Istoria familiei Hasdeu e plin\u0103 de legende despre comori fabuloase, de genealogii cobor\u00e2nd p\u00e2n\u0103 dincolo de desc\u0103lecatul principatului Moldovei \u015fi de \u00eenrudiri cu unele dintre cele mai de vaz\u0103 figuri din trecut \u015fi din contemporaneitatea marelui savant.
\n\u00cen dorin\u0163a de a-\u015fi p\u0103stra identitatea na\u0163ional\u0103 printre str\u0103ini, \u00een urma p\u0103r\u0103sirii \u0163\u0103rii \u00eempreun\u0103 cu Petriceicu Vod\u0103, dup\u0103 episodul luptelor de la Hotin din noiembrie 1673 \u015fi moartea hatmanului \u015etefan H\u00e2jdeu, dar mai ales tinz\u00e2nd s\u0103 aureoleze imaginea patriei pentru a trezi \u00een descenden\u0163ii c\u0103s\u0103tori\u0163i cu so\u0163ii de alt neam, aspira\u0163ia revenirii pe locurile str\u0103mo\u015fe\u015fti, H\u00e2jdeii au amplificat de la o genera\u0163ie la alta nimbul trecutului str\u0103lucit al neamului.
\nUrm\u0103rind, chipurile, s\u0103 lumineze cu instrumenta\u0163ia omului de \u015ftiin\u0163\u0103 ascenden\u0163ele, Bogdan Petriceicu Hasdeu le-a proiectat \u00een zonele imaginarului, desprinse, mai ales pe cele mai vechi, de orice contingen\u0163e cu realitatea \u015fi m\u0103rturiile documentare.
\nCrescut\u0103 \u00een aceast\u0103 atmosfer\u0103 \u2013 noi nu avem de unde s\u0103 \u015ftim ce alte pove\u015fti genealogice i-a istorisit tat\u0103l \u2013 Iulia Hasdeu \u00ee\u015fi proiecteaz\u0103 via\u0163a \u00eentr-o fastuoas\u0103 existen\u0163\u0103 regal\u0103, la Curtea Rom\u00e2niei.
\nJurnalul fantezist relev\u0103 mai mult dec\u00e2t s-a crezut, dincolo de zborurile fic\u0163iunii, o parte a tr\u0103irilor reale ale autoarei.
\nDesigur, dup\u0103 o sut\u0103 dou\u0103zeci de ani de la moartea Iuliei, c\u00e2nd ap\u0103rea prima versiune a pl\u0103smuirilor ei cu titlul care nu-i apar\u0163inea, publicul rom\u00e2nesc \u015fi chiar \u201ecavalerii\u201c c\u0103r\u0163ii nu mai st\u0103p\u00e2neau dec\u00e2t vag am\u0103nuntele epocii \u00een care tr\u0103ise autoarea.
\nE necesar\u0103, de aceea, o mai concret\u0103 ancorare \u00een evenimentele sf\u00e2r\u015fitului de veac XIX.
\nEste arhicunoscut faptul c\u0103, dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea de la domnie a lui Cuza-Vod\u0103, Ion C. Br\u0103tianu \u2013 \u00een consensul aprob\u0103rii marilor puteri \u015fi al sond\u0103rii popula\u0163iei prin plebiscitul din 2-8 aprilie 1866 \u2013, aducea \u00een \u0163ar\u0103, ca domn al rom\u00e2nilor, pe Carol I, c\u0103s\u0103torit, \u00een noiembrie 1869 (c\u00e2nd se n\u0103\u015ftea Iulia Hasdeu), cu Elisabeta, principes\u0103 de Wied.
\nFamilia princiar\u0103 se va bucura peste un an de singurul lor copil \u2013 Maria \u2013 mort \u00een martie 1874.
\nR\u0103mas f\u0103r\u0103 mo\u015ftenitori \u2013 regina fusese chiar la un pas de a fi repudiat\u0103 la instigarea aceluia\u015fi Br\u0103tianu sub \u201epretext de sterilitate\u201c \u2013 Carol I \u00eel desemneaz\u0103 ca urma\u015f la tron pe nepotul s\u0103u de frate, Ferdinand, fiul principelui Leopold de Hohenzollern \u015fi al Antoniei, sora regelui Pedro al Portugaliei.
\nLa 19 mai 1881 \u015fi \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een 1886, Ferdinand, \u00eempreun\u0103 cu tat\u0103l s\u0103u, viziteaz\u0103 Rom\u00e2nia spre a perfecta documentele succesiunii, evenimente comentate pe larg \u00een presa rom\u00e2n\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103.
