{"id":24093,"date":"2015-08-14T13:40:17","date_gmt":"2015-08-14T11:40:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24093"},"modified":"2015-08-14T13:40:17","modified_gmt":"2015-08-14T11:40:17","slug":"roma-primele-impresii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/roma-primele-impresii\/","title":{"rendered":"Roma \u2013 primele impresii"},"content":{"rendered":"<p>E cald la Roma \u00een iulie, toropitor de cald. Ad\u0103ug\u00e2nd \u015fi umiditatea, rezult\u0103 o saun\u0103 complet\u0103. M\u0103 dau jos la Fiumicino \u015fi m\u0103 urc \u00eentr-un autobuz ieftin (5 euro) c\u0103tre Termini, gara-furnicar, un mic Turn Babel postmodern. E sear\u0103, prima sear\u0103 \u00een Italia, \u015fi trebuie s\u0103-mi g\u0103sesc locul. Ajung la Tor Vergata \u015fi m\u0103 cazez \u00een campusul celei de-a doua universit\u0103\u0163i ca m\u0103rime din Roma, Universit\u00e0 degli Studi di Roma Tor Vergata. Sunt relativ mul\u0163umit, camera e mul\u0163umitoare, am aer condi\u0163ionat, nu am frigider \u00eens\u0103, ceea ce \u00een termeni economici poate fi o mic\u0103 problem\u0103. Ies la o bere, una care s\u0103 lini\u015fteasc\u0103 dup\u0103 un lung 1 iulie. La primul pub, c\u00e2\u0163iva studen\u0163i t\u0103cu\u0163i \u00ee\u015fi sorb berile \u015fi, frugal, ciugulesc c\u00e2te ceva. Discu\u0163ia se anim\u0103 brusc atunci c\u00e2nd un t\u00e2n\u0103r aduce vorba despre Grecia \u015fi situa\u0163ia ei critic\u0103. To\u0163i cei care intervin sunt de partea lui Tsipras \u015fi a poporului (\u00een fapt, popolo \u015fi Tsipras au fost cele mai des pronun\u0163ate cuvinte). Gurile rele ar spune c\u0103 a\u015fa sunt italienii, mai comuni\u015fti un pic. To\u0163i gesticuleaz\u0103 \u015fi tonul discu\u0163iei cre\u015fte brusc. Singura student\u0103 pierdut\u0103 \u00een acest noian de economie politic\u0103 ad hoc se agit\u0103 \u00een zadar sper\u00e2nd s\u0103 fie b\u0103gat\u0103 \u00een seam\u0103. Dup\u0103 treizeci de minute de discu\u0163ii aprinse, noaptea cald\u0103 se a\u015fterne omnipotent\u0103, doar greierii auzindu-se clar \u015fi imperturbabil. E miezul nop\u0163ii, lumea se retrage. M\u0103 retrag \u015fi eu. M\u00e2ine \u00eemi doresc o diminea\u0163\u0103 lini\u015ftit\u0103 prin Roma, a\u015fa c\u0103 am s\u0103 a\u015ftept dormind.<br \/>\nPe 2 iulie, la prima or\u0103, deschid televizorul. \u015etirile \u00eencep cu Grecia. E bine, nu mai am parte de terorizantele \u015ftiri de acas\u0103, cu accidente, crime \u015fi violuri \u00een serie. Revista presei ne arat\u0103 problemele arz\u0103toare: primele pagini sunt ale vecinilor meridionali. Il Giornale (ziar de cas\u0103 al familiei Berlusconi) are un titlu sugestiv: Quarto Reich: Renzi si inchina alla Merkel. Il presidente del Consiglio vola a Berlino per giurare fedelt\u00e0 alla Cancelliera. Opiniile sunt diverse, dar parc\u0103 cea mai mare parte a presei frunz\u0103rite de crainicul televiziunii se solidarizeaz\u0103 cu a Greciei cauz\u0103. P\u0103r\u0103sesc jurnalele de \u015ftiri cu inten\u0163ia vizibil\u0103 de m\u0103 pierde prin Roma. M\u0103 opresc din nou la Termini. Aglomera\u0163ie c\u00e2t cuprinde plus, supliment, ni\u015fte rom\u00e2nce la intrarea \u00een gar\u0103. Se ofer\u0103 s\u0103 te \u201eajute\u201c benevol. Cine are bagaje de tras dup\u0103 el, imediat este abordat. Poli\u0163ia e \u00een preajm\u0103, cu ochii pe ele. \u015ei totu\u015fi, ca \u00een jocul\u00a0 de-a v-a\u0163i ascunselea, acestea fug, se pierd printre oameni, tot sper\u00e2nd s\u0103 \u201eajute\u201c vreun credul occidental \u2013 toat\u0103 lumea trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, nu? Un poli\u0163ist \u00eemi spune c\u0103 legisla\u0163ia e proast\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, \u00een loc s\u0103 le \u00eenha\u0163e \u015fi, eventual, s\u0103 le trimit\u0103 \u00eenapoi \u00een \u0163ar\u0103, se fug\u0103resc cu ele \u00een fa\u0163a \u015fi \u00een interiorul g\u0103rii Termini. De-ale Uniunii Europene jocuri de-a ho\u0163ii \u015fi vardi\u015ftii.