{"id":24056,"date":"2015-08-14T12:58:52","date_gmt":"2015-08-14T10:58:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24056"},"modified":"2015-08-14T12:58:52","modified_gmt":"2015-08-14T10:58:52","slug":"cazul-fratilor-bacalbasa-intre-scalpel-si-condei-viata-a-decis-amandoua","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cazul-fratilor-bacalbasa-intre-scalpel-si-condei-viata-a-decis-amandoua\/","title":{"rendered":"\u201eCazul\u201c fra\u0163ilor Bacalba\u015fa. \u00centre scalpel \u015fi condei, via\u0163a a decis: am\u00e2ndou\u0103!"},"content":{"rendered":"<p>Noiembrie 1960: ploaie moc\u0103neasc\u0103, cernut\u0103 peste frunze putrede, amestecate cu noroiul, zdren\u0163e de nori m\u00e2nate de v\u00e2nt dinspre mare. Un camion rablagit intr\u0103 \u00een curtea Spitalului Municipal Constan\u0163a; de jos, \u00een cutia Molotovului se v\u0103d doar doi grada\u0163i, \u00een uniforma Securit\u0103\u0163ii, \u00eenarma\u0163i cu pistoale-mitralier\u0103. Din comitetul de primire, civili \u015fi militari, ace\u015ftia \u00een uniforma Securit\u0103\u0163ii, se desprinde un ofi\u0163er. \u00cei spune ceva \u015foferului, rabla vine cu spatele p\u00e2n\u0103 aproape de u\u015fa pavilionului. Subofi\u0163erii sar din cutie, al\u0163i doi, tot cu automate, ies din cabin\u0103, desfac oblonul din spate, tuspatru \u00eendreapt\u0103 armele spre camion. Abia atunci se arat\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura: ar\u0103t\u0103ri livide, \u00een zeghi flenduroase, coboar\u0103, mai degrab\u0103 se pr\u0103v\u0103lesc la c\u00e2\u0163iva pa\u015fi de grupul medicilor \u015fi asistentelor, \u00eencremeni\u0163i ca la vederea unor fantome. Atunci s-a petrecut un fapt pe care nimeni dintre slujitorii lui Esculap nu l-a putut uita: din sarsana sau poate din buzunar, unui t\u00e2n\u0103r i-a c\u0103zut o bucat\u0103 de m\u0103m\u0103lig\u0103. Drept \u00een b\u0103ltoaca \u00een care s\u0103rise din camion. S-a aplecat s-o ridice, a luat-o, a\u015fa n\u0103cl\u0103it\u0103 cum era.<br \/>\nCa o panter\u0103, o asistent\u0103 a \u0163\u00e2\u015fnit \u015fi i-a \u00een\u015ff\u0103cat-o.<br \/>\n\u201eNu-mi lua\u0163i m\u0103m\u0103liga, e m\u0103m\u0103liga mea!\u201c, s-a v\u0103ic\u0103rit, aproape pl\u00e2ng\u00e2nd, de\u0163inutul.<br \/>\n\u201eNu vezi \u00een ce hal e? Fii lini\u015ftit, o s\u0103 prime\u015fti p\u00e2ine!\u201c, i-a r\u0103spuns femeia. Cele dou\u0103 grupuri, personalul medical \u015fi \u201eceilal\u0163i\u201c t\u0103ceau. Fiecare \u2013 din alte motive.<br \/>\nPrintre martorii scenei \u2013 un adolescent, apari\u0163ie cel pu\u0163in insolit\u0103 \u00een acel peisaj&#8230;<br \/>\nAm reconstituit, dup\u0103 mai bine de dou\u0103zeci de ani, tabloul acela aiuritor pentru un om normal. Adic\u0103 pentru un om neobligat s\u0103-\u015fi apere bo\u0163ul de m\u0103m\u0103lig\u0103, gata s\u0103-l m\u0103n\u00e2nce chiar \u015fi t\u0103v\u0103lit prin noroi. Am evocat acele imagini, repet, aiuritoare chiar cu femeia care s\u0103rise ca o felin\u0103, provoc\u00e2nd dezn\u0103dejdea posesorului: asistenta medical\u0103 Fevronia Craiu, Vera pentru prieteni, din echipa doamnei doctor Bacalba\u015fa.