{"id":24037,"date":"2015-08-14T12:25:16","date_gmt":"2015-08-14T10:25:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24037"},"modified":"2015-08-14T12:25:16","modified_gmt":"2015-08-14T10:25:16","slug":"pe-cand-uniformele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pe-cand-uniformele\/","title":{"rendered":"Pe c\u00e2nd uniformele?"},"content":{"rendered":"

\u201eNiciodat\u0103 toamna nu <\/strong><\/em>
\nfu mai frumoas\u0103<\/strong><\/em>
\nSufletului nostru bucuros <\/strong><\/em>
\nde moarte.\u201c<\/strong><\/em>
\nTudor Arghezi<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un spa\u0163iu terorizat de slugi \u015fi de slugile slugilor, \u00een care nimicurile, b\u00e2rfa m\u0103runt\u0103 \u015fi infantilismul politic sunt \u00eenso\u0163ite de c\u00e2te o protez\u0103 de genul \u201esenza\u0163ional\u201c, \u201eexcep\u0163ional\u201c, \u201einedit\u201c etc., n-a mai r\u0103mas
\nniciun loc\u015for pentru spirit, \u00eenc\u00e2t fiecare zi pare un elogiu adus prostiei \u015fi umilin\u0163ei. Efortul de desprindere de acest univers primitiv creat de modul nostru de a face politic\u0103 este infinit mai dificil dec\u00e2t \u00eencle\u015ftarea de odinioar\u0103 cu cenzura comunist\u0103 \u015fi cu lumea cl\u0103dit\u0103 pe pu\u0163ina imagina\u0163ie a activi\u015ftilor de atunci.
\nToate se repet\u0103 la nivelul cel mai de jos, doar toamnele, c\u00e2t ar p\u0103rea de ciudat, sunt diferite, vin cu noi culori \u015fi cu o triste\u0163e pe care doar uria\u015fa risip\u0103 vegetal\u0103 le pot \u00eentre\u0163ine. Chiar dac\u0103 n-a\u015f avea un calendar bisericesc, a\u015f \u015fti c\u0103 se apropie Sf\u00e2nt\u0103 M\u0103rie Mare: mi-ar fi spus-o plopii \u015fi, mai ales, cei c\u00e2\u0163iva mesteceni din curtea casei pe care-i privesc deseori cum se gr\u0103besc s\u0103 anun\u0163e sf\u00e2r\u015fitul unui anotimp. Sau pur \u015fi simplu, un sf\u00e2r\u015fit pe care, sunt convins, niciodat\u0103 nu voi avea destule cuvinte s\u0103-l descriu. Doar lacrimi involuntare \u00een momentele \u00een care sentimentele, sc\u0103pate de sub control, se apropie de marginile vie\u0163ii. \u015ei, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, muzica. Acum, nu \u015ftiu de ce, \u00eemi vin \u00een minte c\u00e2teva pasaje din Simfonia Leningradului de \u015eostakovici. Nu m\u0103 gr\u0103besc s\u0103 \u00eentreb, \u015fi s\u0103 m\u0103 \u00eentreb, dac\u0103 va mai exista, \u015fi nu numai pentru mesteceni, o alt\u0103 prim\u0103var\u0103. Poate c\u0103 da, poate c\u0103 nu. \u015ei, cu toate astea, de\u015fi \u015ftiu c\u0103 nu-mi mai folose\u015fte la nimic, citesc mereu diverse c\u0103r\u0163i de \u015ftiin\u0163\u0103, de psihanaliz\u0103 mai ales, de parc\u0103 a\u015f avea \u00een fa\u0163\u00e3 zeci de ani \u015fi a\u015f mai a\u015ftepta r\u0103spunsuri la eternele \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. Citind, simt c\u0103 provoc via\u0163a. Sigur, \u015ftiu de unde mi se trage. Cu aproape o jum\u0103tate de veac \u00een urm\u0103, prietenul meu, A.S., \u00eemi povestea despre \u00eenchisorile prin care a trecut \u015fi despre lec\u0163iile \u0163inute cu r\u00e2ndul \u00een celul\u0103 de c\u0103tre de\u0163inu\u0163i, marea majoritate fiind intelectuali de ras\u0103. Dou\u0103zeci \u015fi cinci de de\u0163inu\u0163i goi, tortura\u0163i de c\u0103ldur\u0103, \u00eentr-un spa\u0163iu sufocant. Pe o bucat\u0103 de sticl\u0103 acoperit\u0103 cu o pelicul\u0103 foarte fin\u0103 de