sus\u0163ine cu argumente c\u0103 mai avem o intelectualitate \u015fi c\u00e2teva idealuri? \u015ei cine ar putea sus\u0163ine acum, la un secol de la Marea Unire, c\u0103 suntem cu adev\u0103rat o na\u0163iune, adic\u0103 o fiin\u0163\u0103 vie care-\u015fi decide singur\u0103 soarta? Tr\u0103im, din p\u0103cate, \u00een afara culturii \u015fi a educa\u0163iei \u00een general, \u00eentr-o lume creat\u0103 de activi\u015fti mult mai mediocri dec\u00e2t \u00eenainta\u015fii lor, care n-au nici o leg\u0103tur\u0103 cu \u0163ara, cu tradi\u0163iile, istoria \u015fi cultura ei. O lume f\u0103r\u0103 valori \u015fi f\u0103r\u0103 repere \u00een care, de un sfert de secol se desf\u0103\u015foar\u0103 o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 campanie electoral\u0103, \u00eentr-un rai al ho\u0163ilor, al marilor ho\u0163i \u015fi \u00eenv\u00e2rti\u0163i, \u00een care cei ce fur\u0103 zeci \u015fi sute de milioane de euro r\u0103m\u00e2n cu banii dac\u0103 devin turn\u0103tori, \u00een timp ce pentru cei cu salarii umilitoare, dar cu r\u0103spundere uria\u015f\u0103 se aplic\u00e3 legi drastice dac\u0103 accept\u0103 cincizeci sau o sut\u0103 de lei. Ce stat e \u0103sta care, pentru cea mai complicat\u0103 \u015fi mai dificil\u0103 meserie, nu e \u00een stare s\u0103 asigure dec\u00e2t legi brutale, concepute dintr-o perspectiv\u00e3 mai \u00eengust\u00e3 dec\u00e2t odinioar\u0103? Nu \u00eemi dau seama din ce clas\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 culturalizarea lor, dar acum pare foarte t\u00e2rziu. Oamenii nu mai \u015ftiu cine sunt, de unde vin, ce au f\u0103cut str\u0103mo\u015fii lor, la ce folose\u015fte libertatea \u015fi demnitatea pe care le dau pe un kil de zah\u0103r \u015fi pe altul de f\u0103in\u0103. Cei mai mul\u0163i sunt ca ni\u015fte patrupede stradale \u00eentr-o etern\u0103 c\u0103utare a hranei. Crimele, violurile, accidentele din cauza alcoolului nu mai sunt rarit\u0103\u0163i, dimpotriv\u0103. Cine a scris Biblia? Popa! Ce s\u0103rb\u0103torim la Pa\u015fte? Nu \u015ftiu. Cine-i pre\u015fedintele \u0163\u0103rii? Nu m\u0103 intereseaz\u0103! \u015ei, fiindc\u0103 tot ne afl\u0103m \u00eentr-un sezon de mare r\u0103t\u0103cire \u00een care se mai vorbe\u015fte de \u00eenchisori \u015fi c\u0103tu\u015fe, l-am recitit pe Slavici, de\u015fi solu\u0163ia au strigat-o absolut to\u0163i cei ce ne-au precedat \u015fi ne-au orientat prin pustie. C\u0103ci nu exist\u0103 dec\u00e2t una. \u00cen apelul adresat publicului cu prilejul Serb\u0103rilor de la Putna din 1871, marele scriitor spunea: \u201eNa\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 voie\u015fte cultur\u0103, \u015fi cultura ei trebuie s\u0103 fie una, omogen\u0103 la Prut \u015fi la Lomni\u015f, omogen\u0103 \u00een s\u00e2nul Carpa\u0163ilor \u015fi pe malurile Dun\u0103rii b\u0103tr\u00e2ne\u2026\u201c Mai mult, \u201edomni\u015foarele rom\u00e2ne\u201c sunt rugate s\u0103 trimit\u0103 la Putna un steag cu inscrip\u0163iunea: \u201eCULTURA E PUTEREA POPOARELOR\u201c. Slavici nu \u015fi-a ascuns niciodat\u0103 sentimentele filogermane, iar \u00een perioada ocupa\u0163iei Bucure\u015ftiului a publicat c\u00e2teva articole \u00een ziarul nem\u0163esc din Bucure\u015fti, drept pentru care, \u00een buna tradi\u0163ie democratic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, a fost scuipat \u015fi \u00eenjurat pe strad\u0103 unde \u201epatrio\u0163ii plini de \u00eensufle\u0163ire \u00ee\u015fi u\u015furau inima suduindu-m\u0103 ori voind s\u0103-mi trag\u0103 c\u00e2teva\u201c. Agresat, scuipat \u015fi fug\u0103rit, ocolit de oficiali \u015fi prieteni, cel ce convinsese Transilvania c\u0103 \u201eSoarele rom\u00e2nilor la Bucure\u015fti r\u0103sare!