<br \/>\n\u201eCum era s\u0103-l las?! Voi nici nu v\u0103 d\u0103dea\u0163i seama \u00een ce hal era\u0163i! Bolnav de febr\u0103 tifoid\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce m\u0103m\u0103lig\u0103 culeas\u0103 din b\u0103ltoac\u0103? Puteam s\u0103 strig potole\u015fte-te, m\u0103, c-o s\u0103 m\u00e2nca\u0163i pe s\u0103turate? \u015etii cum se uitau securi\u015ftii la voi? N-am mai v\u0103zut at\u00e2ta ur\u0103&#8230;\u201c.<br \/>\nPacientul deposedat era Tomi\u0163\u0103, fost locotenent-major de infanterie. Fuseser\u0103m colegi \u00een gimnaziu, la Liceul \u201eLaz\u0103r\u201c, iar peste ani la \u015ecoala de ofi\u0163eri de la Sibiu. Temperament ludic, suporta bine pu\u015fc\u0103ria. Era cunoscut pentru vorbele \u00een doi peri care \u00eei puneau pe caralii \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103. \u00cen convalescen\u0163\u0103, \u00een lag\u0103rul Stoene\u015fti din Balta Br\u0103ilei, au vrut s\u0103 ne scoat\u0103 la munc\u0103 \u201eprimprejur\u201c, nesocotind prescrip\u0163iile medicale. Tomi\u0163\u0103 le-a spus c\u0103 nu poate \u2013 \u015fi le-a explicat: \u201eAm dureri acute \u00een mezampliul st\u00e2ng, cu jen\u0103 \u00een mers\u201c. \u015ei, discret, c\u0103tre noi: \u201e\u015fi suf\u0103r \u015fi de morbul lui nu-Pott&#8230;\u201c Nu l-am v\u0103zut disperat dec\u00e2t \u00een acel ceas crepuscular din curtea spitalului const\u0103n\u0163ean.<br \/>\n\u00cenalt\u0103, viguroas\u0103, iute \u00een mi\u015fc\u0103ri, Vera f\u0103cea sport de performan\u0163\u0103, juca \u00eentr-o cunoscut\u0103 echip\u0103 de volei. S-a apucat de fumat dup\u0103 venirea noastr\u0103: trebuia s\u0103 justifice, la o adic\u0103, \u0163ig\u0103rile cu care \u00ee\u015fi burdu\u015fea zilnic po\u015feta \u015fi buzunarele. Nu a fost singurul risc asumat. \u00cen anii aceia nu exista leg\u0103tur\u0103 cu familia, nici vorb\u0103 de pachete, scrisori sau vorbitor. Mul\u0163i au aflat abia dup\u0103 gra\u0163ierea din 1964 c\u0103 le muriser\u0103 p\u0103rin\u0163ii, fra\u0163ii, c\u0103 li se risipiser\u0103 apropia\u0163ii. Vera a cutezat s\u0103 duc\u0103 ve\u015fti unor rude, fapt\u0103 pur \u015fi simplu eroic\u0103. Nu g\u0103sesc alt cuv\u00e2nt.<br \/>\nCea care ne-a fost ca o mam\u0103 \u2013 nu voi osteni s\u0103 repet \u2013 era doctori\u0163a Veronica Bacalba\u015fa. Am evocat-o de cur\u00e2nd pe acea admirabil\u0103 specialist\u0103, credincioas\u0103 f\u0103r\u0103 margini jur\u0103m\u00e2ntului lui Hipocrat, cu alt pacient al domniei-sale, medic \u015fi el, ortopedul Barbu Theodorescu, repatriat, dup\u0103 aproape un sfert de secol, din Fran\u0163a. (I-am reamintit un fapt pe care, spre surprinderea mea, \u00eel uitase: \u00een vara lui 1961, tot \u00een lag\u0103rul de \u201efebri\u015fti\u201c de la Stoene\u015fti, politrucul, o creatur\u0103 ignar\u0103, \u00eembl\u00e2nzit\u0103 de circumstan\u0163\u0103, desigur din ordin, aflase c\u0103 t\u00e2n\u0103rul, fost student la medicin\u0103, era un excelent voleibalist; ca s\u0103 fie \u00een pas cu u\u015foara sl\u0103bire a \u015furubului \u00een sistemul carceral \u2013 aparent se suspendase b\u0103taia, nu \u015fi izolarea \u2013, i-a propus colegului nostru s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 dou\u0103 echipe de volei \u015fi s\u0103 le antreneze. Cum s\u0103 fac a\u015fa ceva? A ripostat indignat fostul component al lotului na\u0163ional. S\u0103 joc volei la ordin unde au murit oameni, ca s\u0103 le fac lor pl\u0103cere?!).