Conceptul de \u201erealpolitik\u201c poate s\u0103-\u015fi aib\u0103 ceva r\u0103d\u0103cini \u00een filozofia politic\u0103 a lui Machiavelli care \u00ee\u015fi propunea s\u0103 smulg\u0103 Floren\u0163a din rivalit\u0103\u0163ile dintre Pap\u0103 \u015fi monarhul Fran\u0163ei pentru a-i salva libertatea. \u201eK\u201c din cuv\u00e2nt ne trimite, \u00eens\u0103, la Bismarck: abilul politician a urm\u0103rit s\u0103 fac\u0103 loc \u00eentre marile puteri europene, tot prin diploma\u0163ie, imperiului german pe care l-a constituit \u00een jurul Prusiei. De la o vreme, diploma\u0163ia a fost pierdut\u0103 pe drum \u015fi \u201erealpolitik\u201c s-a metamorfozat \u00een \u201epolitically correct\u201c, o ortodoxie politic\u0103 impus\u0103. Libertatea nu se mai c\u00e2\u015ftig\u0103, se acord\u0103 dac\u0103 exist\u0103 vrerea cuiva. C\u00e2teva evenimente la care m\u0103 voi opri pot fi edificatoare pentru acest ra\u0163ionament.
\nDoamnei Hillary Clinton nu-i place \u201ecapitalismul financiar\u201c. S\u0103 \u00eencepem cu ce este mai limpede. Doamna Clinton a criticat \u201ecapitalismul financiar\u201c. A\u015f spune c\u0103 nu numai dumneaei Clinton i-a intrat \u00een dizgra\u0163ie capitalismul, fie el \u00een context doar unul financiar. Grecii s-au luptat eroic cu for\u0163a obscur\u0103 \u015fi mereu c\u00e2\u015ftig\u0103toare a acestuia. Spaniolii \u201eindigna\u0163i\u201c a\u015fteapt\u0103 s\u0103 treac\u0103 vara \u015fi s\u0103 intre \u00een lupt\u0103. Vor pierde \u015fi ei, ca \u015fi grecii, sunt sigur, a\u015fa cum vor pierde portughezii, italienii, rom\u00e2nii. Teza doamnei Clinton, nu neap\u0103rat original\u0103, \u0163ine de realitatea lumii globalizate: limitarea capacit\u0103\u0163ii factorului politic \u2013 s\u0103 zicem, a statului \u2013, de a asigura ordinea, ca urmare a transferului subtil al deciziilor \u00een m\u00e2inile marii finan\u0163e. Teza, de altfel veche, a fost relansat\u0103 recent de un manager al companiei McKinsey care a vorbit de \u201equarterly capitalism\u201c, pe rom\u00e2ne\u015fte \u201ecapitalism trimestrial\u201c, cu \u00een\u0163elesul de capitalism orientat s\u0103 produc\u0103 profituri uria\u015fe \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scurt. Fosta prim\u0103 doamn\u0103 a Statelor Unite \u015fi-a anun\u0163at candidatura pentru Casa Alb\u0103, a\u015fa c\u0103 atacul la capitalism d\u0103 satisfac\u0163ie electoratului american s\u0103rac. S\u0103 nu credem c\u0103 viitoarea doamn\u0103 pre\u015fedint\u0103 a Statelor Unite \u2013 \u00eei doresc succes, a fost un bun secretar de stat \u2013 \u00eel re\u00eenvie pe Marx. Este vorba de un intermezzo strecurat \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la o universitate din New York unde masa electoral\u0103 o asigur\u0103 s\u0103r\u0103cimea. Nu a f\u0103cut \u201eun apel la o revolu\u0163ie imediat\u0103 pentru r\u0103sturnarea capitalismului\u201c, comenteaz\u0103 un ziarist de la Vox. Auditoriul a avut \u00eenc\u0103 o prob\u0103 a \u201eputernicului spirit de sintez\u0103\u201c al viitoarei doamne pre\u015fedinte, manifestat public chiar \u00eenainte de campania electoral\u0103. Pe de alt\u0103 parte, cred, este de luat \u00een seam\u0103 \u015fi inten\u0163ia introducerii unei teme care s\u0103 sugereze rezerva fa\u0163\u0103 de dezechilibrul \u00een priorit\u0103\u0163ile actualei Administra\u0163ii. C\u00e2nd \u00een preocup\u0103rile Casei Albe \u2013 a se vedea mesajele pre\u015fedintelui Obama \u00een vizita din Kenya \u2013 drepturile homosexualilor cap\u0103t\u0103 o pondere egal\u0103 cu a p\u0103cii \u00een lume, o \u201eresetare\u201c a orient\u0103rilor democra\u0163ilor americani, din care face parte doamna Clinton, este de preferat s\u0103 se produc\u0103 mult \u00eenainte de alegeri.