\nSe \u00een\u0163elege c\u0103 nu pu\u0163ine rom\u00e2nce \u00ee\u015fi vor fi f\u0103cut vise \u00een leg\u0103tur\u0103 cu t\u00e2n\u0103rul de \u015faisprezece \u015fi, peste cinci ani, de dou\u0103zeci \u015fi unu de ani.
\nDar mai mult ca oricine s-a aprins Iulia, dup\u0103 cea de-a doua vizit\u0103 a principelui \u00een \u0163ar\u0103, de c\u00e2nd, se pare, a \u00eenceput s\u0103 se ipostazieze \u00een paginile jurnalului \u2013 \u00een paralel cu figura artistei multiple Camille Armand \u2013, ca prin\u0163esa \u015fi apoi ca regina Iulia a Rom\u00e2niei. Visa la o eventual\u0103 c\u0103s\u0103torie cu Ferdinand, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ea era realmente o autentic\u0103 prin\u0163es\u0103, prin \u00eenfierea (real\u0103 sau legendar\u0103?) a celor doi fii ai lui \u015etefan H\u00e2jdeu (Nicolae \u015fi Iancu-Gheorghe Lupa\u015fcu) de c\u0103tre Voievodul \u015etefan Petriceicu.
\nSpre a \u00eenl\u0103tura orice obiec\u0163ie ce i s-ar fi putut aduce c\u00e2ndva cu privire la ascenden\u0163a sa, \u00een perspectiva practicii caselor regale europene, care impunea \u201enecesitatea egalit\u0103\u0163ii de na\u015ftere\u201c \u2013 Ebenburtigkeit \u2013 \u00eentre so\u0163i, Iulia Hasdeu \u0163inea s\u0103 specifice \u00een dreptul datei de 29 mai 1916 din jurnal: \u201ePe 2 iunie se aniverseaz\u0103 c\u0103s\u0103toria regelui Ferdinand cu domni\u015foara Iulia Petriceicu Hasdeu, fiica celebrului scriitor \u015fi savant Bogdan Tadeu Petriceicu Hasdeu, prin\u0163 rus \u015fi baron austriac, descendent dintr-o veche familie de boieri moldoveni\u201c… Iar \u00een imaginarul \u201eferpar\u201c din 3 februarie 1973, scris de ea \u015fi inclus la sf\u00e2r\u015fitul jurnalului, \u0163inea s\u0103 precizeze: \u201eMajestatea Sa \u2013 regina mo\u015ftenitoare a Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei \u2013 s-a n\u0103scut \u00een 1869, pe 14 noiembrie \u015fi l-a avut ca tat\u0103 pe ilustrul savant \u015fi scriitor rom\u00e2n Bogdan-Tadeu Petriceicu Hasdeu, fiul lui Alexandru-Napoleon Petriceicu Hasdeu, dintr-o veche familie de boieri moldoveni din neam \u015fi descenden\u0163i ai prin\u0163ului domnitor Petriceicu, av\u00e2nd din timpul regelui Sobie\u0163ki titlul de prin\u0163i \u015fi fiind \u00eenscri\u015fi \u00een Cartea a VI-a a nobilimii ruse, iar de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea \u015fi titlul de baroni austrieci, iar mam\u0103 pe Iulia Falici, dintr-o familie de mineri aurari boga\u0163i, \u00een Transilvania\u201c.
\n\u00cen plus, imaginara \u201eregin\u0103 Iulia\u201c invoca \u2013 printr-o genealogie \u00eenc\u0103 ne\u015ftiut\u0103, dar posibil\u0103 \u2013 faptul c\u0103 ea ar fi fost nepoata reginei Elisabeta (Carmen Sylva), dup\u0103 cum Ferdinand era nepotul regelui Carol.
\nDesigur, \u00eenrudirea respectiv\u0103, aflat\u0103 poate de la tat\u0103l ei, pare aparent imposibil\u0103. Dar \u015fi imposibilul \u00ee\u015fi relev\u0103 uneori \u00eencreng\u0103turile posibile, dup\u0103 cum ne-a fost dat s\u0103 afl\u0103m absolut \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103, prin paisprezece inele genealogice, \u201e\u00een vinele principilor Rom\u00e2niei (Ferdinand \u015fi Carol al II-lea) curge s\u00e2nge moldovenesc, care, f\u0103c\u00e2nd ocolul Europei, prin Polonia, Fran\u0163a, Italia, Portugalia \u015fi Germania, s-a \u00eentors la matca lui, \u00een mediul s\u0103u str\u0103mo\u015fesc, unde are glorioasa menire s\u0103 continue tradi\u0163iile marilor no\u015ftri voievozi\u201c.
