{"id":24062,"date":"2015-08-14T13:03:33","date_gmt":"2015-08-14T11:03:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24062"},"modified":"2015-08-14T13:03:33","modified_gmt":"2015-08-14T11:03:33","slug":"soarta-de-azi-si-de-maine-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/soarta-de-azi-si-de-maine-a-romaniei\/","title":{"rendered":"Soarta de azi \u015fi de m\u00e2ine a Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

Cristian Barna, Rom\u00e2nia \u00eentre prieteni \u015fi du\u015fmani. Decupaje geopolitice \u015fi h\u0103r\u0163i imagologice<\/em>, Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

T\u00e2n\u0103rul profesor universitar, sociolog cunoscut prin c\u0103r\u0163ile sale anterioare, dedicate complicatei probleme a terorismului interna\u0163ional, \u00ee\u015fi prelunge\u015fte investiga\u0163iile, de data asta \u00eentr-un domeniu la fel de important, enun\u0163at chiar \u00een titlul lucr\u0103rii actuale. La drept vorbind, ce poate fi mai interesant pentru orice om din aceast\u0103 \u0163ar\u0103, \u00een special pentru cei tineri, dec\u00e2t s\u0103 afle \u00eentreb\u0103rile \u015fi r\u0103spunsurile actuale privind soarta de azi \u015fi de m\u00e2ine a Rom\u00e2niei. \u00centreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri formulate de autor pe baza unor decupaje geopolitice \u015fi h\u0103r\u0163i imagologice.
\n\u00cen acest context este de men\u0163ionat at\u00e2t c\u0103 studii excelente de acest gen a publicat \u00een anii trecu\u0163i \u015fi George Cristian Maior, fost director al Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii \u015fi actual ambsador al \u0163\u0103rii noastre \u00een Statele Unite ale Americii, precum \u015fi c\u0103 un alt cunoscut \u015fi apreciat specialist \u00een domeniu, universitarul \u015fi apreciatul sociolog clujean Vasile D\u00e2ncu, cu generozitatea-i cunoscut\u0103, a \u0163inut s\u0103 prefa\u0163eze noua carte a t\u00e2n\u0103rului s\u0103u coleg din Bucure\u015fti.
\nAprecierile sale dau o pondere \u015fi mai grea acestor texte complicate, surprind \u00een\u0163elegerea cititorilor neaviza\u0163i, ori numai celor uria\u015fi ca mine. De aceea, \u00een beneficiul cititorilor acestor r\u00e2nduri, reproduc mai jos \u00eenceputul acestui cuv\u00e2nt \u00eenainte:
\n\u201eCartea lui Cristian Barna reprezint\u0103 un \u00eendr\u0103zne\u0163 demers de studiu privind securitatea na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, cu accent pe pozi\u0163ionarea \u0163\u0103rii noastre \u00een jocul strategic al actorilor de pe scena interna\u0163ional\u0103. Titlul \u00eensu\u015fi \u2013 prin interoga\u0163iile folosite de autor \u2013 este ilustrativ pentru \u00eentreaga c\u0103l\u0103torie a cititorului pe parcursul lecturii. \u00centreb\u0103rile lui Cristian Barna \u00ee\u015fi g\u0103sesc r\u0103spuns cu ajutorul viziunii ce combin\u0103 abordarea sociologic\u0103 cu cea geopolitic\u0103 \u015fi imagologic\u0103, autorul intuind parc\u0103 semnifica\u0163ia diferen\u0163ei dintre realitate \u015fi percep\u0163ie \u00een jocul puterii. El folose\u015fte analiza predictiv\u0103 sau metoda scenariilor pentru a identifica tendin\u0163ele globale, riscurile \u015fi amenin\u0163\u0103rile la adresa Rom\u00e2niei. A\u015fa cum arat\u0103 autorul, necesitatea acestui demers vine \u015fi din faptul c\u0103 lumea spre care ne \u00eendrept\u0103m este una multipolar\u0103, m\u0103cinat\u0103 de competi\u0163ia pentru resurse strategice, de prezervarea sferelor de influen\u0163\u0103 tradi\u0163ionale, dar \u015fi de apari\u0163ia sau intensificarea unor mi\u015fc\u0103ri anarhice sau teroriste. Centrele de putere specifice R\u0103zboiului Rece cunosc o dinamic\u0103 asociat\u0103 cu puterea economic\u0103 \u015fi cu capacitatea de a face fa\u0163\u0103 crizelor.