<br \/>\nBarbu era fiul profesorului Dem. Theodorescu, reputat doctor \u00een medicin\u0103, docent, autor, \u00eentre multe lucr\u0103ri, al unui atlas de anatomie devenit clasic. Dac\u0103 pentru to\u0163i cei peste patru sute de bolnavi ie\u015fi\u0163i, fie \u015fi temporar, din mizeria lag\u0103relor din Balt\u0103 spitalizarea a fost o binecuv\u00e2ntare, pentru c\u00e2\u0163iva, ajun\u015fi la starea de distrofie, a \u00eensemnat pur \u015fi simplu salvarea de la ce putea fi mai r\u0103u. Printre ace\u015ftia, marele om de cultur\u0103 Ion Omescu pe care, \u00eenfrunt\u00e2nd enorme riscuri, doamna dr. Bacalba\u015fa l-a \u0163inut \u00een spital dublul timpului admis de parazi\u0163ii de la direc\u0163ia medical\u0103 a Penitenciarelor. Iar Barbu a tr\u0103it unul dintre marile momente ale existen\u0163ei sale de pu\u015fc\u0103ria\u015f politic: \u015fi-a rev\u0103zut tat\u0103l. Desigur, cu mare fereal\u0103 \u015fi enorm\u0103 primejdie pentru cei care au f\u0103cut posibil\u0103 \u00eentrevederea&#8230;<br \/>\nDe altfel to\u0163i, de la director p\u00e2n\u0103 la buc\u0103t\u0103rese, au f\u0103cut tot ce le-a stat \u00een putin\u0163\u0103 ca s\u0103 ne refacem. N-au crezut o clip\u0103 \u015foaptele otr\u0103vite ale securi\u015ftilor, cum c\u0103 eram asasini, springari, violatori, delapidatori! \u201eSejurul const\u0103n\u0163ean\u201c a \u00eensemnat o reconfortant\u0103 demonstra\u0163ie de solidaritate cu oamenii c\u0103rora cel mai uman regim din istorie, cel comunist, cum altfel?, le aplicase, cu fierul ro\u015fu, eticheta de bandi\u0163i.<br \/>\n&#8230;Dar ce c\u0103uta, \u00een tot acel v\u00e2rtej de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri bizare, b\u0103iatul despre care am amintit? Cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103 am rememorat \u00eempreun\u0103 scena sosirii politicilor din Balt\u0103 la spital. Nicolae, martorul de-acum o jum\u0103tate de veac \u015fi mai bine, este unul dintre cei doi fii gemeni ai familiei Bacalba\u015fa. Era firesc s\u0103 vin\u0103 pe spitalul unde lucra mama lor. (Nu \u015ftiu dac\u0103 era \u00een acel moment pe acolo \u015fi fratele s\u0103u Gheorghe). P\u00e2n\u0103 prin luna mai 2015 \u00eel \u015ftiam doar de la televizor. L-am simpatizat din capul locului pentru rostirea direct\u0103, cu nu pu\u0163ine apeluri la proverbe rom\u00e2ne\u015fti, tonul colocvial, \u00een contrast cu noua limb\u0103 de lemn practicat\u0103 de mul\u0163i dintre participan\u0163ii la puzderia de toc\u015fouri televizate, absen\u0163a emfazei. Am vorbit \u00eendelung, de multe ori, la telefon; prin iunie mi-a trimis unele dintre c\u0103r\u0163ile sale \u015fi ale fratelui s\u0103u. C\u0103ci Nicolae (care este \u015fi \u00eenalt func\u0163ionar, pre\u015fedinte al Consiliului Jude\u0163ean Gala\u0163i) \u015fi Gheorghe Bacalba\u015fa sunt nu doar medici, ci \u015fi scriitori. Oameni de litere \u00een proza c\u0103rora se i\u0163esc printre r\u00e2nduri experien\u0163a \u015fi cunoa\u015fterea de oameni a doctorului. \u00cen mod manifest, respingerea cu t\u0103rie a comunismului, care i-a lovit de mici.