{"id":24060,"date":"2015-08-14T13:01:47","date_gmt":"2015-08-14T11:01:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24060"},"modified":"2015-08-14T13:01:47","modified_gmt":"2015-08-14T11:01:47","slug":"viata-de-caine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viata-de-caine\/","title":{"rendered":"Via\u0163\u0103 de C\u00e2ine"},"content":{"rendered":"

Cristian Teodorescu, \u015eoseaua Virtu\u0163ii. Cartea C\u00e2inelui,<\/em> Bucure\u015fti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2015, 328 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nCartea lui Cristian Teodorescu apar\u0163ine altei Rom\u00e2nii. Tematica \u015fi perspectiva sunt din vremea primei tranzi\u0163ii postdecembriste. Cadrul textului este capitalismul de cumetrie. \u015eoseaua Virtu\u0163ii. Cartea C\u00e2inelui marcheaz\u0103 trecerea de la monopolul statului la contractele preferen\u0163iale \u00eentre stat \u015fi un furnizor. \u00cen acest sens, romanul are factur\u0103 istoric\u0103. Numai c\u0103 mentalit\u0103\u0163ile de atunci s-au perpetuat p\u00e2n\u0103 la imunizare. Actualitatea subiectului este \u00eent\u0103rit\u0103 de t\u0103ierea, \u00een 2009, a salariilor bugetare, de transformarea ziarelor \u015fi a posturilor de televiziune \u00een mo\u015fii, de fecunditatea barone\u0163ilor locali, de implicarea intelectualilor umani\u015fti \u00een dispute conjuncturale \u015fi de nevoia ca scriitorimea s\u0103 propun\u0103 o voce pertinent\u0103, dezinhibat\u0103 \u015fi nesubordonat\u0103 vreunei clici. E u\u015for s\u0103 constat\u0103m cum, \u00een spa\u0163iul public, formatorii de opinie proveni\u0163i din mediul literar \u015fi-au consolidat statutul. Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Mircea Vasilescu, Costi Rogozanu \u015fi, bine\u00een\u0163eles, Cristian Teodorescu apar tot mai des la dezbaterile televizate.
\nSt\u0103p\u00e2ne, st\u0103p\u00e2ne…<\/strong>
\nReciprocit\u0103\u0163ile \u00eentre litera\u0163i \u015fi mass-media \u00ee\u015fi afl\u0103 cauza acut\u0103 \u00een sc\u0103derea capitalului simbolic al scriitorului antedecembrist: patriarh cultural, mentor, disident, estet, mare ignorat sau meseria\u015f. Declara\u0163iile lui \u015etefan Agopian (din revista Cuv\u00e2ntul, 28 martie 1990) aten\u0163ioneaz\u0103 asupra faptului c\u0103, \u00een acel an, nu se produsese o fractur\u0103. Mai degrab\u0103, breasla achita, \u00een conturile societ\u0103\u0163ii civile, cea dint\u00e2i factur\u0103 veridic\u0103, lu\u00e2nd astfel act de realitatea terenului. Agopian era contrariat c\u0103 persoane str\u0103ine de bibliotec\u0103 \u00eel felicitau pentru pu\u0163inele articolele de atitudine social\u0103 publicate de la \u00eenceputul lui 1990. \u00ce\u015fi d\u0103dea seama c\u0103 abia practicarea acestui tip de jurnalism \u00eei adusese adev\u0103rata promovare: \u201eE o iluzie c\u0103 noi, scriitorii, avem nume publice. Am impresia c\u0103 am devenit cunoscut abia acum, dup\u0103 ce-am scris trei sau patru articole politice. Primesc telefoane de la persoane care nu mi-au citit c\u0103r\u0163ile, dar \u0163in neap\u0103rat s\u0103 m\u0103 cunoasc\u0103, s\u0103 colaboreze cu mine. \u00cenc\u00e2t nu mai \u015ftiu ce sunt: autorul a cinci c\u0103r\u0163i sau a patru articole?\u201d. Deruta din \u00eentrebarea lui Agopian depune m\u0103rturie pentru dificultatea de a gestiona tendin\u0163ele aparent divergente ale oric\u0103rei personalit\u0103\u0163i. Lucrurile s-ar tempera dac\u0103 nu am judeca \u00een termeni conflictuali raportul \u00eentre crea\u0163ie \u015fi implicarea \u00een treburile cet\u0103\u0163ii. Aptitudinile nu se afl\u0103 \u00een competi\u0163ie, ci func\u0163ioneaz\u0103 precum instrumenti\u015ftii unei orchestre. Dispersia luminii nu \u00eenseamn\u0103 irosire. Desigur, timpul literaturii \u015fi timpul gazet\u0103riei se concureaz\u0103. Dar evit s\u0103 afirm c\u0103 proza \u015fi poezia cer sacrificii.
