{"id":24002,"date":"2015-07-18T18:26:00","date_gmt":"2015-07-18T16:26:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24002"},"modified":"2015-07-18T18:26:00","modified_gmt":"2015-07-18T16:26:00","slug":"calatoria-maestrului-dostoievski","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/calatoria-maestrului-dostoievski\/","title":{"rendered":"C\u0103l\u0103toria Maestrului Dostoievski"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>J.M. Coetzee, <em>Maestrul din Petersburg<\/em>, traducere de Maria Berza, Editura Humanitas Fiction, Bucure\u015fti, 2015 <\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen anul 1869, un cet\u0103\u0163ean de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, folosind un pa\u015faport fals, sose\u015fte de la Dresda la Sankt Petersburg, \u00een \u00eencercarea de a elucida circumstan\u0163ele cu totul neclare \u00een care se produsese moartea fiului s\u0103u vitreg, Pavel Isaev. \u00cendurerat \u015fi plin de vinov\u0103\u0163ii pe care chiar \u015fi el ezit\u0103 s\u0103 le exprime p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, b\u0103rbatul vrea s\u0103 restabileasc\u0103, fie \u015fi abia acum, leg\u0103tura cu Pavel; \u015fi, desigur, s\u0103-l cunoasc\u0103 pe acesta pe de-a-ntregul. Chiar dac\u0103 doar dup\u0103 tragica sa dispari\u0163ie. Cititorul descoper\u0103 aceste am\u0103nunte \u00een primele pagini din romanul lui J.M. Coetzee Maestrul din Petersburg, \u00eens\u0103 autorul am\u00e2n\u0103 dezv\u0103luirea identit\u0103\u0163ii protagonistului, astfel \u00eenc\u00e2t, chiar de la \u00eenceput lectura pare labirintic\u0103 \u015fi plin\u0103 de suspans. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t misterele ce apar \u00een paginile acestei c\u0103r\u0163i nu se termin\u0103 odat\u0103 cu numele real al personajului sosit intempestiv din Germania: nimeni altul dec\u00e2t Fiodor Mihailovici Dostoievski.<br \/>\n<strong>Adev\u0103r \u015fi fic\u0163iune<\/strong><br \/>\n\u201eMaestrul\u201c venit la Petersburg vrea cu orice pre\u0163 s\u0103 afle totul nu doar despre moartea lui Pavel, ci \u015fi despre via\u0163a acestuia, consider\u00e2nd c\u0103, pentru a-l putea jeli cu adev\u0103rat, trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cum a tr\u0103it, cum a g\u00e2ndit \u015fi care i-au fost prietenii. Prin urmare, marcat de nevoia de a \u015fti totul despre cel care, acum, nu-i mai poate m\u0103rturisi nimic, se va instala el \u00eensu\u015fi la fosta gazd\u0103 a t\u00e2n\u0103rului, Anna Sergheievna, va \u00eembr\u0103ca hainele fiului, va petrece ore \u00een \u015fir \u00een patul acestuia \u015fi va purta lungi conversa\u0163ii cu Matriona, fiica Annei. Se v\u0103de\u015fte, treptat, c\u0103 dorin\u0163a sa de a afla adev\u0103rul, \u00eentregul adev\u0103r, chiar cu pre\u0163ul suferin\u0163ei pe care revela\u0163iile succesive pe care le are i-o provoac\u0103 semnific\u0103, deopotriv\u0103, nevoia acestui Dostoievski devenit personaj de roman de a-\u015fi salva propriul suflet \u2013 b\u00e2ntuit de fantomele trecutului \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, de ale literaturii.<br \/>\nC\u0103 avem de-a face cu un personaj \u015fi cu o fic\u0163iune, iar nu cu evocarea datelor realit\u0103\u0163ii e clar de la bun \u00eenceput. C\u0103ci se \u015ftie foarte bine c\u0103 pretextul de la care porne\u015fte Coetzee e unul prin excelen\u0163\u0103 fic\u0163ional: Pavel, fiul vitreg al lui Dostoievski, tr\u0103ia \u00een 1869, acesta supravie\u0163uind tat\u0103lui. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, nu exist\u0103 nici un document care s\u0103 ateste prezen\u0163a lui Dostoievski la Sankt Petersburg \u00een acel an, un moment favorabil at\u00e2t al existen\u0163ei lui (\u00een apropierea Annei Grigorievna, a doua sa so\u0163ie), c\u00e2t \u015fi al operei sale, acum scriitorul \u00eencep\u00e2nd s\u0103 elaboreze c\u00e2teva dintre marile sale romane. Dar, pentru ca lucrurile s\u0103 fie \u015fi mai complicate, \u00een romanul lui Coetzee apare un personaj pe nume Neciaev (oportunistul conduc\u0103tor al grup\u0103rii anarhiste R\u0103zbunare Poporului), care a avut un rol \u00eensemnat \u00een moartea lui Pavel, dup\u0103 cum se va dovedi ulterior. Numai c\u0103 acesta, la cap\u0103tul unor scene desprinse parca din romanele de aventuri, \u00eei dezv\u0103luie tat\u0103lui \u00eendurerat c\u0103, \u00een fond, dispari\u0163ia t\u00e2n\u0103rului Isaev nu avusese alt scop dec\u00e2t de a-l atrage \u00eentr-o curs\u0103 pe el \u00eensu\u015fi, pe Dostoievski, g\u00e2nditorul celebru, marele maestru. Cei care cunosc, fie \u015fi par\u0163ial, biografia dostoievskian\u0103, \u015ftiu c\u0103 scriitorul a fost fascinat, la un moment dat, de figura (real\u0103!) a lui Serghei Neciaev asasinat chiar de c\u0103tre tovar\u0103\u015fii s\u0103i din grupul socialist revolu\u0163ionar pe care \u00eel coordona, elemente ale g\u00e2ndirii acestuia put\u00e2nd fi reg\u0103site, pe alocuri, \u00een romanul Demonii.