\u00centre 10 \u015fi 11 iulie a.c., s-a desf\u0103\u015furat la Timi\u015foara, \u00een aula Bibliotecii Centrale Universitare \u201eEugen Todoran\u201c, edi\u0163ia anual\u0103 a Colocviul Na\u0163ional al Asocia\u0163iei de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103 din Rom\u00e2nia (ALGCR). De data aceasta, temele propuse participan\u0163ilor, ca stimulative de g\u00e2ndire, au mizat pe dinamica elementelor de geocultur\u0103, \u00eencadrabile \u00een seria conceptual\u0103, cu deschidere progresiv\u0103: Regional, Na\u0163ional, European (Euroatlantic), Universal (Global, Planetar).
\nChiar dac\u0103 poate crea impresia unei tematici limitate la momentul unei reuniuni specializate \u00eentre litera\u0163i, direc\u0163ia de studiu \u015fi reflec\u0163ie poart\u0103 cu sine ideea continuit\u0103\u0163ii unor episoade anterioare, care au aprofundat statutul Studiilor Culturale, forma-gazd\u0103 globalizat\u0103 unde autonomiile s-au dizolvat \u00een multi-, inter-, trans-disciplinaritate. Nu mai t\u00e2rziu de anul trecut, Colocviul ALGCR a \u00eencercat s\u0103 dea r\u0103spunsuri la interoga\u0163ia, care, \u00een perioada de glorie a fundamentalismului estetic, ar fi provocat deriziune: Ce discipline pentru literatur\u0103?, iar, \u00een contribu\u0163iile lor sau \u00een discu\u0163ii, participan\u0163ii au prezentat, \u00een general, perspective actuale de abordare a spa\u0163iului literar, derivate din interferen\u0163a cu noile tehnologii (Digital Humanities), cu domeniul psihologiei experimentale, cu paradigmele sociologiei \u015fi ale politologiei, cu resemnific\u0103rile actelor de recuperare a datelor trecutului (metoda \u201eRemapping\u201c), din arealul istoriei.
\nBeneficiind, \u00een consecin\u0163\u0103, de o baz\u0103 a dezbaterilor deja acceptat\u0103, configurat\u0103 \u015fi confirmat\u0103 sub aspectul multiplicit\u0103\u0163ii punctelor de vedere (doar elementul nominal \u00ee\u015fi mai p\u0103streaz\u0103, ast\u0103zi, unicitatea; metodologiile de interpretare se schimb\u0103, se adapteaz\u0103, variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de contexte, cu o rapiditate care le face s\u0103 treac\u0103 din \u201emi\u015fcare\u201c \u00een \u201emi\u015fcare\u201c), \u00eentrunirea ALGCR 2015 a pus \u00een valoare factorul \u201ecircula\u0163ie\u201c, extrem de important \u00een sistemul contemporan de referin\u0163\u0103, odat\u0103 cu redefinirea conceptului de \u201efrontier\u0103\u201c.
\nTrasat\u0103 cu stricte\u0163ea con\u015ftiin\u0163ei patriotice \u00een epoca statelor-na\u0163iune, p\u0103zit\u0103 cu vigilen\u0163\u0103 dogmatic\u0103 \u00een perioada Cortinei de Fier, \u201efrontiera\u201c a devenit, la r\u00e2ndul ei, un concept dinamic, mai cur\u00e2nd conven\u0163ional dec\u00e2t perceput ca realitate a unei \u00eenchideri, c\u0103ci \u00een societatea hyper-tehnologizat\u0103 a zilelor noastre, m\u0103car pe calea bi\u0163ilor se poate c\u0103l\u0103tori oriunde \u015fi oric\u00e2nd. Aceast\u0103 stare de fapt \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, model de reprezentare a lumii determin\u0103, sub form\u0103 de obliga\u0163ie, resemnificarea principalelor coordonate ideologice, cu valoare de concepte: identitate, local, regional, marginal, teritorial, na\u0163ional, universal, periferic, tradi\u0163ie, cosmopolitism \u015f.cl.