\nMarea Neagr\u0103, teatru de r\u0103zboi strategic. Anexarea Crimeii de c\u0103tre Rusia a modificat harta magistralelor gazului \u015fi petrolului \u00een Marea Neagr\u0103. Nu este excesiv s\u0103 consider\u0103m c\u0103 chiar \u015fi criza din Grecia a intrat \u00een \u201econtrac\u0163iile\u201c de rea\u015fezare a noilor strategii. Este posibil ca Grecia s\u0103 fi devenit o miz\u0103 important\u0103 pentru Kremlin \u00een contextul cutremurelor pe care le provoac\u0103 constant Ucrainei. \u00cen iunie, Moscova a semnat cu Atena un acord pentru construc\u0163ia conductei \u201eSouth European Gaz\u201c. Gestul a f\u0103cut \u015fi mai inoportun\u0103 ie\u015firea Greciei din Uniunea European\u0103 sau zona euro. \u00ce\u015fi putea cineva imagina c\u0103 un stat membru al NATO va fi l\u0103sat s\u0103 cocheteze cu Rusia prea mult? Presiunile la care a fost supus guvernul grec \u00eenainte de vacan\u0163\u0103 pentru a-\u015fi pl\u0103ti datoriile erau tentative disperate de recuperare a datoriilor. Dar nu cu orice pre\u0163. Creditorii au fost primii alarma\u0163i. Comisia European\u0103 \u015fi Banca Central\u0103 European\u0103 s-au v\u0103zut abandonate chiar de F.M.I. \u00cen momentul de v\u00e2rf al crizei a fost sacrificat ministrul economiei \u015fi finan\u0163elor Varoufakis, negociatorul abil al Atenei. Noul ministru de Finan\u0163e, Tsakalotos, nu face dec\u00e2t s\u0103 continue politica acestuia \u015fi a premierului Tsipras: s\u0103 pretind\u0103 bani! \u201eDrag\u0103 directoare a F.M.I., \u00eei scrie el doamnei Christine Lagarde, Grecia s-a angajat s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare o serie de reforme. Am dori s\u0103 v\u0103 inform\u0103m c\u0103 vom solicita un nou credit\u201c. \u015ei l-a solicitat! \u015ei acesta a fost deja acordat! Doamna Lagarde \u015ftie c\u0103 Washingtonul, prin ponderea pe care Statele Unite o de\u0163in \u00een Fondul Monetar Interna\u0163ional, este singurul stat care poate bloca orice decizie dac\u0103 nu-i convine. Iar ie\u015firea Greciei din sfera de influen\u0163\u0103 a Uniunii Europene se putea transforma \u00eentr-un pericol real pentru NATO. Cine \u00ee\u015fi poate asuma astfel de riscuri?
