{"id":24004,"date":"2015-07-18T18:29:47","date_gmt":"2015-07-18T16:29:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24004"},"modified":"2015-07-18T18:29:47","modified_gmt":"2015-07-18T16:29:47","slug":"sunt-singura-nu-am-pentru-cine-munci","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sunt-singura-nu-am-pentru-cine-munci\/","title":{"rendered":"\u201eSunt singur\u0103. Nu am pentru cine munci…\u201c"},"content":{"rendered":"

Femeia de cincizeci de ani prive\u015fte \u00een urm\u0103. I-a salvat via\u0163a \u015fi s\u0103n\u0103tatea so\u0163ului cu banii \u00eemprumuta\u0163i f\u0103r\u0103 \u015ftirea lui. A muncit pe br\u00e2nci, ani \u00eentregi, ca s\u0103 returneze datoria. A f\u0103cut economii pe ascuns, pentru ca el s\u0103 nu afle. Dar b\u0103rbatul a descoperit \u015fi s-a sim\u0163it dezonorat de ajutorul ei. Femeia ie\u015fise de sub protec\u0163ia lui. \u015ei, implicit, de sub control. De neconceput ca femeia s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i \u015fi f\u0103r\u0103 ghidajul s\u0103u. Ea, mama ata\u015fat\u0103 de copii, delicat\u0103, vulnerabil\u0103, juc\u0103u\u015f\u0103, trebuie s\u0103 depind\u0103 \u00een totalitate \u2013 istoria o certific\u0103 \u2013, de el. Pentru so\u0163, femeia e o p\u0103pu\u015f\u0103, exact cum fusese \u015fi pentru tat\u0103.
\n\u201eEi nu m-au iubit niciodat\u0103. Li s-a p\u0103rut numai. \u00cen realitate, pentru ei eram numai un amuzament\u201c. Este condi\u0163ia \u00eempotriva c\u0103reia Nora se revolt\u0103. C\u00e2nd ajunge s\u0103 o con\u015ftientizeze, \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 nu-\u015fi mai iube\u015fte so\u0163ul. Pleac\u0103. Se elibereaz\u0103. Munce\u015fte doar pentru ea, dar cu timpul realizeaz\u0103 c\u0103 munca \u00een singur\u0103tate nu-i ofer\u0103 nici o satisfac\u0163ie. Nu are pentru cine s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, nu are pentru cine s\u0103 se sacrifice. Cam at\u00e2t r\u0103m\u00e2ne din Nora. O cas\u0103 de p\u0103pu\u015fi, piesa lui Ibsen, \u00een monologul dramatic din Eu. O cas\u0103 de p\u0103pu\u015fi de la Teatrul Odeon, coproduc\u0163ie cu ARPAS, concept \u015fi regie Carmen Lidia Vidu, primul spectacol din proiectul curatoriat de Cristina Modreanu, Surorile Heddei. Sus\u0163inerea femeilor artist \u00een teatrul din Rom\u00e2nia \u015fi din Estul Europei.
\nRegizoarea comprim\u0103 toate personajele, col\u00e2ndu-le diferitele replici \u00een monodrama care reface, treapt\u0103 cu treapt\u0103, parcursul istoric \u015fi social al feminit\u0103\u0163ii, de la obiect de protejat la un eu (cel din titlu) asumat. Interesat\u0103 mai degrab\u0103 de o sec\u0163iune transversal\u0103 \u00een feminitate, Carmen Lidia Vidu eludeaz\u0103 partea cu \u015fantajul, r\u0103spunz\u0103toare la Ibsen de \u00eentregul mecanism dramatic, rezolv\u00e2nd-o \u00een dou\u0103 propozi\u0163ii. Apoi schimb\u0103 v\u00e2rsta personajului, pentru ca traseul femeii s\u0103 fie c\u00e2t mai complet. Decupajul ei limpede, de o exemplar\u0103 coeren\u0163\u0103, p\u0103streaz\u0103 numai ce atinge statutul de emblematic. De altfel, eradicat din titlu, chiar numele personajului, Nora, prin defini\u0163ie pasibil de personalizare, va ap\u0103rea rar \u00een spectacol.