\n\u015eoseaua Virtu\u0163ii este un roman politic, polemic \u015fi pamfletar. Volumul este conceput \u00een stilul rubricii B\u00e2rfe, \u015fmenuri, \u015fu\u015fanele din Academia Ca\u0163avencu. De altminteri, atmosfera Bucure\u015ftiului este a unui tripou, \u00een care au r\u0103mas doar adev\u0103ra\u0163ii Arnoteni. Via\u0163a privat\u0103 (sexual\u0103) a personajelor devine tabloid. Iar via\u0163a public\u0103 (\u00eent\u00e2lnirile la mas\u0103) ajunge o caricatur\u0103. Chiolhanul alimenteaz\u0103 orgiile. Lumea din \u015eoseaua Virtu\u0163ii este nes\u0103tul\u0103. Oamenii se dau nababi \u015fi miros a de\u015feuri. Degeaba se spal\u0103, dac\u0103 nu schimb\u0103 c\u0103m\u0103\u015file transpirate. C\u00e2t sunt \u00een termenul de valabilitate, dau randamentul optim. C\u00e2nd se afl\u0103 \u00een perioada de garan\u0163ie, li se accept\u0103 sc\u00e2r\u0163\u00e2ielile \u015fi p\u00e2r\u00e2iturile \u015fi li se aplic\u0103 tratamente gratuite. C\u00e2nd nu au poft\u0103, li se administreaz\u0103, \u00een alternan\u0163\u0103, stimulente \u015fi sedative. C\u00e2nd expir\u0103 ori se epuizeaz\u0103, sunt m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i pentru servicii \u015fi trecu\u0163i \u00een rezerv\u0103. C\u00e2inele, personajul central, o bestiu\u0163\u0103 revirilizat\u0103, \u00ee\u015fi \u00eencepe m\u0103rirea cu lec\u0163ii de polite\u0163e, primite de la doamna Surugiu, o expert\u0103 v\u00e2rstnic\u0103, dar \u00een putere, care, conform numelui, pune \u015faua pe el, iar dup\u0103 prima lor intimitate, \u201el-a s\u0103rutat pe frunte\u201c (p. 32). Umorul lui Cristian Teodorescu seam\u0103n\u0103 cu un stilou chinezesc. Scrie sub\u0163ire, ca la orele de caligrafie, f\u0103r\u0103 ca peni\u0163a s\u0103 se \u00eempiedice de coal\u0103, dar m\u00e2nje\u015fte degetele. Totodat\u0103, prozatorul desfiin\u0163eaz\u0103 discriminarea cum c\u0103 feministele ar avea gen \u00eenchis. Li se al\u0103tur\u0103 gratuit.
\nCombina\u0163ia<\/strong>
\nTitlul c\u0103r\u0163ii trimite la una dintre cele mai cunoscute artere de circula\u0163ie din Bucure\u015fti, situat\u0103 \u00een cartierul Militari. Or, numai pentru ordine, disciplin\u0103 \u015fi moral\u0103 nu e loc \u00een \u015eoseaua Virtu\u0163ii. B\u0103rb\u0103\u0163ia face trotuarul. Totodat\u0103, formula aten\u0163ioneaz\u0103 asupra obsesiei politicienilor de a-\u015fi conserva imaginea incoruptibil\u0103. \u00cen acest sens, printre parveni\u0163ii postrevolu\u0163ionari, C\u00e2inele se transform\u0103 \u00een antierou. Nu corespunde standardelor \u015fi, de aceea, figureaz\u0103 pe lista suspec\u0163ilor care ar fi asasinat-o pe doamna Surugiu. Se str\u0103duie\u015fte s\u0103-\u015fi caute culoarul, s\u0103 se adapteze regulilor scandalului. Se vede \u00eens\u0103 obligat s\u0103 se uite dup\u0103 g\u0103urile din uluci, deoarece \u201ese sim\u0163ea hingherit\u201c (p. 90) de poli\u0163ie \u015fi de ziari\u015fti. C\u00e2inele are abilit\u0103\u0163i s\u0103 g\u0103teasc\u0103 un diplomat, nu s\u0103 se \u015fi comporte. Fost cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific II la Institutul de Cercet\u0103ri Alimentare (ICA), fost inventator al salamului cu soia, al ca\u015fcavalului de sintez\u0103 \u015fi al \u015funcii-parizer de Praga, fost confident al securistului trimis s\u0103 supravegheze starea de spirit a angaja\u0163ilor, fost revolu\u0163ionar de peluz\u0103, fost de\u0163inut politic la Jilava \u00een 21-22 decembrie 1989, b\u0103rbatul de 47 de ani intr\u0103 \u00een combina\u0163ie cu ni\u015fte investitori dubio\u015fi.