s\u0103pun, scria cu un v\u00e2rf de chibrit un dic\u0163ionar rom\u00e2n-italian. Un singur pu\u015fc\u0103ria\u015f nu era atent: un cunoscut critic \u015fi istoric literar, G.I., care \u00eenv\u0103\u0163a cu s\u00e2rguin\u0163\u0103 limba lui Lenin \u015fi a lui Stalin. A\u015fa cum se va dovedi mai t\u00e2rziu, omul avea un desebit sim\u0163 al viitorului imediat. Probabil c\u0103 am mai vorbit despre asta, dar dac\u0103 m\u0103 repet este pentru c\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile povestite \u015fi r\u0103spovestite, frazele care m\u0103 urm\u0103resc mereu subliniaz\u0103 importan\u0163a pe care le-o acordasem pentru \u00een\u0163elegerea unor lucruri sau a unor decizii. \u201eTe-ai \u00eentrebat vreodat\u0103 despre ce ai putea vorbi cincizeci de minute, ne\u00eentrerupt, f\u0103r\u0103 nicio bibliografie ajut\u0103toare, \u015fi s\u0103 fii totu\u015fi bine documentat, s\u0103 r\u0103m\u00e2i captivant, proasp\u0103t, \u015fi s\u0103 men\u0163ii interesul unor oameni neinforma\u0163i pe deplin?\u201c \u00centrebarea lui A.S. m-a urm\u0103rit ne\u00eencetat. Nu m\u0103 obseda g\u00e2ndul c\u0103 a\u015f putea s\u0103 fiu b\u0103gat la \u00eenchisoare, dar nici nu-l excludeam categoric. Cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103, am z\u0103bovit asupra unor c\u00e2nturi am\u0103gitoare ale unui mare maestru zen, Yoka Daishi, care pot \u0163ine loc de r\u0103spuns \u2013 unul dintre r\u0103spunsurile posibile care, odat\u0103 cu trecerea timpului, devin tot mai dureroase: \u201eTrebuie s\u0103 tr\u0103im de multe ori \/ \u015fi s\u0103 murim de multe ori, \/ via\u0163\u0103 \u015fi moarte se succed \/ Ne\u00eencetat \u00een ve\u015fnicie\u201c. Deocamdat\u0103 pot s\u0103 admit, dar nu reu\u015fesc s\u0103 simt ve\u015fnicia, ci, din plin, p\u00e2n\u0103 la lacrimi, risipa de frunze galbene \u015fi maronii, moartea vegetal\u0103 pe care, cu ani \u00een urm\u0103, o \u00eent\u00e2lnisem \u00een Polonia \u015fi \u00een Canada. Str\u0103b\u0103t\u00e2nd nesf\u00e2r\u015fitele p\u0103duri de mesteceni, intrasem parc\u0103 \u00een moartea care consim\u0163ise s\u0103-mi arate una dintre numeroasele \u015fi enigmaticele ei fe\u0163e. Privind \u00een urm\u0103, la c\u00e2nturile lui Yoka Daishi, m\u0103 \u00eencearc\u0103 un sentiment ciudat: c\u0103 am murit de mai multe ori dec\u00e2t am tr\u0103it \u015fi, dac\u0103 n-am reu\u015fit s\u0103 simt ve\u015fnicia, m-am pomenit c\u0103ut\u00e2nd \u00een memoria-mi \u00eenc\u0103 vie, neobosit\u0103, via\u0163a a\u015fa cum a fost. Am nevoie de sprijinul ei, de amintirea ei pentru a nu m\u0103 preda. \u015ei, mi-e tot mai limpede c\u0103, oric\u00e2t a\u015f c\u0103uta \u00een trecut, sunt \u00eemp\u0103cat cu mine, nu mi-e ru\u015fine de ceea ce am f\u0103cut, dar m\u0103 \u00eendurereaz\u0103 s\u0103 v\u0103d ce s-a ales din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 c\u0103zut\u0103 pe m\u00e2na diletan\u0163ilor, golanilor \u015fi mai ales a slugilor. Mi-a\u015f dori din toat\u0103 inima s\u0103 n-am dreptate, s\u0103 m\u0103 \u00een\u015fel, dar, sunt convins c\u0103 pe parcursul vie\u0163ii mele nu mi-e dat\u0103 aceast\u0103 bucurie. Nu am avut obiceiul s\u0103 privesc \u00een urm\u0103, dar sunt momente \u00een care deziluzia \u015fi durerea nu mai pot fi st\u0103p\u00e2nite, mai ales c\u00e2nd vezi c\u0103 \u015fansele pe care ni le-a oferit istoria le-am ratat pe toate. \u015ei de data asta! C\u0103ci \u015fi de data asta, criza de