\nFormula regizoral\u0103 din Eu. O cas\u0103 de p\u0103pu\u015fi este simpl\u0103 \u015fi percutant\u0103. Montarea are tempoul particular al universului lui Carmen Lidia Vidu \u00een care staticul, caden\u0163a rar\u0103 \u015fi sobr\u0103 furnizeaz\u0103 epiderma oarecum \u00eenghe\u0163at\u0103 a spectacolului. Dar, din articula\u0163iile sale nev\u0103zute, prin tu\u015fa particular\u0103 a regizoarei, incandescen\u0163a curge subliminal. \u00cen produc\u0163ia de numai cincizeci de minute, timpul se scurge \u00een m\u0103suri egale, \u00een calupuri ample, cu aur\u0103 inflexibil\u0103, sporind austeritatea.
\nL\u00e2ng\u0103 fundalul pe care curg proiec\u0163iile, cel mai adesea \u00een alb-negru, st\u0103 o femeie blond\u0103, sexy, pe tocuri. P\u0103rul lung \u00eei \u00eenv\u0103luie umerii \u015fi spatele acoperit de pardesiul negru. Aura C\u0103l\u0103ra\u015fu arat\u0103 ca o div\u0103 sexy, atemporal\u0103, desprins\u0103 din imaginarul consacrat al ultimei sute de ani. \u00cen mijloc, at\u00e2rn\u0103 un singur obiect suspendat, un leag\u0103n simplu, dintr-o sc\u00e2ndur\u0103. La \u00eenceput, femeia blond\u0103, atr\u00e3g\u00e3toare \u00ee\u015fi spune monologul lipit\u0103 de fundal. E t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi frumoas\u0103. Posturile sale sunt feminine \u015fi c\u00e2nd se a\u015faz\u0103 \u00een leag\u0103n cu spatele la public, \u015fi c\u00e2nd se odihne\u015fte \u00een el, din profil, \u00een pozi\u0163ie provocatoare, cu p\u0103rul flutur\u00e2ndu-i. Femeia frumoas\u0103, \u00een aparen\u0163\u0103 vulnerabil\u0103, a\u015fadar cu at\u00e2t mai seduc\u0103toare, puternic\u0103, \u00een fond, ca o eroin\u0103 de film noir, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte regizoarea, este oric\u00e2nd capabil\u0103 s\u0103 prind\u0103 \u00een mrejele sl\u0103biciunii ei b\u0103rba\u0163ii gata s\u0103-i sar\u0103 \u00een ajutor. Incon\u015ftient, ea de\u0163ine \u00eentreaga retoric\u0103 a feminit\u0103\u0163ii cu at\u00e2t mai atr\u0103g\u0103toare cu c\u00e2t personajul se dovede\u015fte fundamental onest. Pe parcursul spectacolului, Nora \u00eenainteaz\u0103 \u00eencet, \u00een spa\u0163iu \u015fi timp, p\u00e2n\u0103 \u00een mijlocul scenei. C\u00e2nd ajunge \u00een fa\u0163\u0103, la microfon, \u00een lumin\u0103 plin\u0103, p\u0103pu\u015fa blond\u0103 este deja o femeie \u00eentre dou\u0103 v\u00e2rste.
\nSt\u00e2lpul mai \u00eent\u00e2i adorat, apoi contestat \u015fi retezat, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 r\u00e2vnit al universului ei este\u00a0 vocea masculin\u0103 din off. \u00cen tonuri grave, egale cu sine, Marius St\u0103nescu roste\u015fte rar, r\u0103spicat, cu o caden\u0163\u0103 \u00eenv\u0103luitoare. Cuvintele lui minimizeaz\u0103 femeia. O ceart\u0103, se joac\u0103 cu inerentele ei complexe de inferioritate, pliindu-se perfect pe tu\u015fele de vinov\u0103\u0163ie. \u201eAm mereu prezent\u0103 con\u015ftiin\u0163a culpabilit\u0103\u0163ii\u201c, va recunoa\u015fte ea. Pentru a c\u00e2\u015ftiga \u015fi manipula, Torvald se folose\u015fte de toate atributele masculinit\u0103\u0163ii prezente \u00een percep\u0163ia tandru-evlavioas\u0103 a so\u0163iei. \u201eIncapacitatea ta te face de dou\u0103 ori mai atr\u0103g\u0103toare. Eu am s\u0103 fiu voin\u0163a \u015fi con\u015ftiin\u0163a ta\u201c, o anun\u0163\u0103 el. Vocea sa din off devine centrul existen\u0163ei ei, de\u015ftept\u00e2nd vortexul amintirilor dureroase \u015fi al rememor\u0103rii. \u00cen mintea tradi\u0163ional structurat\u0103 a Norei, munca \u015fi statusul pe care aceasta \u00eel ofer\u0103 se asociaz\u0103 cu condi\u0163ia masculin\u0103. \u201eAm avut norocul s\u0103 am o mul\u0163ime de texte de copiat. (…) Uneori m\u0103 amuzam. Aveam impresia c\u0103 am devenit b\u0103rbat\u201c, se confeseaz\u0103 ea.