\nConform Argumentarului trimis \u00een prealabil de pre\u015fedintele Asocia\u0163iei, prof. dr. Mircea Martin: \u201e\u00eemp\u0103r\u0163irile tradi\u0163ionale de ordin geografic \u00eentre Est \u015fi Vest \u015fi \u00eentre Nord \u015fi Sud nu mai pot fi acceptate ca atare dec\u00e2t iner\u0163ial, iar consecin\u0163ele schimb\u0103rii se reg\u0103sesc \u00een \u00eens\u0103\u015fi configura\u0163ia temelor (conceptelor) propuse spre a fi discutate; acestea din urm\u0103 nu presupun doar delimit\u0103ri spa\u0163iale, temporale, ci \u015fi func\u0163ionale \u00een c\u00e2mpul larg al culturii \u015fi, implicit, \u00een acela, mai mult sau mai pu\u0163in compartimentat, al \u015ftiin\u0163elor umane\u201c.
\nObserva\u0163iile teoreticianului de la Universitatea din Bucure\u015fti sunt \u00een deplin acord cu accep\u0163iunea \u00een uz a conceptului de \u201efrontier\u0103\u201c, ca loc de schimb, tranzac\u0163ional \u015fi negociativ, al bunurilor, inclusiv al celor cu valoare cultural\u0103. Dac\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi, mai ales, \u00een anii interbelicului, diviziunea Nord-Sud reflecta, prin contrast, \u015fi \u00een descenden\u0163a studiilor asupra psihologiei popoarelor, situa\u0163ia economic\u0103 dezvoltat\u0103 a statelor industriale, \u00een raport cu sudul mediteranean s\u0103rac, \u00eenc\u0103 preponderent agricol, dac\u0103 \u00een anii R\u0103zboiului Rece, frontiera dintre Vest \u015fi Est era, \u00eenainte de toate, o barier\u0103 ideologic\u0103, \u201efrontiera func\u0163ional\u0103\u201c delimiteaz\u0103 por\u0163iuni de specific identitar, aflate \u00een \u201econexiune\u201c (comunicare, dialog, chiar concuren\u0163\u0103) cu alte structuri de acela\u015fi tip.
\nDe altfel, conferin\u0163a inaugural\u0103 a Colocviului ALGCR 2015, \u0163inut\u0103 de prof. dr. Mircea Martin, a avut tema Identitatea par\u0163ializant\u0103, sintagm\u0103 care, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd \u201econfuzia na\u0163ionalismelor\u201c, tradus\u0103 prin \u201eintegralismul\u201c lozincard \u201esuntem rom\u00e2ni, \u00een exclusivitate\u201c, asum\u0103 perspectiva \u201eidentit\u0103\u0163ilor multiple, care compun identitatea noastr\u0103 personal\u0103\u201c, chiar dac\u0103 \u201eidentit\u0103\u0163ile multiple pot avea \u00eentre ele rela\u0163ii conflictuale\u201c. Ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00een dictatur\u0103, puterea de autoreprezentare \u015fi autonomia persoanei au fost afectate\u201c, vorbitorul a sus\u0163inut c\u0103, \u00een plan individual, \u201eidentitatea se adapteaz\u0103, \u00een func\u0163ie de contextele vie\u0163ii\u201c, iar \u201eidentitatea colectiv\u0103 are o putere federatoare\u201c, f\u0103r\u0103 a da ideii de \u201efedera\u0163ie\u201c sensul de \u201esecesiune\u201c, ci de \u201ecomunitate, \u00een diversitate\u201c. \u00cen mod democratic \u015fi tolerant, exist\u0103 identit\u0103\u0163i, nu doar Identitate; marginalit\u0103\u0163i, nu doar Marginalitate; literaturi, nu doar Literatur\u0103; geografii, nu doar Geografie (pe de alt\u0103 parte, nu putem omite c\u0103 bibliotecile tind s\u0103 construiasc\u0103 Biblioteca; re\u0163eaua, leg\u0103turile, \u201ecircula\u0163ia\u201c fond\u00e2nd astfel o supra-structur\u0103 hegemonic\u0103).