\nDup\u0103 o analiz\u0103 a mediului global, autorul se lanseaz\u0103 \u00eentr-o serie de interoga\u0163ii specifice planific\u0103rii strategice. \u00cen opinia lui Cristian Barna, \u00eentrebarea pe care ar trebui s\u0103 \u015fi-o pun\u0103 gestionarii destinului Rom\u00e2niei vizeaz\u0103 exact modul \u00een care sunt identificate, colectate \u015fi interpretate informa\u0163iile cu privire la tendin\u0163ele globale \u015fi impactul estimat asupra \u0163\u0103rii noastre \u00een diverse scenarii, dar \u015fi modul \u00een care institu\u0163iile fundamentale ale statului \u015fi na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 sunt preg\u0103tite pentru a face fa\u0163\u0103 unor astfel de provoc\u0103ri, fructific\u00e2nd oportunit\u0103\u0163ile \u015fi reduc\u00e2nd amenin\u0163\u0103rile. Cine suntem, \u00eencotro ne \u00eendrept\u0103m \u015fi care ne sunt prietenii \u015fi du\u015fmanii? Acestea sunt \u00eentreb\u0103rile cheie pe care autorul le lanseaz\u0103, ca o provocare, cititorului. \u00cen baza unei analize ce combin\u0103 abordarea geopolitic\u0103, comunicarea strategic\u0103 \u015fi teorii ale rela\u0163iilor interna\u0163ionale, precum \u015fi prin folosirea analizei comparative, a analizei de con\u0163inut, a analizei predictive \u015fi a metodei prioritiz\u0103rii, cartea ne surprinde prin precizia cu care este pozi\u0163ionat\u0103 Rom\u00e2nia sau cum sunt definite op\u0163iunile sale \u00een diverse scenarii ce cuprind actori-cheie de pe scena interna\u0163ional\u0103, cum ar fi Statele Unite, Federa\u0163ia Rus\u0103, NATO, Uniunea European\u0103 \u015fi al\u0163ii\u201c.
\nIar aprecierile de final ale reputatului sociolog si publicist clujean sunt formulate astfel:
\n\u201eCristian Barna ne demonstreaz\u0103 prin aceast\u0103 lucrare, bazat\u0103 pe multitudinea de perspective cu privire la evolu\u0163iile geostrategice care privesc Rom\u00e2nia, c\u0103 este un cercet\u0103tor \u00eenzestrat, dar \u00een acela\u015fi timp un specialist lucid analiz\u00e2nd multidimensional riscurile la adresa securit\u0103\u0163ii \u0163\u0103rii noastre. Lucrarea este o contribu\u0163ie important\u0103 pentru consolidarea culturii de securitate \u00een Rom\u00e2nia, pentru explicarea conceptului \u015fi a contextualiz\u0103rii lui \u00een actualitatea geostrategic\u0103, fiind o real\u0103 provocare pe care autorul o lanseaz\u0103 deopotriv\u0103 speciali\u015ftilor, dar \u015fi publicului larg\u201c.
\n\u00cen continuare, chiar abuz\u00e2nd de citate, cred c\u0103 este mai util s\u0103 \u00een\u0163elegem complexitatea \u015fi importan\u0163a acestor studii mig\u0103loase prin prisma autorului lor. Iat\u0103-le \u015fi pe acestea:
\n\u201e\u00cen era contemporan\u0103 nimeni nu mai poate pretinde c\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een interiorul unui bastion izolat. Globalizarea, mi\u015fc\u0103rile demografice, mediul informa\u0163ional, progresul tehnologic \u015fi schimburile comerciale ne unesc, astfel \u00eenc\u00e2t ac\u0163iunile noastre au efecte imediate asupra celorlal\u0163i.
\nPentru c\u0103 lumea se schimb\u0103 cu mare vitez\u0103, fapt care genereaz\u0103 apari\u0163ia unor noi riscuri care sporesc insecuritatea \u00een mediul interna\u0163ional. Pentru c\u0103 secolul XXI este cel al unei lumi multipolare, caracterizat\u0103 de competi\u0163ia global\u0103 pentru controlul resurselor strategice, de eforturile neobosite ale unor state de a-\u015fi p\u0103stra influen\u0163a, \u00eentr-un sistem interna\u0163ional dinamic \u015fi cu tendin\u0163e anarhice \u00een cre\u015ftere, \u00een unele regiuni, precum \u015fi de imperativul de a identifica c\u0103i de reducere a efectelor negative ale globaliz\u0103rii, precum terorismul, proliferarea armelor de distrugere \u00een mas\u0103 \u015fi crima organizat\u0103.