\n\u00cen nevoia de a se trezi \u015fi de a abdica de la dependen\u0163a social\u0103 \u015fi afectiv\u0103, Nora ambi\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 se ia \u00een st\u0103p\u00e2nire pe sine, renun\u0163\u00e2nd la c\u00e2rja pe care i-o ofer\u0103 prezen\u0163a masculin\u0103. \u201eTrebuie s\u0103 g\u00e2ndesc singur\u0103. Trebuie s\u0103-mi fac o concep\u0163ie de via\u0163\u0103.\u201c \u201eVreau s\u0103 \u00een\u0163eleg. Cine are dreptate? Societatea sau eu?\u201c Dar eliberarea va fi pl\u0103tit\u0103 cu imensul gol (m\u0103rturisit \u00een textul original de prietena ei) al femeii care nu mai are pentru cine tr\u0103i, a c\u0103rei existen\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 ancorele afective, devine confuz\u0103 \u015fi angoasant\u0103. Oric\u00e2te responsabilit\u0103\u0163i \u015fi-ar asuma, lipsit\u0103 de scopul s\u0103u vital, cei c\u0103rora s\u0103 le poarte de grij\u0103, femeia se treze\u015fte f\u0103r\u0103 rost. Feminitatea ei \u00eenghea\u0163\u0103 \u015fi moare.
\nO simfonie a vocilor<\/strong>
\n\u00cen rolul feminit\u0103\u0163ii generice, a c\u0103rei privire retrospectiv\u0103 solidific\u0103 emo\u0163iile, Aura C\u0103l\u0103ra\u015fu,\u00a0 actri\u0163\u0103 care st\u0103p\u00e2ne\u015fte tehnica clasic\u0103 a interiorului doldora de tr\u0103iri \u015fi a pauzelor pline, intense, se muleaz\u0103 perfect pe austeritatea reclamat\u0103 de universul regizoarei. \u015ei chiar dac\u0103 oamenii lui Carmen Lidia Vidu rostesc de o manier\u0103 egal\u0103, sapien\u0163ial\u0103, de sfinx impersonal, Aura C\u0103l\u0103ra\u015fu \u00eenc\u0103lze\u015fte personajul pe care regizoarea are de regul\u0103 grij\u0103 s\u0103-l spele p\u00e2n\u0103 la os de emo\u0163ii \u015fi emfaz\u0103.