<br \/>\nP\u0103r\u0103sesc repede aglomerata gar\u0103 \u015fi \u00eemi aleg prima destina\u0163ie: Pia\u0163a Spaniei, treptele spaniole \u015fi alte asemenea farafast\u00e2curi. Ies din metrou \u015fi o apuc pe o str\u0103du\u0163\u0103 care d\u0103 exact \u00een pia\u0163a amintit\u0103. Pe strada-culoar dou\u0103 tinere v\u00e2nd ni\u015fte ziare. \u00cencearc\u0103 s\u0103 abordeze c\u00e2t mai mult\u0103 lume. M\u0103 opresc \u015fi pe mine. Cum ar veni, pentru un euro pot fi solidar cu muncitorii italieni, ziarul fiind unul muncitoresc, Lupta comunist\u0103 (Lotta comunista). Cump\u0103r \u015fi eu unul, nu am deseori ocazia s\u0103 m\u0103 solidarizez pecuniar cu muncitorii italieni. Pe frontispiciu troneaz\u0103 c\u00e2teva sloganuri: Proletari di tutti i paesi unitevi!, Organo dei gruppi leninisti della sinistra comunista \u015fi Opposizione proletaria all\u2019imperialismo europeo e all\u2019imperialismo unitario. Intru \u00een vorb\u0103 cu una din fetele foarte tinere, una care pe loc se declar\u0103 comunist\u0103 convins\u0103. Fugitiv, \u00eemi poveste\u015fte despre g\u0103uno\u015fenia presei centrale, despre ravagiile globaliz\u0103rii \u015fi alte asemenea teme-reper ce le fundamenteaz\u0103 discursul comuni\u015ftilor italieni. \u00cemi ofer\u0103 \u015fi un pliant cu \u00eent\u00e2lnirile lunii iulie ale lupt\u0103torilor comuni\u015fti. Sunt la Roma pe toat\u0103 durata lunii iulie \u015fi, desigur, am s\u0103 \u00eencerc o asemenea experien\u0163\u0103.<br \/>\nDup\u0103 lupta de clas\u0103, m\u0103 afund \u00een lupta turistic\u0103 \u015fi, de prea mult\u0103 vreme, sloganul ei la mod\u0103: fotografia\u0163i, fotografia\u0163i, fotografia\u0163i (cu tot cu selfie-urile de rigoare). Pia\u0163a Spaniei este plin\u0103 ochi \u015fi fie numai asta \u015fi tot e o experien\u0163\u0103 extenuant\u0103. Adaug valul de c\u0103ldur\u0103, care vine ca un supliment indigest la forfota din jur. Termic m\u0103 simt ca \u00eentr-un B\u0103r\u0103gan nesf\u00e2r\u015fit \u00een miez de iulie rom\u00e2nesc. \u00cen Pia\u0163a Spaniei cu ale ei trepte spaniole, proiectate \u00een 1720 pentru a lega pia\u0163a de biserica francez\u0103 Trinit\u00e0 dei Monti, se afl\u0103, printre altele, casa \u00een care a locuit \u015fi a murit (de tuberculoz\u0103 pulmonar\u0103), la nici 26 de ani, poetul Keats. De altfel, un muzeu, Keats-Shelley House, este dedicat poe\u0163ilor romantici englezi \u00eendr\u0103gosti\u0163i de Roma. Nu z\u0103bovesc prea mult \u00een ora\u015f, c\u0103ldura ce cre\u015fte continuu m\u0103 descurajeaz\u0103 pe loc. M\u0103 \u00eentorc repede la temporara mea cas\u0103. Apuc s\u0103 v\u0103d \u015fi c\u00e2te ceva, ceva ce nou\u0103 rom\u00e2nilor ne pare a fi doar gablonz autohton: \u015foferi care \u00ee\u0163i \u00eenchid u\u015file \u00een nas z\u00e2mbindu-\u015fi \u00een barb\u0103, simpli cet\u0103\u0163eni care nu \u015ftiu chestiuni elementare despre locul \u00een care tr\u0103iesc (un pic buimac, m\u0103 r\u0103t\u0103cisem de\u015fi eram la doi pa\u015fi de campus, iar mul\u0163i italieni aborda\u0163i \u00eemi spuneau c\u0103 nu auziser\u0103 de campusul care era chiar l\u00e2ng\u0103 ei), mizerie pe str\u0103zi, cu sticle, pet-uri \u015fi alte resturi abandonate la \u00eent\u00e2mplare peste tot. Chiar aici, \u00een campus, unde se presupune c\u0103 locuiesc studen\u0163i decen\u0163i, un anun\u0163 te informeaz\u0103 c\u0103, \u00een caz c\u0103 nu te conformezi regulamentelor \u015fi nu separi gunoiul (sticl\u0103, plastic, reziduuri alimentare), ri\u015fti s\u0103 pl\u0103te\u015fti o amend\u0103 de 100 de euro. Am v\u0103zut cum se separ\u0103, de-a valma totul, fiecare dup\u0103 cum \u00eei e vrerea. V\u0103z\u00e2nd cum arat\u0103 containerele, m-am g\u00e2ndit c\u0103 multe mii de euro trebuie s\u0103 fac\u0103 administratorii campusului din amenzile ustur\u0103toare administrate studen\u0163ilor nonconformi\u015fti. Dar tinerii sunt tineri, nu te po\u0163i sup\u0103ra pe ei. Via\u0163a (mai) are r\u0103bdare cu ei.<br \/>\nVineri 3 iulie, lejeritate la ordinea zilei, stau \u00een campus, citesc pu\u0163in Lermontov, centralizez ni\u015fte date electorale, m\u0103 plimb f\u0103r\u0103 scop prin Tor Vergata \u015fi m\u0103 uit la pre\u0163urile din\u00a0 supermarket. Cam, cam sau m\u0103 rog, nu pentru salariile din Europa de Est. Spre exemplu, cu salariul mediu pe economie din patria-mum\u0103 nu faci mare lucru pe aici, fie \u015fi consider\u00e2nd c\u0103 vreo 400 de euro ar trebui to\u0163i cheltui\u0163i doar pe m\u00e2ncare \u015fi entertainment. S\u00e2mb\u0103t\u0103, 4 iulie, de ziua prietenilor americani, \u00eemi reiau expedi\u0163iile romane. M\u0103 g\u00e2ndesc la Colosseum \u015fi la Forul roman. Merg cu un autobuz s\u0103 v\u0103d Roma, c\u00e2t mai mult din Roma. Iar\u0103\u015fi, aglomera\u0163ia pe metru p\u0103trat de obiective turistice, istorice sau ce vor mai fi ele, m\u0103 obose\u015fte teribil. Nu \u015ftiu de ce, m-am g\u00e2ndit brusc la micu\u0163ul Veliko T\u00eernovo \u015fi la savoarea str\u0103du\u0163elor din acest fascinant ora\u015f situat a\u015fa de aproape de Bucure\u015fti \u015fi pe care l-am aspirat prin to\u0163i porii mei, savur\u00e2ndu-l ca pe o \u0163igar\u0103 de foi minunat\u0103. \u00cen fine, m\u0103 uit pe geam cu nesa\u0163 \u015fi \u00eencerc s\u0103 cuprind cu mintea-mi \u015fi privirea totul. Autobuzul are sta\u0163ie exact la Colosseum. M\u0103 dau jos \u015fi v\u0103d pere\u0163i de piatr\u0103. Istoria \u00een ac\u0163iune. Acum mai bine de dou\u0103 mii de ani, aici via\u0163a trepida, diferit pentru st\u0103p\u00e2ni \u015fi sclavi. Acum, istoria conservat\u0103 are de-a face cu al\u0163i sclavi, turi\u015ftii-sclavi, sclavii fotografiilor. Cred c\u0103 mii de fotografii se fac \u00een fiecare minut, o lume \u00eennebunit\u0103 s\u0103 surprind\u0103 totul, nu cumva s\u0103 le scape ceva ce le-ar devasta iremediabil vie\u0163ile de oameni-c\u0103l\u0103tori. E s\u00e2c\u00e2itor-dezgust\u0103toare aceast\u0103 goan\u0103 nebun\u0103, acest zumzet ne\u00eentrerupt al turi\u015ftilor, oamenilor legii, v\u00e2nz\u0103torilor legali \u015fi emigran\u0163ii v\u00e2nz\u0103tori-ambulan\u0163i de tot soiul. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 goan\u0103 nebun\u0103, singurul aspect ce merit\u0103 subliniat este cel referitor la zbuciumul s\u0103r\u0103ntocilor lumii ce se chinuie s\u0103 trag\u0103 \u015fi ei un oarece profit din acest spectacol uman. La tarabe o ap\u0103 se vinde cu 2-3 euro sticla de 0,5 l. Ace\u015fti sacagii moderni car\u0103 ap\u0103 din supermarketuri \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 o plaseze pe pia\u0163\u0103 la 1 euro sticla. Cel pu\u0163in la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de pre\u0163ul concuren\u0163ei. Pia\u0163a liber\u0103 \u00een ac\u0163iune, Adam Smith la p\u0103trat. Dar, vai ei nu au forme, nu au autoriza\u0163ii s\u0103 v\u00e2nd\u0103. Lumea este a celor cu documentele vizate la zi. A\u015fa c\u0103 poli\u0163ia este cu ochii pe ei. Situa\u0163ia este reciproc\u0103, ochii vigilen\u0163i ai \u201esacagiilor\u201c fiind mereu la p\u00e2nd\u0103. \u00cei v\u0103d \u00een ac\u0163iune, \u00eei v\u0103d cum car\u0103 ap\u0103, venind dinspre gurile de metrou, n\u0103du\u015fi\u0163i \u015fi extenua\u0163i de \u00eenc\u0103rc\u0103tura grea, le v\u0103d privirile mereu speriate, de c\u00e2ini h\u0103itui\u0163i. Ernesto S\u00e1bato a scris foarte frumos despre aceast\u0103 categorie a oamenilor umili, greu \u00eencerca\u0163i. Atunci c\u00e2nd ni\u015fte englezi \u00eenseta\u0163i au cerut sticle cu ap\u0103, am v\u0103zut o scen\u0103 demn\u0103 de cea\u00a0 a unui teatru absurd: sacagiul le-a dat apa, poli\u0163ia era prin preajm\u0103, a\u015fa c\u0103 acesta a trebuit s\u0103 dispar\u0103 \u00een mul\u0163ime pentru c\u00e2teva secunde bune. Englezii, teribil de confuziona\u0163i, nu \u015ftiau unde este cel ce le v\u00e2nduse apa, se g\u00e2ndeau poate c\u0103 zeii au f\u0103cut o minune, acolo la umbra Colosseum-ului, \u015fi o n\u0103luc\u0103 le-a oferit ap\u0103 celor \u00eenseta\u0163i. Nu, nu era o n\u0103luc\u0103. Mai \u00eencolo, c\u00e2nd poli\u0163ia era prin alte locuri, sacagiul \u015fi-a f\u0103cut apari\u0163ia ca s\u0103-\u015fi \u00eencaseze banii. L-am b\u0103tut pe unul pe um\u0103r, unul ce-\u015fi c\u0103ra \u00eenc\u0103rc\u0103tura cu ap\u0103, surs\u0103 a p\u00e2inii cea de toate zilele. Venea dinspre sta\u0163ia de metrou de la Circo Massimo. Mi-a z\u00e2mbit prietenos \u015fi a trecut mai departe.<br \/>\nPentru ziua de s\u00e2mb\u0103t\u0103, 4 iulie, a fost destul. M\u0103 refugiez la Circo Massimo, m\u0103n\u00e2nc ceva frugal de la un mic restaurant local, m\u0103 bag la metrou \u015fi dus sunt. A\u015ftept zilele ce vor s\u0103 vin\u0103. Pentru primele impresii, m\u0103 limitez la cuvintele-cheie: c\u0103ldur\u0103 mare, turism de mas\u0103, fotografie \u015fi arhitectur\u0103 antic\u0103, medieval\u0103, modern\u0103 \u015fi postmodern\u0103 la metru cub, plus spectacolul emigran\u0163ilor care \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 rostul \u00een aceast\u0103 mare turistic\u0103 dintr-un ora\u015f teribil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>E cald la Roma \u00een iulie, toropitor de cald. Ad\u0103ug\u00e2nd \u015fi umiditatea, rezult\u0103 o saun\u0103 complet\u0103. M\u0103 dau jos la Fiumicino \u015fi m\u0103 urc \u00eentr-un autobuz ieftin (5 euro) c\u0103tre Termini, gara-furnicar, un mic Turn Babel postmodern. E sear\u0103, prima sear\u0103 \u00een Italia, \u015fi trebuie s\u0103-mi g\u0103sesc locul. Ajung la Tor Vergata \u015fi m\u0103 cazez&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/roma-primele-impresii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Roma \u2013 primele impresii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[14881],"class_list":["post-24093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-calatorie-roma"],"views":1170,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24093"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24095,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24093\/revisions\/24095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}