b\u0103rba\u0163i se face mai sim\u0163it\u0103 ca oric\u00e2nd. Otgonul cu care e cusut\u0103 democra\u0163ia noastr\u0103 se vede de pe lun\u0103, dar to\u0163i mimeaz\u0103 libertatea, democra\u0163ia \u015fi, fire\u015fte, m\u00e2ndria de a fi europeni. \u00cen realitate, continu\u0103m s\u0103 tr\u0103im \u00een plin b\u0103sism. Un fel de B\u0103seland \u2013 Bassland under Dambovitza \u2013, f\u0103r\u0103 B\u0103sescu, dar cu institu\u0163iile g\u00e2ndite \u015fi create de el \u00een plin\u0103 func\u0163ionare. Dac\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103stra ritmul, D.N.A. ar fi trebuit s\u0103 ajung\u0103 la pilonii b\u0103sismului, la cei pentru care milioanele de euro nu erau, ca pentru noi, din domeniul S.F.-ului, dar tot ace\u015ftia l-au ridicat \u00een \u015fa \u015fi pe succesor, drept pentru care ciocurile s-au f\u0103cut foarte mici \u015fi a sporit interesul pentru guvizi, rechinilor \u015fi balenelor uciga\u015fe r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-le m\u0103rile \u015fi oceanele planetei. \u201ePe vremuri se glumea pe seama nem\u0163ilor din Germania Democrat\u0103, pentru c\u0103 ei au reu\u015fit s\u0103 construiasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi socialismul, \u00een vreme ce noi le-am transformat pe toate dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea noastr\u0103: nici comunismul n-a fost comunism, dup\u0103 cum nici ceea ce tr\u0103im acum nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu democra\u0163ia.\u201c Vilele lui Ceau\u015fescu r\u0103sp\u00e2ndite peste tot au acela\u015fi regim, clasa muncitoare prin reprezentantul ei le-a predat clasei capitaliste prin reprezentantul ei sus\u0163inut cu vehemen\u0163\u0103 de un partid, care, a\u015fa cum a dovedit p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, nu g\u00e2nde\u015fte, ci se r\u0103zg\u00e2nde\u015fte. Un partid-mop care \u00ee\u015fi asum\u0103 erorile pe care nu le-a f\u0103cut \u015fi fuge c\u00e2t \u00eel \u0163ine respira\u0163ia de o justi\u0163ie, care, c\u00e2nd vrea, mimeaz\u0103 orbirea. Oricum, nu \u015ftiu cum se face c\u0103 cei ce ne aleg liderii, fie cunosc psihologia locului, fie, din iner\u0163ie, nu se pot \u00eendep\u0103rta de re\u0163etele R\u0103posatului: astfel \u00eenc\u00e2t liderii no\u015ftri vor totul, nu dau nimic \u00een schimb, dar trebuie s\u0103 le fim recunosc\u0103tori c\u0103 au acceptat s\u0103 ne conduc\u0103. O singur\u0103 noutate ap\u0103rut\u0103 odat\u0103 cu Revolu\u0163ia: s-au obi\u015fnuit s\u0103 spun\u0103 foarte repede yes sau chiar da la ordinele care li se dau, c\u0103l\u0103uzindu-se dup\u0103 vorba str\u0103mo\u015feasc\u0103: \u201eVrei, nu vrei, bea Grigore agheasm\u0103!\u201c Tipicul ordinelor e simplu: ce-i bun pentru poporul rom\u00e2n nu poate fi bun pentru F.M.I. \u015fi pentru alte institui\u0163ii asem\u0103n\u0103toare din alte p\u0103r\u0163i ale lumii. Cine a urm\u0103rit cu aten\u0163ie inven\u0163iile \u201elegislative\u201c din ultimul timp va descoperi, cred, c\u0103 devenim un fel de laborator experimental pentru democra\u0163ia european\u0103 care \u015fi-a dovedit total eficien\u0163a imediat dup\u0103 referendumul de la noi: Ce dac\u0103 au votat at\u00e2\u0163ia? Un fel de: C\u00e2te divizii are Papa? cum s-a interesat odinioar\u0103 Iosif Visarionovici. Dar, merg\u00e2nd mai departe cu imagina\u0163ia, nu e greu de presupus c\u0103, dup\u0103 asemenea ordine, n-ar mai urma dec\u00e2t uniformele, culorile