\nConferin\u0163ele profesorilor Cornel Ungureanu \u015fi Adriana Babe\u0163i, de la Universitatea de Vest din Timi\u015foara, Geografie literar\u0103 \u015fi geopolitic\u0103. Introducere \u00een studiul literaturilor Europei Centrale, respectiv La ce bun \u201eA Treia Europ\u0103\u201c \u00een mileniul trei? Scurt\u0103 istorie a unui proiect, au demonstrat aplicativ c\u0103 decizia organiz\u0103rii colocviului \u00eentr-un ora\u015f-palimpsest al influen\u0163elor culturale, precum este capitala Banatului, a fost c\u00e2t se poate de inspirat\u0103. Legenda spune c\u0103 peste vilayet, redus la imaginea unui \u201eora\u015f-scufundat\u201c, odat\u0103 cu pacea de la Passarowitz, c\u00e2nd Banatul a devenit habsburgic, s-a construit \u015fi constituit o provincie a periferiei Mitteleuropei: multietnic\u0103, multicultural\u0103, multiidentitar\u0103.
\nA\u015fa cum preciza prof. dr. Cornel Ungureanu, specialistul de referin\u0163\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een metodologia geografiei literare (a se vedea seria sa de studii Geografia literaturii rom\u00e2ne, azi, I-IV) \u015fi cunosc\u0103tor p\u00e2n\u0103 la cele mai mici detalii al literaturilor Banatului rom\u00e2nesc \u015fi s\u00e2rbesc: \u201eEuropa Central\u0103 \u00eenglobeaz\u0103 culturile Banatului, Bucovinei \u015fi pe cele ale Sudului\u201c. Influen\u0163a spa\u0163iului cosmopolit, refractar la totalitarismul dogmatic al \u201eculturii unice\u201c, a generat \u00een deceniul al \u015faptelea al secolului trecut, forme de frond\u0103 \u00een care s-au implicat intelectualii non-sistem, \u201ealternativii\u201c unor intelectuali ad usum Caesaris. Evoc\u00e2nd cartea lui Gy\u00f6rgy Konr\u00e1d, Antipolitica, \u00een postur\u0103 de \u201emanifest strategic al eliber\u0103rii est-europene\u201c, universitarul timi\u015forean a semnalat categoria scriitorilor care, prin biais-ul modelului kafkian, au trimis \u2013 la propriu \u2013 \u00een lumea viselor realismul-socialist. \u201eLista lui Konrad\u201c, adic\u0103 a \u201eurma\u015filor \u015fi mo\u015ftenitorilor culturii ironiei apocaliptice, reprezentate de Kafka, Musil, Canetti\u201c, \u00eel avea ca prim-element destabilizator pe \u00eensu\u015fi Kafka, \u201eanatemizat de regimul realist-socialist\u201c \u015fi folosit de intelectualii de st\u00e2nga, cum a fost J.-P. Sartre, \u00een scopul \u201edezarm\u0103rii literare\u201c \u2013 \u201enu-l mai arde\u0163i pe Kafka!\u201c.
\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, prof. dr. Adriana Babe\u0163i a prezentat ini\u0163iativa grupului de studii institu\u0163ionalizat sub auspiciile Funda\u0163iei \u201eA Treia Europ\u0103\u201c, subliniind cele mai relevante etape din parcursul unui proiect cu r\u0103d\u0103cini la nivelul anilor \u201970, prea adesea obstruc\u0163ionat de rigidit\u0103\u0163i, apetit pentru conspira\u0163ii federalist-secesioniste sau, pur \u015fi simplu, victima unui discurs paralel, ale c\u0103rui cauze se reg\u0103sesc fie \u00een necunoa\u015fterea suficient\u0103, fie \u00een cota de indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de specificul unei particularit\u0103\u0163i na\u0163ionale din constructul ideologic \u015fi cultural numit \u201eliteratura central-european\u0103\u201c. Cu acest prilej, a fost anun\u0163at ca fiind \u00een curs de publicare Dic\u0163ionarul romanului central-european din secolul XX, lucrare coordonat\u0103 de prof. dr. Cornel Ungureanu \u015fi prof. dr. Adriana Babe\u0163i.