\nCeva \u00eenc\u0103 \u015fi mai complicat dec\u00e2t at\u00e2t. \u00centre garan\u0163iile privind securitatea european\u0103 \u015fi primejdiile reale, terenul a devenit instabil, nisipos. Nu criza din Grecia ne-a trezit la realitate, ci cea din Ucraina. Exist\u0103 un punct de pornire? Politologul canadian Jacques Levesque, profesor la Universitatea din Montr\u00e9al, crede s\u0103-l fi identificat. El sus\u0163ine c\u0103 dup\u0103 dezmembrarea Uniunii Sovietice, cre\u015fterea influen\u0163ei Statelor Unite \u00een Europa de Est, pe calea extinderii NATO, era de a\u015fteptat. Greu de anticipat a fost, \u00eens\u0103, limita procesului de extindere. Politologul canadian prezint\u0103 astfel atacarea ultimei (\u00een sensul celei mai recente) etape a acestui proces: \u201eDup\u0103 \u00abrevolu\u0163ia portocalie\u00bb din Ucraina \u015fi mai ales dup\u0103 summit-ul NATO din 2008, la care G.W. Bush a reu\u015fit s\u0103 \u00eenscrie \u00een declara\u0163ia solemn\u0103 c\u0103 Ucraina \u015fi Georgia vor deveni \u00eentr-o zi membre ale Alian\u0163ei, Vl. Putin s-a ar\u0103tat pe fa\u0163\u0103, deschis, mai amenin\u0163\u0103tor. Bush smulsese declara\u0163ia perspectivei \u00een NATO (a Georgiei \u015fi Ucrainei, n.n.) ca urmare (mai degrab\u0103: \u00een schimbul, n.n.) a refuzului Fran\u0163ei \u015fi Germaniei de a accepta un plan de integrare imediat\u0103 a celor dou\u0103 state \u00een Alian\u0163\u0103. Toate sondajele din Ucraina ar\u0103tau c\u0103 majoritatea popula\u0163iei ucrainene se opunea ader\u0103rii la NATO, motiv pentru care guvernul refuza s\u0103 organizeze un referendum pe aceast\u0103 tem\u0103\u201c. (La crise russo-ukrainienne accouchera-t-elle d\u2019un nouvel ordre europ\u00e9en?). Referendumul nu a avut loc, dar nici nu mai era nevoie. Sus\u0163inerea mi\u015fc\u0103rii contestatare din \u201eMaidan\u201c p\u0103rea suficient\u0103. \u015ei nu a fost, criza nu a putut fi evitat\u0103. Jacques Levesque sus\u0163ine c\u0103 Fran\u0163a \u015fi Germania nu acceptau nici m\u0103car perspectiva unei promisiuni de integrare a Georgiei \u015fi Ucrainei \u00een NATO. A\u015fa, \u00een\u0163elegem mai bine cauzele imposibilei abord\u0103ri unitare de c\u0103tre occidentali a solu\u0163iilor pentru stingerea crizei din Ucraina.
\nSpre o lume multipolar\u0103. Dac\u0103 dep\u0103\u015fim capcanele b\u0103t\u0103liilor mediatice, evolu\u0163iile la scar\u0103 global\u0103 conduc inevitabil la rela\u0163iile Rusiei cu NATO. De fapt, cu Statele Unite. Uniunea European\u0103 este sau se consider\u0103 parte \u00een procesul complicat al modific\u0103rilor fundamentale prin care trece capitalismul post-comunist \u00een Europa de Est. Dovada peremptorie o ofer\u0103 opozi\u0163ia la integrarea Ucrainei \u015fi Georgiei \u00een NATO de care vorbea politologul canadian citat mai sus. Din p\u0103cate, pentru o astfel de b\u0103t\u0103lie Uniunea European\u0103 nu este pe deplin preg\u0103tit\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u201epropor\u0163iile hegemonismului\u201c vor fi stabilite \u00een competi\u0163ia dintre Statele Unite, China \u015fi Rusia. \u00cen condi\u0163iile deplas\u0103rii posibile a centrului de putere \u00een Asia-Pacific, Uniunea European\u0103 este surprins\u0103 \u00een plin\u0103 criz\u0103 constitu\u0163ional\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103. De aici, concluzia unor exper\u0163i potrivit c\u0103reia nu Europa, ci China va avea un rol primordial \u00een lumea multipolar\u0103 de m\u00e2ine. Puterea economic\u0103, dar mai ales cre\u015fterea interesului militar al Pekinului \u00een Pacific sunt semnele acestei eviden\u0163e. Pentru o st\u00e2nc\u0103 ne-locuit\u0103 din Marea Chinei, disputat\u0103 