depinz\u00e2nd de gusturile supracomitetelor \u015fi supercomisiilor care vor continua s\u0103 se creeze, ro\u015ful \u015fi brunul fiind excluse pentru c\u0103 \u015fi-au epuizat credibilitatea \u00een istoria veacului trecut. Dar \u015fi portocaliul este de trist\u0103 amintire. Desigur, experimentale \u015fi uniformele. La \u00eenceput, pentru Parlament \u015fi Guvern, apoi pentru restul muritorilor. Spun asta g\u00e2ndindu-m\u0103 la ultima crea\u0163ie a g\u00e2ndirii europene, care, chiar dac\u0103 nu se potrive\u015fte cu Constitu\u0163ia \u0163\u0103ri\u015foarei noastre, ea exist\u0103: Comitetul Na\u0163ional pentru Supraveghere Macropruden\u0163ial\u0103 a c\u0103rei deviz\u0103, dup\u0103 cum am \u00een\u0163eles, este: \u201eexecu\u0163i sau explici!\u201c. P\u00e2n\u0103 \u00een acest moment existau numai supraveghetorii care, se vede, nu erau \u015fi macropruden\u0163i! Sunt convins c\u0103 doar prestigiul Guvernatorului Mugur Is\u0103rescu o scute\u015fte de comentariile cele mai acide legate de legalitate \u015fi func\u0163ionare. Ei, precum pe vremea R\u0103posatului, dau \u201eindic\u0103\u0163ii\u201c, dar \u00een fa\u0163a D.N.A. \u015fi a tuturor institu\u0163iilor de control este vinovat doar cel ce a semnat. Parlamentul, scos de pe fir, nu este nici m\u0103car a\u015fa cum se spunea pe vremuri, un spa\u0163iu de f\u0103cut gimnastic\u0103 la locul de munc\u0103, deoarece \u00een cele treizeci \u015fi nou\u0103 de zile pe an c\u00e2t sunt \u00eempreun\u0103 parlamentarii, n-au timp s\u0103 \u00eenve\u0163e toate mi\u015fc\u0103rile. Important este c\u0103 \u015ftiu s\u0103-\u015fi aprecieze munca: \u00een lei sau \u00een euro. C\u0103ci nu se \u015ftie ce poate aduce ziua de m\u00e2ine! \u00cen Constitu\u0163ia viitoare, peste ni\u015fte ani sau chiar decenii, dac\u0103 \u00een\u0163elep\u0163ii na\u0163iei vor decide c\u0103 mai este necesar\u0103 o asemenea crea\u0163ie juridic\u0103, vor trebui s\u0103 se pronun\u0163e dac\u0103 mai sunt utile parlamentul, partidele \u015fi alte institu\u0163ii care pot avea p\u0103reri proprii. \u015ei, pentru c\u0103 nu ne putem \u00eendep\u0103rta prea mult de vechiul mod de a g\u00e2ndi \u015fi ac\u0163iona, \u00eemi vine \u00een minte ultima lege promulgat\u0103 de pre\u015fedinte: 217\/2015 care condam\u0103 legionarismul, fascismul, xenofobia etc., precum \u015fi doctrinele care stau la baza mi\u015fc\u0103rilor pomenite. Nu m-am a\u015fteptat ca din enumerare s\u0103 lipseasc\u0103 tocmai comunismul, dar nu m-am mirat prea mult c\u0103ci legea exprim\u0103 nivelul cultural al legiuitorilor. Ex nihilo nihil, ar fi spus un str\u0103mo\u015f c\u0103ruia \u00eei lipseau din vocabular cuvinte ca br\u00e2nz\u0103, m\u00e2nz\u0103, varz\u0103, viezure etc. Nu vreau s\u0103 fiu acuzat de neseriozitate, dar, involuntar, legea mi-a amintit de o glum\u0103 veche \u00een care un ardelean urm\u0103re\u015fte intrigat un neam\u0163 care nu contenea s\u0103 fac\u0103 flot\u0103ri. Dup\u0103 ce se satur\u0103 de a\u015fteptat, ardeleanul \u00ee\u015fi ia inima \u00een din\u0163i \u015fi \u00eel bate pe um\u0103r: \u201eDomnule, muierea a plecat demult!