\nProgramat\u0103 \u00een a doua zi de colocviu, conferin\u0163a Sud-Estul european \u00eentre identitate \u015fi alteritate, \u0163inut\u0103 de prof. dr. Mircea Muthu, de la Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c din Cluj-Napoca, specialist \u00een studiul \u201ebalcanismului literar\u201c, a echilibrat discu\u0163ia dominat\u0103 de situa\u0163ia privilegiat\u0103 a Banatului, prin deplasarea centrului de interes asupra fenomenului \u201eidentit\u0103\u0163ilor multiple \u00een Sud-Estul european\u201c. A fost analizat, prin compara\u0163ie, un alt spa\u0163iu de frontier\u0103 caracterizat prin schimburi, influen\u0163e \u015fi interferen\u0163e, de aceast\u0103 dat\u0103, \u00een cadrul structurilor ideologice a ceea ce istoricii au indicat drept \u201ecommonwealth-ul bizantin\u201c sau \u201ecommonwealth-ul fanariot\u201c (s-a citat, aici, numele lui Cesare Alzati, profesor la Universitatea Catolic\u0103 din Milano, membru al Consiliului \u015ftiin\u0163ific editorial al publica\u0163iei academice clujene Transylvanian Review). Ca un element de leg\u0103tur\u0103, dar \u015fi de pitoresc \u00eentre cele dou\u0103 spa\u0163ii multiculturale, Europa Central\u0103 \u015fi Europa de Sud-Est, autorul conferin\u0163ei a atras aten\u0163ia asupra controlului pe care popula\u0163ia arom\u00e2n\u0103 \u00eel de\u0163inea asupra drumurilor comerciale din Balcani p\u00e2n\u0103 la Viena.
\n\u00cen lucr\u0103rile pe sec\u0163iuni (Timi\u015foara \u2013 localism \u015fi europenitate, Local\/ regional\/ global: delimit\u0103ri conceptuale, \u201eLiteratura na\u0163ional\u0103\u201c \u2013 redefiniri func\u0163ionale, Ariile marginale \u2013 \u00eentre na\u0163ional \u015fi regional, Formule \u015fi practici literare ale regionalului, Na\u0163ional \u015fi regional \u00een studiile literare, Identitate \u015fi migra\u0163ie, Totalitarismul \u2013 o supra-tem\u0103 regional\u0103?, Periferii creatoare), cele trei categorii de participan\u0163i \u2013 universitari, cercet\u0103tori, doctoranzi \u2013 au dezb\u0103tut concepte rafinate la stadiul de nano-teorie (cosmodern-cosmodernism-cosmodernitate; guvernan\u0163\u0103 multistratificat\u0103; imaginar-prim, \u201eradical\u201c, \u201esocial instituant\u201c\/ imaginar instituit; cotitur\u0103 istoriografic\u0103; localism creator; regim de relevan\u0163\u0103; negociere postindustrial\u0103; modelul ideoscapesurilor, mediascapesurilor, tehnoscapesurilor globale), au analizat specii de sintez\u0103 din literatura ultimilor ani (literatur\u0103 migrant\u0103; metafic\u0163iuni istorice), au oferit perspective noi de interpretare asupra biografiei \u015fi scrierilor unor personalit\u0103\u0163i literare (Sorin Titel, cu eseistica din Pasiunea lecturii; M\u00e9liusz J\u00f3zsef, cu romanul Ora\u015ful pierdut \u00een cea\u0163\u0103, Constantin F\u00e2nt\u00e2neru, cu romanul Interior; Mihai Ralea \u015fi publicistica arondat\u0103 Fenomenului rom\u00e2nesc; Andrei Codrescu \u015fi Romulus Rusan, cu Dispari\u0163ia lui \u201eafar\u0103\u201c: un manifest al evad\u0103rii, respectiv America Ogarului