cu Japonia, Pekinul a trimis \u00een zon\u0103 o nav\u0103 militar\u0103, anun\u0163\u00e2nd c\u0103 nu are de g\u00e2nd s\u0103 stea la taifas pe teme care \u0163in de suveranitatea sa. Ajungem, astfel, pe terenul incert al definirii agresiunii. \u00cen evalu\u0103rile Washingtonului, agresivitatea militar\u0103 \u00een Europa \u015fi Asia are un tratament diferit. Exper\u0163ii americani \u2013 \u015fi nu numai \u2013 consider\u0103 c\u0103, \u00een timpul crizei din Ucraina, Rusia s-a manifestat agresiv. Moscova sus\u0163ine c\u0103 altcineva a recurs la agresiune, ea nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi apere interesele \u00een \u201evecin\u0103tatea imediat\u0103\u201c. Statele Unite au viziuni aproape opuse pentru evaluarea puterii militare a marilor puteri: cea a Rusiei \u00een Europa este condamnat\u0103, cea chinez\u0103 din Marea Chinei (tot o \u201evecin\u0103tate imediat\u0103\u201c) este privit\u0103 ca factor de stabilitate; despre cea a europenilor (a Fran\u0163ei \u00een Africa, de ex.), declara\u0163iile sunt mai degrab\u0103 elogioase. \u00cen Raportul Departamentului Ap\u0103r\u0103rii pe 2013 \u00eenaintat Congresului, strategii militari americani vorbesc de o viziune echilibrat\u0103 a Pekinului despre lume: \u201eChina consider\u0103 c\u0103 rela\u0163iile stabile cu vecinii \u015fi cu Statele Unite sunt indispensabile pentru stabilitatea \u015fi dezvoltarea ei\u201c.
\nS\u0103 \u00eenchidem, acum, \u201equadratura cercului\u201c: Statele Unite se doresc a fi percepute drept garant al securit\u0103\u0163ii \u015fi democra\u0163iei pe mapamond, Rusia este considerat\u0103 \u00een Europa drept agresoare, China este tratat\u0103 ca ponderat\u0103 \u00een Pacific, iar Uniunii Europene nu i se acord\u0103 o greutate semnificativ\u0103. O astfel de formul\u0103 \u2013 simplificat\u0103, evident \u2013 nu exclude confruntarea \u00een construc\u0163ia lumii multipolare de m\u00e2ine. Cum nu mai este func\u0163ional\u0103 \u201erealpolitika\u201c, cea care privilegia diploma\u0163ia, \u00eentrebarea care merit\u0103 s\u0103 fie pus\u0103 ar fi: cine mai poate stopa pericolele reale de care avem parte tot mai frecvent? Reamintesc, \u00een treac\u0103t, c\u0103 exist\u0103 exper\u0163i \u00een strategii militare care constat\u0103 c\u0103 NATO este pe cale s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 ONU \u00een teatrele de opera\u0163iuni c\u00e2ndva socotite pentru pace.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Conceptul de \u201erealpolitik\u201c poate s\u0103-\u015fi aib\u0103 ceva r\u0103d\u0103cini \u00een filozofia politic\u0103 a lui Machiavelli care \u00ee\u015fi propunea s\u0103 smulg\u0103 Floren\u0163a din rivalit\u0103\u0163ile dintre Pap\u0103 \u015fi monarhul Fran\u0163ei pentru a-i salva libertatea. \u201eK\u201c din cuv\u00e2nt ne trimite, \u00eens\u0103, la Bismarck: abilul politician a urm\u0103rit s\u0103 fac\u0103 loc \u00eentre marile puteri europene, tot prin diploma\u0163ie, imperiului german… Cite\u0219te mai mult »Realpolitik \u015fi primejdii reale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14828,14827,7598,14829],"class_list":["post-24041","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-capitalismul-financiar","tag-conceptul-de-realpolitik","tag-hillary-clinton","tag-quarterly-capitalism"],"views":1277,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24041","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24041"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24041\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24042,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24041\/revisions\/24042"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}