\nModelul s\u0103u de prosperitate \u00eel reprezint\u0103 C. Dobrogeanu-Gherea, la al c\u0103rui bust, de l\u00e2ng\u0103 Ambasada Angliei, se duce \u00een pelerinaj \u00een clipele de cump\u0103n\u0103. Ideea C\u00e2inelui, pe care \u00eel cunoa\u015ftem exclusiv prin porecle (cealalt\u0103 fiind Gastronomul), este specific\u0103 perioadei. Vrea s\u0103 devin\u0103 particular \u015fi s\u0103 scoat\u0103 bani dintr-o revist\u0103 de art\u0103 culinar\u0103. Re\u0163eta succesului func\u0163ioneaz\u0103. Se c\u0103p\u0103tuie\u015fte, ajunge mare consilier al protocolului preziden\u0163ial, intermediaz\u0103 tranzac\u0163ii pentru amicii lui, este r\u0103spl\u0103tit cu ordinul \u201eServiciul credincios\u201c. Ajunge vel pitar. Actuali interlopi, partenerii C\u00e2inelui au biografii dalma\u0163iene: Mateescu, patronul unui restaurant soios (fost grangur la serviciile secrete externe); Luca, avocat \u015fi senator; Nana, avocat \u015fi deputat (fost\u0103 informatoare), \u015fi Dumitru, fost b\u0103iat cu ochi alba\u015ftri. Despre cel din urm\u0103 nu avem dec\u00e2t b\u0103nuieli, pentru c\u0103-i z\u0103rim chipul abia c\u00e2nd era proasp\u0103t r\u0103posat.
\nC\u00e2inele \u00ee\u015fi dezam\u0103ge\u015fte echipa de machiaj nefiind \u00een stare s\u0103-\u015fi tempereze instinctul incandescent. Umbl\u0103 cu limba scoas\u0103 \u00een toate direc\u0163iile. Altfel, n-ar putea s\u0103 transpire. \u015ei cine nu transpir\u0103 moare. Nu descoperim de ce fusese ales tocmai el, un n\u0103t\u0103r\u0103u, cu studii de chimie alimentar\u0103 (profesie infam\u0103 a\u015fadar dup\u0103 1990), ca s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 a\u015ftept\u0103rile grupului. \u015etim, potrivit limbajului de lemn recuperat din perioada comunist\u0103, c\u0103 b\u0103rbatul promitea, c\u0103 era cadru de n\u0103dejde \u015fi c\u0103, de c\u00e2te ori dep\u0103\u015fea un prag, sponsorii lui \u00eei achitau consuma\u0163ia, pe care, \u00een mod obi\u015fnuit, le-o oferea angaja\u0163ilor revistei (p. 134 \u015fi 266). Nana \u00eei dezv\u0103luie planul: \u201eProiectul era ca, prin popularitatea lui, Gastronomul s\u0103 intre \u00een politic\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 directorul revistei. \u015ei, odat\u0103 intrat \u00een politic\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se bage \u00eentr-un partid, ci a\u015fa, ca \u015fi cum ar fi venit din partea cet\u0103\u0163enilor nehot\u0103r\u00e2\u0163i, din sf\u0103tuitor al bunelor maniere \u015fi din star al buc\u0103t\u0103riei la televizor, ar fi putut ajunge un preziden\u0163iabil interesant. Iar el, \u00een loc s\u0103 joace rolul pentru care se b\u0103gaser\u0103 bani \u00een el, ceea ce ar fi \u00eensemnat o via\u0163\u0103 de familie impecabil\u0103, o silise s\u0103-i acopere criza de v\u00e2rst\u0103, de-a dreptul jalnic\u0103, \u015fi s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 prin parcuri cu el, ca s\u0103 nu pice \u00een bra\u0163ele vreunei curve cu misiune din partea SRI-ului\u201c (p. 306-307).
\nDar C\u00e2inele r\u0103m\u00e2ne tot un copil. Inteligen\u0163a lui nu dep\u0103\u015fe\u015fte nivelul senzorial. Javr\u0103, cain, cinic, filosof, personajul amu\u015fin\u0103 pe oricine. Sim\u0163ul lui olfactiv reac\u0163ioneaz\u0103 la feminin. \u00cei plac apa cald\u0103 \u015fi gelurile de du\u015f. Deosebe\u015fte un deodorant de un parfum. Dar, C\u00e2ine p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, vede \u00een alb \u015fi \u00een negru lumea gri din jurul s\u0103u. \u015ei, nu c\u0103 l-ar uimi c\u00e2te ceva, dar st\u0103 mereu cu gura c\u0103scat\u0103. Ar vrea s\u0103 mu\u015fte \u015fi nu are col\u0163i. Cartea lui Cristian Teodorescu este un concurs de frumuse\u0163e, unde maidanezii se dau corcituri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cristian Teodorescu, \u015eoseaua Virtu\u0163ii. Cartea C\u00e2inelui, Bucure\u015fti, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2015, 328 p.   Cartea lui Cristian Teodorescu apar\u0163ine altei Rom\u00e2nii. Tematica \u015fi perspectiva sunt din vremea primei tranzi\u0163ii postdecembriste. Cadrul textului este capitalismul de cumetrie. \u015eoseaua Virtu\u0163ii. Cartea C\u00e2inelui marcheaz\u0103 trecerea de la monopolul statului la contractele preferen\u0163iale \u00eentre stat \u015fi un furnizor. \u00cen… Cite\u0219te mai mult »Via\u0163\u0103 de C\u00e2ine<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[20,14855],"class_list":["post-24060","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cristian-teodorescu","tag-soseaua-virtutii-cartea-cainelui"],"views":1016,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24060","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24060"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24060\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24061,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24060\/revisions\/24061"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24060"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24060"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24060"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}