Cenu\u015fiu), au stabilit corela\u0163ii \u00eentre fenomene ideologice, sociologice \u015fi antropologice (\u201ecomunit\u0103\u0163ile marginale\u201c), din regiuni care, la o privire gr\u0103bit\u0103, nu ar avea multe puncte de asociere (zona Carpa\u0163ilor \u015fi zona \u201eapala\u015f\u0103\u201c). Cu absen\u0163e motivate, lista contributorilor i-a cuprins, \u00een acest an, pe: drd. Teodora Danc\u0103u (Universitatea de Vest), Timi\u015foara. Un proiect de cartografie literar\u0103; c.\u015f. III dr. Cristina Balinte (Institutul de Istorie \u015fi Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201c, Bucure\u015fti), Cu harta criticului pe teritoriul sinelui. Sorin Titel \u015fi \u201ePasiunea lecturii\u201c; dr. Irina Dinc\u0103 (Universitatea de Vest), Turnura cosmodern\u0103; prof. dr. Caius Dobrescu (Universitatea din Bucure\u015fti), Studiile literare \u00eentr-o paradigm\u0103 politic\u0103 a complexit\u0103\u0163ii; prof. dr. Corin Braga (Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c, Cluj-Napoca), Imaginarul european, \u00eentre specificitate local\u0103 \u015fi unitate global\u0103; conf. dr. Adrian L\u0103c\u0103tu\u015f (Universitatea Transilvania, Bra\u015fov), Mitul Europei Centrale. Proiectul unei republici post-na\u0163ionale a literelor \u00een cultura literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 c\u0103derea comunismului; dr. Gheo Pavel Radu (Universitatea de Vest), Dimensiuni actuale ale conceptului de literatur\u0103 na\u0163ional\u0103; lect. dr. Robert G. Elekes (Universitatea Transilvania, Bra\u015fov\/ Universitatea Sapientia, T\u00e2rgu-Mure\u015f), Misterul \u00cent\u00e2lnirii. Meridianul lui Paul Celan ca teorie a dialogului intercultural; lect. dr. C\u0103lin Cr\u0103ciun (Universitatea \u201ePetru Maior\u201c, T\u00e2rgu-Mure\u015f), Ce este etnocritica?; drd. Cristina T\u0103nase (Gogianu) \u2013 Universitatea din Bucure\u015fti, \u201eCotitura istoriografic\u0103\u201c \u2013 din America \u00een Europa; conf. dr. Ilie Gyurcsik (Universitatea de Vest), Imaginarul radical \u015fi cel hermeneutic (perspective individuale, locale \u015fi globale); lect. dr. Georgeta Moarc\u0103s (Universitatea Transilvania, Bra\u015fov), Din \u015fur\u0103, cu drag: dialectica periferic\u0103 a Centrului la Alexandru Mu\u015fina, drd. Ana-Maria Pu\u015fca\u015fu (Universitatea de Vest), Literatura din Republica Moldova. \u00centre sub-na\u0163ional \u015fi supra na\u0163ional. Pentru o reg\u00e2ndire a frontierelor; lect. dr. Catrinel Popa (Universitatea din Bucure\u015fti), Repere pentru arheologia unei fic\u0163iuni teoretice: balcanismul literar; drd. Gabriela D\u0103ianu (Universitatea din Bucure\u015fti), Func\u0163iile regionalismului \u00een opera lui Marin Sorescu; drd. Alex. Condurache (Universitatea de Vest), Istoria tr\u0103it\u0103 \u2013 o alt\u0103 form\u0103 a provincialismului. Dou\u0103 studii de caz: Gheorghe Cr\u0103ciun \u015fi Milan Kundera; lect. dr. Gabriela Gl\u0103van (Universitatea de Vest), Suprarealismul \u00een serviciul copiilor. Avangarda \u015fi imaginarul infantil; c.