\u201c La fel ca fasci\u015ftii, legionarii \u015fi chiar comuni\u015ftii. Au r\u0103mas pe baricade doar anticomuni\u015ftii p\u00e2n\u0103 \u00ee\u015fi vor g\u0103si servicii mai stabile. M\u0103 g\u00e2ndesc \u015fi la ultimul tor\u0163ionar, Vi\u015finescu, adic\u0103 tot ce a mai r\u0103mas din criminalii Securit\u0103\u0163ii. Din p\u0103cate, luat\u0103 \u00een serios, legea aduce atingere libert\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire \u015fi de exprimare, interzice cunoa\u015fterea real\u0103 a istoriei \u015fi a culturii noastre. \u015ei, inevitabil, atrage dup\u0103 sine liste cu c\u0103r\u0163i interzise \u015fi cu autori interzi\u015fi, cu fonduri speciale \u00een biblioteci etc. Ultima list\u0103 cu c\u0103r\u0163i \u015fi autori interzi\u015fi a ap\u0103rut \u00een 1988, list\u0103 pe care am avut onoarea s\u0103-mi g\u0103sesc, a doua oar\u0103 interzis, romanul meu de debut, Absen\u0163ii. Cum, de altfel, s-a demonstrat dup\u0103 Revolu\u0163ie, speciali\u015fti \u00een interziceri, minimaliz\u0103ri \u015fi denun\u0163uri avem suficien\u0163i. Din p\u0103cate, sunt tot mai pu\u0163ini cei ce citesc cu seriozitate c\u0103r\u0163ile \u015fi nu le judec\u0103 precum \u00een neuitatul ev comunist prin lentile politice. \u00centr-un moment \u00een care incultura, lipsa de educa\u0163ie, analfabetismul \u015fi m\u00e2rl\u0103nia ating procente \u00eengrijor\u0103toare, nu ne mai lipsea dec\u00e2t o asemenea lege, care, oric\u00e2t ar p\u0103rea de ciudat, ar putea s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 imprevizibile curiozit\u0103\u0163i \u015fi reac\u0163ii, de\u015fi este la \u00eendem\u00e2na oricui s\u0103 observe c\u0103 nu se respect\u0103 nici Constitu\u0163ia, nici istoria, nici biserica, nici p\u0103m\u00e2ntul pe care ne-am n\u0103scut. Iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi \u00eemi vine \u00een minte profe\u0163ia lui Caragiale pe care, demult, am g\u0103sit-o \u00een Memoriile lui Slavici: \u201eSuntem cum suntem \u015fi team\u0103 mi-e c\u0103 niciodat\u0103 nu vom fi altfel.\u201c \u015ei c\u00e2nd n-ai niciun motiv s\u0103-l contrazici pe scriitor, durerea \u00eembrac\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 vrei chipul toamnei, mai ales c\u0103 noi, singuri \u015fi nesili\u0163i de nimeni, ne-am ales c\u0103l\u0103ii…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNiciodat\u0103 toamna nu fu mai frumoas\u0103 Sufletului nostru bucuros de moarte.\u201c Tudor Arghezi \u00centr-un spa\u0163iu terorizat de slugi \u015fi de slugile slugilor, \u00een care nimicurile, b\u00e2rfa m\u0103runt\u0103 \u015fi infantilismul politic sunt \u00eenso\u0163ite de c\u00e2te o protez\u0103 de genul \u201esenza\u0163ional\u201c, \u201eexcep\u0163ional\u201c, \u201einedit\u201c etc., n-a mai r\u0103mas niciun loc\u015for pentru spirit, \u00eenc\u00e2t fiecare zi pare un elogiu… Cite\u0219te mai mult »Pe c\u00e2nd uniformele?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,14819,14824,14820,14821,14823,14822],"class_list":["post-24037","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-intelectuali-de-rasa","tag-inventiile-legislative","tag-limba-lui-lenin-si-a-lui-stalin","tag-maestru-zen","tag-psihologia-locului","tag-yoka-daishi"],"views":3386,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24037","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24037"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24037\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24038,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24037\/revisions\/24038"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24037"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24037"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24037"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}