\nIar ca s\u0103 arate c\u00e2t de c\u0103utat\u0103 a fost, \u00een timpul vie\u0163ii, Iulia n. Hasdeu, tot \u00een \u201eferparul\u201c men\u0163ionat se invoc\u0103 pasiunea prin\u0163ului mo\u015ftenitor de la curtea din Karlesruhe (Germania) pentru ea \u015fi refuzul de c\u0103tre ea a \u201ecelor mai str\u0103lucite partide\u201c pentru ca, \u00een final, s\u0103-i acorde m\u00e2na prin\u0163ului regal Ferdinand al Rom\u00e2niei, cu care s-a logodit la Sigmaringen pe 20 august \u015f1892\u0163, \u015fi a f\u0103cut \u201enunta cu mare fast\u201c pe 22 octombrie, dup\u0103 care l-a n\u0103scut pe Carol Alexandru Anton, \u201edevenit mai t\u00e2rziu str\u0103lucitul rege Carol al II-lea.\u201c
\nNu vi se pare \u00eentreg scenariul deja cunoscut? S-a petrecut \u00eentruc\u00e2tva aidoma, numai c\u0103 nu cu Iulia Hasdeu, ca personaj principal, ci imediat dup\u0103 moartea ei, \u00een anii 1889\u20131891, prin intrarea \u00een scen\u0103 a Elenei V\u0103c\u0103rescu care dorea insistent s\u0103 devin\u0103 principes\u0103.
\nRegina Elisabeta a sprijinit-o cu tot elanul, datorit\u0103, \u00eentre altele, \u015fedin\u0163elor de spiritism \u00een cadrul c\u0103rora prima domni\u015foar\u0103 de onoare, ca medium, a c\u00e2\u015ftigat-o, de parte ei. S-a oficiat \u00een tain\u0103, cu aprobarea reginei, \u015fi logodna lor.
\nConsidera Carmen Sylva c\u0103 o astfel de unire ar fi contribuit la \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea dinastiei. Nu altfel g\u00e2ndea Iulia Hasdeu vis\u00e2nd la c\u0103s\u0103toria cu principele Ferdinand.
\nC\u00e2nd Carol I s-a opus pe motivul \u201einegalit\u0103\u0163ii de na\u015ftere\u201c, Elena V\u0103c\u0103rescu a pretins c\u0103 neamul ei provine din prin\u0163ii (ducii) de F\u0103g\u0103ra\u015f, dar n-a putut face proba cu hrisoave.
\nCauza real\u0103 a respingerii unei asemenea uniri de c\u0103tre rege o constituia \u00eens\u0103 \u00een\u0163elegerea avut\u0103 cu frunta\u015fii partidelor politice na\u0163ionale \u015fi, desigur, cu marile puteri, de a nu admite, el \u015fi dinastia Hohenzollern implantat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, nici o leg\u0103tur\u0103 conjugal\u0103 cu autohtonii.
\nDrept urmare, Elena V\u0103c\u0103rescu a trebuit s\u0103 plece din \u0163ar\u0103, iar Ferdinand s-a c\u0103s\u0103torit cu o prin\u0163es\u0103 englez\u0103, la fel de voluntar\u0103 \u015fi de talentat\u0103 artistic.
\nSpunem \u201ela fel de voluntar\u0103\u201c, \u00eentruc\u00e2t una dintre cauzele pentru care regina Elisabeta ar fi dorit s-o al\u0103ture pe Elena V\u0103c\u0103rescu lui Ferdinand o constituia tocmai \u00eengrijorarea c\u0103 acesta nu i se p\u0103rea \u00eendeajuns de hot\u0103r\u00e2t \u00een tot ce \u00eentreprindea pentru a domni.
\nIulia Hasdeu avea s\u0103 mai imagineze \u00een jurnal, \u00een 1915, flirtul prin\u0163ului Carol, fiul reginei Iulia, cu domni\u015foara de onoare Caterina Lahovari (Tinculina), de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani, pe care ea o iubea, dar de data aceasta \u2013 contrar celor \u00eent\u00e2mplate \u00een realitate \u00eentre Elena V\u0103c\u0103rescu \u015fi Ferdinand \u2013 regina se opune, din aceea\u015fi pricin\u0103 a \u201einegalit\u0103\u0163ii de na\u015ftere\u201c, care trebuie s-o fi fr\u0103m\u00e2ntat mult pe t\u00e2n\u0103ra student\u0103 parizian\u0103 ce visa la purpura regal\u0103.
\nPrin fiul s\u0103u, autoarea, \u00een ipostaz\u0103 de regin\u0103, aspira s\u0103 \u00eenal\u0163e prestigiul regalit\u0103\u0163ii. Ea nu se mul\u0163umea, de aceea, cu o domni\u015foar\u0103 de onoare, ci \u201enutrea speran\u0163a s\u0103-\u015fi fac\u0103 nor\u0103 pe prin\u0163esa Leti\u0163ia Bonaparte, fiica prin\u0163ului Victor-Napoleon\u201c, spre a \u0163ine \u00een m\u00e2ini, prin fii, fiice, nepo\u0163i \u015fi nepoate, fr\u00e2iele continentului.