\u015f. II dr. Oana Soare (Institutul de Istorie \u015fi Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201c, Bucure\u015fti), Glose postdecembriste la mai vechea disput\u0103 europenism\/ autohtonism. Uniunea European\u0103 vs. \u201eLisa\u201c imaginar\u0103; lect. dr. Alex. Goldi\u015f (Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c, Cluj-Napoca), Istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 postrevolu\u0163ionar\u0103 \u015fi problema regimurilor de relevan\u0163\u0103 a literaturii; prof. dr. Vasile Spiridon (Universitatea \u201eVasile Alecsandri\u201c, Bac\u0103u), Critica Occidentului \u00een romanul Adio, Europa!, de Ion D. S\u00e2rbu; lect. dr. Alice Popescu (Universitatea \u201eTitu Maiorescu\u201c, Bucure\u015fti), O perspectiv\u0103 asupra exilului \u00een contextul global: exilul remanent; drd. Roxana S\u00e2nziana Rogobete, Identitate \u015fi transfer \u00een literatura migrant\u0103 \u00een limba german\u0103; prof. dr. Mihaela Albu (Uniunea Scriitorilor, Uniunea Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti), \u0162ara de dincolo de negurile ro\u015fii. Configur\u0103ri cultural-literare ale exilului rom\u00e2nesc (primul \u201eval\u201c); prof. dr. Dan Anghelescu, Totalitarism \u015fi acultura\u0163ie; drd. Gabriel Soare (Universitatea din Bucure\u015fti), Oglinzi ale sistemului totalitar \u00een literatura (v)est-european\u0103; conf. dr. Ioan Zirra (Universitatea din Bucure\u015fti), Glocalizarea literaturii de c\u0103l\u0103torie britanice din epoca postimperial\u0103 \u00een romanul The Last Hundred Days, de Patrick McGuinness; conf. dr. Ilinca Ilian, asist. dr. Elena Cra\u015fovan (Universitatea de Vest), Comedia Istoriei \u015fi metacomediile literaturii; lect. dr. Cristian Pralea (Universitatea Transilvania, Bra\u015fov), Negocieri postindustriale: intersec\u0163ii globale ale unui concept necesar; lect. dr. Mihai Ene (Universitatea din Craiova), Literatura \u015fi ie\u015firea din sine. \u00cent\u00e2lnirea cu alteritatea \u015fi limitele identit\u0103\u0163ii \u00een contextul globaliz\u0103rii; drd. Oana Purice (Universitatea din Bucure\u015fti), Re-constituirea aproapelui \u015fi departelui \u00een textele autobiografice ale lui Andrei Codrescu \u015fi Romulus Rusan; drd. Ruxandra C\u00e2mpeanu (Universitatea din Bucure\u015fti), Na\u0163ionalism \u015fi europenism \u00een publicistica lui Mihai Ralea. Conceptualiz\u0103ri pe coordonatele unei psihologii a popoarelor; prof. Lumini\u0163a Mede\u015fan, prof. Tatiana Zl\u0103tior (Liceul \u201eG. Co\u015fbuc\u201c, Cluj-Napoca), C\u00e2t local sau regional, european sau universal poate \u201e\u00eenghi\u0163i\u201c o program\u0103 de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru liceu?; drd. Andreea Coroian-Goldi\u015f (Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c, Cluj-Napoca), Na\u015fterea psihologicului \u00een proza interbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103; asist. dr. \u015etefan Firic\u0103 (Universitatea din Bucure\u015fti), Periferii urbane, periferii culturale. Un \u201emarginal\u201c: Constantin F\u00e2nt\u00e2neru.