\u201c \u015fi-a urmat destinul prin \u00eenchisori \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de murdare \u015fi pline de r\u00e2ie \u015fi p\u0103duchi. L-au \u00eenchis \u015fi ungurii, l-au \u00eenchis \u015fi rom\u00e2nii, care, \u00een rela\u0163ia cu el, \u015fi-au dovedit cu prisosin\u0163\u0103 a\u015fa-zisul respect pentru valori, iar cine va voi s\u0103 fac\u0103 vreo compara\u0163ie va descoperi c\u0103 nu suntem departe nici de moravurile de atunci \u015fi nici de precara igien\u0103. Mai mult, se va convinge c\u0103 salvarea este una singur\u0103, cea brodat\u0103 pe steagul inscrip\u0163ionat de \u201edomni\u015foarele rom\u00e2ne\u201c. \u00cen imperiu sau \u00een patria mam\u0103, \u00een \u00eenchisori sau \u00een libertate, Slavici, admiratorul necondi\u0163ionat al lui Confucius, a r\u0103mas el \u00eensu\u015fi av\u00e2nd o t\u0103rie sufleteasc\u0103 greu de imaginat \u015fi o \u015ftiin\u0163\u0103 de a privi lucrurile de la o alt\u0103 altitudine intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103, inaccesibil\u0103 celor mai mul\u0163i dintre cei pu\u0163ini. La V\u0103c\u0103re\u015fti, cum povestea Arghezi, c\u00e2nd a venit vremea eliber\u0103rii a f\u0103cut o cerere la comandantul \u00eenchisorii s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 c\u00e2teva zile pentru c\u0103 nu-\u015fi terminase o nuvel\u0103. Prin nu \u015ftiu ce asocia\u0163ie, poate pentru c\u0103 e vorba de destin \u00een via\u0163a unor \u0163\u0103ri, dar \u015fi a unor oameni, \u00eemi vine \u00een minte o concluzie a lui Carlos Fuentes dup\u0103 ce a citit un str\u0103lucit eseu al Simonei Weil despre Iliada lui Homer: \u201eNimeni nu e la ad\u0103post \u00een fa\u0163a destinului s\u0103u. Niciodat\u0103 s\u0103 nu prive\u015fti cu admira\u0163ie puterea, s\u0103 nu-\u0163i ur\u0103\u015fti du\u015fmanul \u015fi nici s\u0103 nu dispre\u0163uie\u015fti pe cel aflat \u00een suferin\u0163\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Indiferent dac\u0103 la putere au fost comuni\u015ftii prosovietici ori antisovietici sau, dup\u0103 Revolu\u0163ie, anticomuni\u015ftii, adic\u0103 fo\u015fti comuni\u015fti purs\u00e2nge, suporteri ai capitalismului c\u00e2t se poate de s\u0103lbatic \u015fi, desigur, globali\u015fti, mentalitatea de contabili repeten\u0163i i-a \u00eenso\u0163it pe to\u0163i \u00een cei \u015faptezeci de ani de la ultimul r\u0103zboi \u00eencoace: \u201eCultura cost\u0103\u201c \u015fi \u201eMedicii iau bac\u015fi\u015f!\u201c. Acestea sunt&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/activisti-mandria-tarii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Activi\u015fti, m\u00e2ndria \u0163\u0103rii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[14895,14894,2562,4,14896,14898,14897],"class_list":["post-24115","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-analfabetismul","tag-cartea-alba-a-securitatii","tag-disident","tag-editorial","tag-globalisti","tag-prosovietici-ori-antisovietici","tag-suporteri-ai-capitalismului"],"views":3749,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24115"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24115\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24176,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24115\/revisions\/24176"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}