\nAl\u0103turi de actri\u0163\u0103, soprana C\u0103t\u0103lina Antal, cu o masc\u0103 imens\u0103 pe cap, un dovleac blond ca \u015fi personajul de pe scen\u0103, va reprezenta dublul vocal-afectiv al Norei. Formula aceasta, ca \u015fi muzica \u015fi chitara lui Ovidiu Chihaia, adoptat\u0103 de regizoare \u00eenc\u0103 din spectacolul anterior, Pesc\u0103ru\u015ful. Ultimul act, are darul de a spori impactul emo\u0163ional \u00een progresie matematic\u0103. Dac\u0103 actri\u0163a vorbe\u015fte rar, pe un ton egal, cu emo\u0163ie latent\u0103 con\u0163inut\u0103, soprana va da glas p\u0103r\u0163ii nev\u0103zute a afectelor. Vocea ei traduce strig\u0103tul ie\u015fit la lumin\u0103 din rana vie a feminit\u0103\u0163ii. Vocea bun\u0103, cald\u0103 \u015fi calm\u0103 a actri\u0163ei structureaz\u0103 povestea \u015fi reperele emblematice din via\u0163a Norei. Vocalele lungi \u015fi rotunjite dau muzicalitate discursului s\u0103u. Vocea sopranei roste\u015fte tr\u0103irea interioar\u0103 fracturat\u0103, g\u00e2tuit\u0103, \u0163\u00e2\u015fnind din spatele reprim\u0103rilor \u015fi al inhibi\u0163iilor. O voce sintactic\u0103 \u015fi una nearticulat\u0103, care penetreaz\u0103 spa\u0163iul. Acutele celei din urm\u0103, ca \u015fi discursul muzical semnat de Ovidiu Chihaia, provocator, inteligent, intens, aglomer\u00e2nd epuizarea, flegmaticul \u015fi depresivul, cuantific\u0103 afectele. Cele patru dimensiuni sonore (actri\u0163\u0103, sopran\u0103, voce masculin\u0103, muzic\u0103) refac traseul de la conven\u0163ional la autenticul gol, f\u0103r\u0103 farduri, al fiin\u0163ei.
\nSingura regizoare de teatru multimedia din Rom\u00e2nia, care \u00ee\u015fi concepe spectacolele pornind de la acest tip de limbaj, nu putea s\u0103 nu se foloseasc\u0103, \u015fi de data aceasta, de planul video. Proiec\u0163iile semnate de Cristina Baciu, flori colorate, p\u0103s\u0103ri alb-negru, desene animate, juc\u0103rii, bufni\u0163e, papagali, c\u00e2te un emoticon trist, un chip de copil cu m\u00e2na la ochi, o femeie cu m\u00e2na la gur\u0103, u\u015fi care \u00eenchid sau deschid destinul, refac imagistic continuum-ul emo\u0163ional al personajului. Evocarea c\u0103l\u0103toriei \u00een Italia, vital\u0103 pentru refacerea lui Thorvald, pentru care Nora a trebuit s\u0103 \u00eemprumute patru mii opt sute de coroane, e \u00eenso\u0163it\u0103 pe fundal de piese recognoscibile din sculptura renascentist\u0103. Dar leitmotivul vizual, nori, ploaie \u015fi fulgerele ce scurtcircuiteaz\u0103 cerul \u015fi fiin\u0163a, statuia care pl\u00e2nge, lacrimile negre de pe fa\u0163a femeii din proiec\u0163ie, stabilesc un regim al diluviului interior, al durerii care \u00eenso\u0163e\u015fte necontenit feminitatea. Emo\u0163ia grea se adun\u0103 \u00een straturi ad\u00e2nci, se depune pe nesim\u0163ite \u015fi, ca \u00een toate spectacolele regizoarei, amenin\u0163\u0103 cu implozia.
\nPartitura excelent interpretat\u0103 de actri\u0163\u0103, simfonia vocilor, live, off, vorbite, c\u00e2ntate, tempo-ul particular, proiec\u0163iile care curg necontenit garanteaz\u0103 reu\u015fita ultimului experiment teatral semnat de Carmen Lidia Vidu.<\/p>\n

\"teatru\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Femeia de cincizeci de ani prive\u015fte \u00een urm\u0103. I-a salvat via\u0163a \u015fi s\u0103n\u0103tatea so\u0163ului cu banii \u00eemprumuta\u0163i f\u0103r\u0103 \u015ftirea lui. A muncit pe br\u00e2nci, ani \u00eentregi, ca s\u0103 returneze datoria. A f\u0103cut economii pe ascuns, pentru ca el s\u0103 nu afle. Dar b\u0103rbatul a descoperit \u015fi s-a sim\u0163it dezonorat de ajutorul ei. Femeia ie\u015fise de… Cite\u0219te mai mult »\u201eSunt singur\u0103. Nu am pentru cine munci…\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[14797,14799,14798,14800,1549],"class_list":["post-24004","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-coproductie-cu-arpas","tag-proiect-cristina-modreanu","tag-regie-carmen-lidia-vidu","tag-surorile-heddei","tag-teatrul-odeon"],"views":5114,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24004","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24004"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24004\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24006,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24004\/revisions\/24006"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24004"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24004"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24004"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}