\nLa finalul colocviului, au fost decernate Premiile ALGCR, pentru c\u0103r\u0163i de specialitate ap\u0103rute \u00een 2014. Germanista Laura Cheie a primit premiul sec\u0163iunii de Literatur\u0103 comparat\u0103, pentru Obsesia creatoare la George Bacovia \u015fi Georg Trakl, Ed. Universit\u0103\u0163ii de Vest, Timi\u015foara, iar anglista Carmen-Veronica Borb\u00e9ly, de la Universitate \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c, din Cluj-Napoca, pentru Genealogy of Monstrosity. Constructions of Monstrous Corporeal Otherness in Contemporary British Fiction, Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103. Premiul pentru debut a fost acordat Gabrielei Gl\u0103van, lector la universitatea timi\u015forean\u0103, pentru studiul Viraj \u00een ireal. Modernit\u0103\u0163i particulare \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 interbelic\u0103, Ed. Universit\u0103\u0163ii de Vest.
\nReferitor la activitatea prezent\u0103 \u015fi viitoare a ALGCR, mai sunt de men\u0163ionat dou\u0103 momente \u00eenscrise \u00een programul acestei edi\u0163ii. Mai \u00eent\u00e2i, lansarea unui nou num\u0103r al revistei Euresis. Cahiers roumains d\u2019\u00e9tudes litt\u00e9raires et culturelles, av\u00e2nd tema generic\u0103: Cultural Studies. Is culture really everywhere?, volum adus de la Bucure\u015fti de echipa entuziast\u0103 a doctoranzilor dlui prof. Mircea Martin. Apoi, efectuarea unor schimb\u0103ri \u00een schema organizatoric\u0103 a Asocia\u0163iei, fiind vorba despre propunerea \u015fi agrearea prin vot a staff-ului, odat\u0103 cu introducerea noilor membri cu func\u0163ii de: vicepre\u015fedinte, prof. dr. Caius Dobrescu, \u00een locul prof. dr. Andrei Bodiu, decedat \u00een 2014; secretar \u015ftiin\u0163ific: lect. dr. Magda R\u0103du\u0163\u0103, \u00een locul lect. dr. Crinei Bud, transferat\u0103 la Toronto, ca lector de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103; c.\u015f. II dr. Oana Soare.
\nEdi\u0163ia 2015 a colocviului ALGCR s-a desf\u0103\u015furat sub semnul dinamismului, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ideea tutelar\u0103 a geografiei. A fost o bun\u0103 ocazie de a interac\u0163iona \u015ftiin\u0163ific, de a veni cu \u00eentreb\u0103ri \u015fi de a g\u0103si r\u0103spunsuri, de a afla nout\u0103\u0163i, de a te forma \u00een cadrul unei comunit\u0103\u0163i de interese de specialitate, \u00een domeniul literaturii, nu doar valoriz\u00e2ndu-te pe tine, ci \u015fi de a-i asculta pe ceilal\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centre 10 \u015fi 11 iulie a.c., s-a desf\u0103\u015furat la Timi\u015foara, \u00een aula Bibliotecii Centrale Universitare \u201eEugen Todoran\u201c, edi\u0163ia anual\u0103 a Colocviul Na\u0163ional al Asocia\u0163iei de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103 din Rom\u00e2nia (ALGCR). De data aceasta, temele propuse participan\u0163ilor, ca stimulative de g\u00e2ndire, au mizat pe dinamica elementelor de geocultur\u0103, \u00eencadrabile \u00een seria conceptual\u0103, cu deschidere… Cite\u0219te mai mult »Geografii comparatiste \u00een era hegemoniei studiilor culturale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[14883],"class_list":["post-24098","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-colocviul-naional-al-asociaiei-de-literatura-generala-si-comparata"],"views":1292,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24098","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24098"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24098\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24099,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24098\/revisions\/24099"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24098"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24098"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24098"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}