\nAceast\u0103 dinamic\u0103 global\u0103, dominat\u0103 de un caracter transna\u0163ional, genereaz\u0103 nevoia de luare a unor decizii \u00eentr-un timp relativ scurt, adaptate la contextul de securitate actual \u015fi viitor. Din acest motiv, deciziile, politicile \u015fi strategiile de securitate sunt \u00een mare parte influen\u0163ate de paradigma \u00een care ne pozi\u0163ion\u0103m. Eficacitatea abord\u0103rii doctrinare depinde, \u00een mare m\u0103sur\u0103, de inova\u0163ia \u015fi complexitatea analizei \u015fi de abordarea interdisciplinar\u0103 a strategiilor de securitate.
\nDe aceea, o abordare a securit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi na\u0163ionale, bazat\u0103 pe o permanent\u0103 consultare \u00eentre mediul academic, de afaceri, societatea civil\u0103, cu acces p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful piramidei deciden\u0163ilor politici, va elimina unele frustr\u0103ri \u015fi percep\u0163ii false asupra problemelor de securitate.
\nMai mult, cei care elaboreaz\u0103 strategiile de securitate trebuie s\u0103 fie capabili s\u0103 se raporteze prospectiv la evolu\u0163ia mediului interna\u0163ional \u015fi regional de securitate, \u00eentruc\u00e2t decelarea transform\u0103rilor \u00een acest domeniu necesit\u0103, de cele mai multe ori, o analiz\u0103 pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp.
\nDin acest punct de vedere, vom \u00eencerca s\u0103 contribuim la opera\u0163ionalizarea unei viziuni pe termen lung referitoare la mediul interna\u0163ional de securitate \u00een care Rom\u00e2nia \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 profilul strategic, principalul obiectiv al acestei lucr\u0103ri fiind de a oferi factorilor deciden\u0163i un tablou al oportunit\u0103\u0163ilor \u015fi poten\u0163ialelor evolu\u0163ii negative \u00een planul securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, care ar putea justifica ac\u0163iunea doctrinar-strategic\u0103. Astfel, ne dorim ca lucrarea de fa\u0163\u0103 s\u0103 stimuleze un dialog constructiv privind modul de interpretare a strategiilor de securitate \u015fi de g\u00e2ndire strategic\u0103 cu privire la ceea ce ne rezerv\u0103 viitorul!\u201c.
\nUrm\u0103rind firul celor \u015fase capitole, vom afla despre metodele de analiz\u0103 folosite (analiza comparativ\u0103, analiza de con\u0163inut, metoda scenariilor, metoda prioritiz\u0103rii), ne vom \u00eentreba \u015fi noi, \u00eempreun\u0103 cu autorul, \u201eCine vrea \u015fi cine poate s\u0103 conduc\u0103 lumea\u201c, adic\u0103 \u201eReflec\u0163ii asupra evolu\u0163iei ecua\u0163iei de putere la nivel interna\u0163ional\u201c, sau despre geografia frontierelor \u015fi noua (dez)ordine mondial\u0103, despre 11 septembrie 2001 \u015fi declan\u015farea r\u0103zboiului global \u00eempotriva terorismului.
\nCapitolul al III-lea, \u201eRom\u00e2nia …cine suntem, cine ne sunt prietenii \u015fi cine du\u015fmanii?\u201c, ne vorbe\u015fte despre a\u015fezarea \u0163\u0103rii noastre pe harta geopolitic\u0103 a lumii, despre rolul ei ca stat riveran M\u0103rii Negre, \u015fi importan\u0163a strategic\u0103 a acestor Regiuni Extinse.
\nParc\u0103 \u015fi mai important, Capitolul IV, \u201eDespre amplasarea scutului antirachet\u0103 \u00een Europa \u015fi rolul asumat de Rom\u00e2nia \u00een ecua\u0163ia de putere regional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103\u201c, adic\u0103 despre \u201ece poate fi sanitar\u201c \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rilor asimetrice sau unei noi curse a \u00eenarm\u0103rii nucleare?