<br \/>\nReproduc din cartea intitulat\u0103, hazliu, Opri\u0163i dricul, mortu\u2019 acesta n-a dat plicul! (Editura Princeps Multimedia, Ia\u015fi, 2013): \u201eDe ce se face un pu\u015fti de 17 ani din Constan\u0163a, care \u00ee\u015fi caut\u0103 eul \u00een jungla Rom\u00e2niei comuniste \u00een 1961, dorind fierbinte s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi clocotind de ur\u0103 tot at\u00e2t de fierbinte, de ce se face doctor? \u00cen cazul meu, r\u0103spunsul era \u2013 de fric\u0103 sau cel pu\u0163in din pruden\u0163\u0103. \u015ei mam\u0103-mea \u015fi tat\u0103l erau coco\u015fa\u0163i cu o origine social\u0103 aproape imposibil de pronun\u0163at \u00een acele vremi \u2013 copii de mo\u015fieri. Eu \u015fi fratele meu eram copiii copiilor de mo\u015fieri \u015fi de\u0163ineam ca a doua specialitate a incompatibilit\u0103\u0163ii \u015fi nedemnit\u0103\u0163ii sociale \u015fi calitatea de copii de intelectuali. Mai r\u0103u nu se putea dec\u00e2t \u00een varianta copii de de\u0163inut politic sau de pop\u0103\u201c (p. 16; din aceea\u015fi pagin\u0103 afl\u0103m \u015fi \u201emisterul\u201c prezen\u0163ei adolescentului \u00een momentul debarc\u0103rii noastre: \u201eDe mici copii, eu \u015fi cu Gicu ne jucam \u00een curtea spitalului comunal. Era unul singur, pe strada Mangaliei, devenit\u0103 \u015etefan cel Mare. A\u015fa c\u0103 pentru mine medicina a fost precum cortul pentru puiul de \u0163igan\u201c).<br \/>\nGemenii aveau s\u0103-\u015fi dea seama, la intrarea \u00een adolescen\u0163\u0103, de statutul lor de \u201evinova\u0163i\u201c \u00eentr-o lume care r\u0103sturnase valorile tradi\u0163ionale. Statul \u00een care m-am n\u0103scut (confiscat de m\u00e2rlani&#8230;) era cinstit: \u0103\u015ftia, alde Bacalba\u015fa nu au ce c\u0103uta la facult\u0103\u0163i! (&#8230;) Mai mult, Rom\u00e2nia comunist\u0103 mi-a comunicat prin tovar\u0103\u015ful Vasile V\u00e2lcu, prim secretar al PMR din Regiunea Dobrogea, c\u0103 nici \u00een liceu nu au ce c\u0103uta cei doi c\u0103\u0163ei gemeni, Nicu \u015fi Gicu Bacalba\u015fa. (&#8230;) \u00cen 1956, dup\u0103 r\u0103scoala ungurilor \u00eempotriva comunismului, tovar\u0103\u015ful V\u00e2lcu a dat un ordin verbal: la liceu nu vor intra nici un fel de pui de intelectual! Numai c\u0103 ordinul era verbal \u015fi c\u00e2\u0163iva profesori curajo\u015fi \u015fi cu fric\u0103 de Dumnezeu de la Liceul \u00abMircea cel B\u0103tr\u00e2n\u00bb din Constan\u0163a nu l-au executat\u201c.<br \/>\n(Recunoa\u015ftem \u00een ordinul verbal al fostului croitor de ob\u00e2r\u015fie bulgar\u0103 din Ceamurlia, cominternist, ajuns pe la \u00eenceputul anilor \u201960 chiar \u015feful spionajului Rom\u00e2niei bol\u015fevizate, reflexul \u201eg\u00e2ndirii\u201c tovar\u0103\u015filor tradus \u00een regimul Iliescu prin celebrele urlete de groaz\u0103: \u201eNoi muncim, nu g\u00e2ndim!\u201c \u015fi \u201eMoarte intelectualilor!\u201c).<br \/>\nA\u015fadar gemenii fuseser\u0103, prin vrerea partidului, degrada\u0163i la rang de paria. Nu au fost singurii. Oricum, fra\u0163ii au intrat la liceul const\u0103n\u0163ean de elit\u0103. Familia a biruit \u015fi stigmatul, periculos \u00een epoc\u0103, de refugia\u0163i din Basarabia.