\nSimpatia \u015fi respectul at\u00e2t de profunde ale Iuliei Hasdeu pentru Carmen Sylva, vizibile \u00een jurnal, le reg\u0103sim \u2013 indiferent dac\u0103 va fi existat sau nu vreo leg\u0103tur\u0103 de s\u00e2nge \u00eentre ele \u2013 \u015fi \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103 de manifestare artistic\u0103 a presupusei nepoate, \u015fi anume \u00een grafica ei.
\nCaietele de lec\u0163ii \u015fi noti\u0163e, c\u0103r\u0163ile \u015fi manuscrisele Iuliei pline de portrete ale unor personaje istorice, artistice sau ale unor figuri contemporane \u2013 reale sau imaginare \u2013 au un leitmotiv: imaginea reginei Carmen Sylva.
\nNu \u015ftim dac\u0103 Iulia a \u00eent\u00e2lnit-o vreodat\u0103 pe regin\u0103. Cum fiica marelui \u00eenv\u0103\u0163at era \u00eenconjurat\u0103 de nimbul excep\u0163ionalit\u0103\u0163ii, nu-i exclus ca regina s\u0103 fi dorit s-o cunoasc\u0103. De asemenea, cum B.P. Hasdeu se mi\u015fca \u00een cercurile cele mai \u00eenalte \u015fi participa la evenimentele de v\u00e2rf ale vie\u0163ii culturale rom\u00e2ne\u015fti, e posibil, iar\u0103\u015fi, ca Iulia s-o fi v\u0103zut, m\u0103car la premierele teatrale ale pieselor tat\u0103lui s\u0103u, la care, sigur, familia regal\u0103 a asistat.
\nExistau, desigur, \u00een epoc\u0103 \u015fi unele imagini ale reginei, care \u00eei vor fi dat artistei unele sugestii.
\nCele mai multe portrete regale relev\u0103 \u00eens\u0103 deschideri grafice speciale c\u0103tre sufletul reginei, percep\u0163ii personale ale Elisabetei a Rom\u00e2niei.
\nSunt \u015fi cazuri (a se vedea, de pild\u0103, portretul reprodus pe coperta a IV-a a edi\u0163iei a II-a a Jurnalului fantezist) \u00een care imaginea autoarei pare a se suprapune, \u00een tr\u0103s\u0103turile ei suflete\u015fti esen\u0163iale, peste cea a reginei.
\nE o dovad\u0103 de a se fi reg\u0103sit \u00een felul ei de a fi, de a g\u00e2ndi \u015fi de a crea, ceea ce presupune descoperirea \u00een Carmen Sylva a unui model artistic \u015fi uman.
\nSe crease, deci, condi\u0163ia preliminar\u0103 necesar\u0103 pentru ca Iulia s\u0103 dea c\u00e2ndva un portret-cheie.
\nAceasta ne-a \u015fi f\u0103cut s\u0103 ad\u0103ug\u0103m primului volum din Cuget\u0103rile unei regine desenele at\u00e2t de sugestive ale Iuliei Hasdeu.
\nImpresionant e \u00eendeosebi desenul de pe copert\u0103, \u00een care, \u00een cursul unei discu\u0163ii amicale imaginare, Carmen Sylva o \u0163ine pe autoare, tandru, proteguitor, de m\u00e2n\u0103.
\nF\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, regina \u00ee\u015fi g\u0103sise un artist contemporan care i-a desenat ne\u015ftiut chipul cu evident\u0103 iubire \u015fi pre\u0163uire, dar \u015fi cu aspira\u0163ia comuniunii suflete\u015fti de la egal la egal, ca \u00eentre marii arti\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Istoria familiei Hasdeu e plin\u0103 de legende despre comori fabuloase, de genealogii cobor\u00e2nd p\u00e2n\u0103 dincolo de desc\u0103lecatul principatului Moldovei \u015fi de \u00eenrudiri cu unele dintre cele mai de vaz\u0103 figuri din trecut \u015fi din contemporaneitatea marelui savant. \u00cen dorin\u0163a de a-\u015fi p\u0103stra identitatea na\u0163ional\u0103 printre str\u0103ini, \u00een urma p\u0103r\u0103sirii \u0163\u0103rii \u00eempreun\u0103 cu Petriceicu Vod\u0103, dup\u0103… Cite\u0219te mai mult »Visele regale ale Iuliei Hasdeu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14860,7482],"class_list":["post-24066","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-istoria-familiei-hasdeu","tag-iulia-hasdeu"],"views":1397,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24066"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24066\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24067,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24066\/revisions\/24067"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}