\nPotrivit \u201emetodei scenariilor\u201c, se vorbe\u015fte despre ap\u0103rarea antirachet\u0103 ca despre un \u201escut istoric\u201c, dar se formuleaz\u0103 \u015fi \u00eentrebarea dac\u0103 vor degenera reac\u0163iile bilaterale \u00eentre SUA \u015fi Federa\u0163ia Rus\u0103 p\u00e2n\u0103 la punctul declan\u015f\u0103rii unui conflict deschis. La fel, dac\u0103 exist\u0103 riscuri \u015fi amenin\u0163\u0103ri la adresa securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a Rom\u00e2niei din partea Federa\u0163iei Ruse. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste scenarii, autorul avanseaz\u0103 \u015fi unul alternativ: va genera scutul antirachet\u0103 un nou \u201eechilibru strategic\u201c \u00een Europa?
\nCapitolul V se intituleaz\u0103 \u201eRom\u00e2nia \u015fi spectrul amenin\u0163\u0103rii teroriste de la r\u0103zboiul global \u00eempotriva terorismului la \u00abasimetria\u00bb \u00een descurajarea nuclear\u0103\u201c, vorbindu-ne despre m\u0103surile preventive \u00eempotriva importului de terorism de sorginte fudamentalist-islamic\u0103, datorit\u0103 particip\u0103rii noastre cu militari \u00een Afganistan, sau \u00eempotriva terorismului datorat activit\u0103\u0163ii grup\u0103rilor teroriste anti-israeliene sau kurde.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, Capitolul VI, \u201eIdentificarea riscurilor \u015fi amenin\u0163\u0103rilor la adresa securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a Rom\u00e2niei. O abordare sociologic\u0103\u201c, reprezint\u0103 o analiz\u0103 sociologic\u0103 marcat\u0103 de \u201epolemica\u201c decupaje geopolitice \u015fi h\u0103r\u0163i imagologice versus strategii de securitate na\u0163ional\u0103, printr-o abordare prospectiv\u0103, marc\u00e2nd spa\u0163iul temporal al riscurilor \u015fi amenin\u0163\u0103rilor la adresa securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a Rom\u00e2niei \u00eentre 2013 \u015fi 2020.
\nCa o concluzie, o munc\u0103 imens\u0103 a profesorului universitar Cristian Barna, \u00een colaborarea de zi cu zi cu studen\u0163ii s\u0103i, demn\u0103 de toat\u0103 lauda. \u00cen mod firesc, figureaz\u0103 \u00een final \u015fi o ampl\u0103 bibliografie, cuprinz\u00e2nd sute de titluri rom\u00e2ne\u015fti \u015fi str\u0103ine, care l-au ajutat pe Cristian Barna s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze \u015fi aprofundeze studiile sale, at\u00e2t de importante. De remarcat sinceritatea autorului \u00een ale sale \u201econsidera\u0163ii finale\u201c: \u201ededic aceast\u0103 lucrare tuturor celor care, \u00een urma citirii sale, \u00ee\u015fi vor pune c\u00e2t mai multe \u00eentreb\u0103ri, sper\u00e2nd c\u0103 aceast\u0103 lucrare le va oferi un cadru de reflec\u0163ie, generator de opinii valoroase, care s\u0103 ne permit\u0103 nou\u0103, rom\u00e2nilor, s\u0103 r\u0103spundem la \u00eentreb\u0103ri precum cine suntem noi, cine ne sunt prietenii, cine ne sunt du\u015fmanii \u015fi ce loc ocup\u0103m \u015fi vom ocupa pe harta geopolitic\u0103 a lumii…\u201c
\nUn \u201eBravo\u201c final \u015fi din partea mea!!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cristian Barna, Rom\u00e2nia \u00eentre prieteni \u015fi du\u015fmani. Decupaje geopolitice \u015fi h\u0103r\u0163i imagologice, Editura Militar\u0103, Bucure\u015fti, 2014 T\u00e2n\u0103rul profesor universitar, sociolog cunoscut prin c\u0103r\u0163ile sale anterioare, dedicate complicatei probleme a terorismului interna\u0163ional, \u00ee\u015fi prelunge\u015fte investiga\u0163iile, de data asta \u00eentr-un domeniu la fel de important, enun\u0163at chiar \u00een titlul lucr\u0103rii actuale. La drept vorbind, ce poate fi… Cite\u0219te mai mult »Soarta de azi \u015fi de m\u00e2ine a Rom\u00e2niei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14856,14857],"class_list":["post-24062","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cristian-barna","tag-romania-intre-prieteni-si-dusmani"],"views":966,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24062","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24062"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24062\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24063,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24062\/revisions\/24063"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24062"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24062"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24062"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}