<br \/>\nCe s\u0103 mai citez din Opri\u0163i dricul&#8230;? Ce s\u0103 desprinzi din puzderia de tablete care compun cartea, instantanee percutante? Un text ca acesta, de pild\u0103: \u201eUltimii ani ai ceau\u015fismului. Un chirurg p\u00e2r\u00e2t, profesor, general de securitate direc\u0163ia a V-a, \u00ee\u015fi lichideaz\u0103 profesional colaboratorii. \u015eeful Securit\u0103\u0163ii din Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii comenteaz\u0103 c\u0103tre una din victime, care l-a \u015fi operat cu succes. \u2013 Nu avem ce face. Este cel mai mare ORL-ist al \u0163\u0103rii. Sigur c\u0103 \u015ftiu c\u0103 e un dobitoc. \u015ei c\u00e2nd vom primi ordinul, va deveni un dobitoc. Dar deocamdat\u0103 e cel mai mare&#8230;\u201c (Legarea de glie). Sau: \u201eDoctorii foarte des se ur\u0103sc, ca s\u0103 spunem pe nume eufemismului de \u00abinvidie activ\u0103\u00bb. Se ur\u0103sc, dar se respect\u0103, nu \u00eencalc\u0103 teritoriul (&#8230;) Pacientul se interneaz\u0103 de urgen\u0163\u0103 \u015fi afl\u0103 c\u0103 a ajuns la unul cu dou\u0103 m\u00e2ini st\u00e2ngi s\u0103-l opereze. Ar vrea s\u0103 plece, s\u0103 schimbe. Nu poate \u00eens\u0103 (&#8230;) Un celebru chirurg bucure\u015ftean opereaz\u0103 un semidemnitar al timpului. Rezec\u0163ie de stomac, fistul\u0103. Nu este chirurg de tub digestiv, sigur c\u0103 face de toate\u201c. Opera\u0163ia nereu\u015fit\u0103, pacientul moare dup\u0103 vreo dou\u0103 luni fiindc\u0103 nimeni nu \u00eendr\u0103znise s\u0103 opereze dup\u0103 \u201eMaestru\u201c; \u201enevasta, o m\u00e2rlanc\u0103 simpl\u0103 ridicat\u0103 de comunism, va fi flatat\u0103 de marele chirurg \u015fi \u00ee\u015fi va \u00eengropa so\u0163ul cu satisfac\u0163ia c\u0103 \u00abs-a f\u0103cut totul\u00bb\u201c (idem).<br \/>\n&#8230;O carte \u00eenc\u0103rcat\u0103 de cazuistic\u0103 medical\u0103 de la noi \u015fi din alte \u0163\u0103ri (nu pu\u0163ine cazuri sunt celebre), scris\u0103 cu har \u015fi umor.<br \/>\nGheorghe Bacalba\u015fa a p\u0103\u015fit, decis, pe t\u0103r\u00e2mul romanului. Contaminat, ca \u015fi fratele Nicolae, de \u201emicrobul\u201c observa\u0163iei penetrante, al ironiei bine dozate, scriitorul alege, pentru Institu\u0163ia (Editura Tipo Moldova, Ia\u015fi, 2015), un subiect incitant: existen\u0163a unor medici de la vie\u0163uirea \u00een stadiul final al dictaturii ceau\u015fiste p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, \u00een interminabila \u201etranzi\u0163ie\u201c postdecembrist\u0103 c\u0103tre ceea ce s-ar putea numi haos organizat. Iat\u0103 un tablou hibernal de dinainte de 22 decembrie \u201989: \u201ePreda detesta iarna. Nu suporta frigul. (&#8230;) Acas\u0103 te mai descurcai, mai cu re\u015foul, mai cu gazele de la buc\u0103t\u0103rie. Mai r\u0103u era la spital. \u00cen sala de opera\u0163ie, dup\u0103 ce f\u0103cea incizia pe abdomen, un abur sub\u0163ire \u00eencepea s\u0103 se ridice din m\u0103runtaiele pacientului. De, omul era viu \u015fi avea 37 de grade. Ma\u0163ele dezgolite f\u0103ceau condens. Cel pu\u0163in cel\u0103lalt era adormit. Pe el \u00eel chinuiau udul \u015fi \u00een\u0163epeneala degetelor. Or, el trebuia s\u0103 opereze. S\u0103 se descurce.\u201c (p. 6). Tablou antologic, ca \u015fi suita de imagini re\u00eenviind momente dintr-un trecut recent care \u00eencorporeaz\u0103 v\u00e2nzoleala primelor s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de dup\u0103 revolu\u0163ie. Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, mineriadele bine organizate \u015fi senza\u0163ionalele \u201edescoperiri de droguri \u015fi ma\u015fini de tip\u0103rit bani\u201c de la sediile partidelor \u0163\u0103r\u0103nist \u015fi liberal&#8230; Ca \u015fi convertirea fo\u015ftilor (?) securi\u015fti \u00een bancheri, proprietari de gazete. Oameni de afaceri \u00een general, apoi apari\u0163ia F.N.I, Sovinvest, devalizarea b\u0103ncilor, ruinarea economiei&#8230; \u015ei \u00een tot acest h\u0103\u0163i\u015f de fapte istorice, epoc\u0103 petrecut\u0103 sub ochii no\u015ftri, \u0163es\u0103tura \u00eenc\u00e2lcit\u0103 de destine \u00eentret\u0103iate, convergente, risipite, \u00eentr-o c\u0103utare a ceva ce nu mai vine sau nu poate fi atins. Volumul Institu\u0163ia \u2013 titlu semnificativ, suger\u00e2nd o presiune depersonalizant\u0103 asupra individului \u2013, ca \u015fi alt roman, Domiciliu obligatoriu (cu ac\u0163iunea situat\u0103 \u00eenainte de 1989) certific\u0103 voca\u0163ia \u00eemplinit\u0103 a unui prozator autentic.<br \/>\nMedici \u015fi scriitori deopotriv\u0103, fiii doctori\u0163ei \u015fi ai unui profesor universitar \u201ecu origine social\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103\u201c au biruit opreli\u015ftile impuse de un partid criminal. Dubla voca\u0163ie le-a adus apartenen\u0163a la nobila confrerie a lui Hipocrat \u015fi la tot at\u00e2t de nobila tagm\u0103 a scriitorilor, ilustrat\u0103 \u2013 n-o spunem la \u00eent\u00e2mplare \u2013 de personalit\u0103\u0163i de talia unor Vasile Voiculescu ori Victor Papilian&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Noiembrie 1960: ploaie moc\u0103neasc\u0103, cernut\u0103 peste frunze putrede, amestecate cu noroiul, zdren\u0163e de nori m\u00e2nate de v\u00e2nt dinspre mare. Un camion rablagit intr\u0103 \u00een curtea Spitalului Municipal Constan\u0163a; de jos, \u00een cutia Molotovului se v\u0103d doar doi grada\u0163i, \u00een uniforma Securit\u0103\u0163ii, \u00eenarma\u0163i cu pistoale-mitralier\u0103. Din comitetul de primire, civili \u015fi militari, ace\u015ftia \u00een uniforma Securit\u0103\u0163ii,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cazul-fratilor-bacalbasa-intre-scalpel-si-condei-viata-a-decis-amandoua\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eCazul\u201c fra\u0163ilor Bacalba\u015fa. \u00centre scalpel \u015fi condei, via\u0163a a decis: am\u00e2ndou\u0103!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[14851,14852],"class_list":["post-24056","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-cazul-fratilor-bacalbasa","tag-fevronia-craiu"],"views":1800,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24056","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24056"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24056\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24057,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24056\/revisions\/24057"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24056"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24056"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24056"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}