<br \/>\nPrin urmare, cartea lui Coetzee nu trebuie citit\u0103 \u00een nici un caz asemenea unei biografii, autorul \u00eensu\u015fi suger\u00e2nd, de la bun \u00eenceput, prin eviden\u0163ierea datelor enun\u0163ate mai sus \u015fi, desigur, a altora, c\u0103 Maestrul din Petersburg nu e nicidecum expresia vreunui realism fotografic, apropiindu-se mai degrab\u0103, prin tehnicile implicate \u015fi prin stilul utilizat de scriitor, de exemplele cele mai reu\u015fite ale pasti\u015fei literare. Dostoievski este un personaj \u00eentre alte personaje, acestea devenind, sub pana lui Coetzee, chiar ele dostoievskiene \u2013 dac\u0103 e s\u0103 men\u0163ion\u0103m aici doar cazul inspectorului de poli\u0163ie Maximov, \u00eenrudit \u00eendeaproape cu Porfiri Petrovici, din Crim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103. Dostoievski \u00eensu\u015fi tinde s\u0103 semene, spre finalul textului, cu Stavroghin, purt\u00e2ndu-se ca \u015fi cum ar \u015fti c\u0103 un alt scriitor, pe nume J.M. Coetzee, ar avea inten\u0163ia declarat\u0103 de a-i construi, \u00een Maestrul din Petersburg, o biografie secret\u0103, cumva dincolo \u015fi mai presus de toate documentele oficiale cunoscute&#8230; C\u0103ci Dostoievski din cartea de fa\u0163\u0103, oric\u00e2t e de \u00eennegurat \u015fi de afectat de moartea lui Pavel, nu ezit\u0103, totu\u015fi, s\u0103 aib\u0103 o leg\u0103tur\u0103 erotic\u0103 cu Anna Sergheievna \u015fi chiar s\u0103 o spioneze pe Matriona. Imposibil de prins \u00eentr-o caracterizare succint\u0103, personajul scriitorului sud-african pare a dep\u0103\u015fi orice condi\u0163ionare etic\u0103 sau estetic\u0103 \u015fi a eluda analiza. Romanul de fa\u0163\u0103 e dens \u015fi, nu o dat\u0103, dificil pentru cititor, \u00een ciuda aparentei simplit\u0103\u0163i, oferind imaginea unui altfel de Dostoievski dec\u00e2t g\u0103sim \u00een c\u0103r\u0163ile care i-au fost dedicate, un om torturat de numeroase suferin\u0163e, fizice \u015fi spirituale, speriat de posibilele crize de epilepsie, tentat s\u0103 provoace Divinitatea, fie \u015fi tri\u015f\u00e2nd, ca \u015fi cum mereu ar fi vorba despre un joc de noroc la care po\u0163i c\u00e2\u015ftiga sau, dimpotriv\u0103, po\u0163i pierde la fel de mult \u2013 uneori chiar \u015fi sufletul.<br \/>\n<strong>Mereu, literatura&#8230;<\/strong><br \/>\nDureroasa revela\u0163ie pe care o are Dostoievski \u00een romanul lui Coetzee, dup\u0103 ce cite\u015fte \u00eensemn\u0103rile lui Pavel Isaev, este c\u0103 pentru fiul s\u0103u el nu fusese altceva dec\u00e2t o alt\u0103 ipostaz\u0103 a tat\u0103lui autoritar, deci, un soi de reluare, \u00een alt\u0103 cheie, a tuturor spaimelor tr\u0103ite de Dostoievski \u00eensu\u015fi fa\u0163\u0103 de propriul s\u0103u tat\u0103, un aristocrat crud \u015fi m\u00e2ndru, mereu prea pu\u0163in dispus sau preg\u0103tit s\u0103-l \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103-i sprijine aspira\u0163iile artistice. Pavel nu-l iubise, ba chiar se temuse de el \u015fi-l evitase, \u00een ciuda faptului c\u0103 Dostoievski \u00eencearc\u0103 s\u0103 se aga\u0163e, c\u00e2teodat\u0103 chiar cu disperare, de amintirile care, povestite de el \u00eensu\u015fi, par frumoase, dar care, \u00een interpretarea lui Pavel, dup\u0103 cum reiese din jurnalul s\u0103u, nu reprezentau dec\u00e2t prilejuri de umilin\u0163\u0103, de dezam\u0103gire \u015fi de durere.<br \/>\nPe acest fond, Coetzee exploreaz\u0103, \u00een modul s\u0103u aparte, marile teme dostoievskiene, dar \u015fi preocup\u0103rile filosofice ale sf\u00e2r\u015fitului de secol XIX puse mereu \u00een fa\u0163a celor de \u00eenceput de secol XXI. Utiliz\u00e2nd un adev\u0103rat principiu al oglindirii \u015fi al reduplic\u0103rii, Coetzee are \u00een vedere vinov\u0103\u0163ia \u015fi crima, corup\u0163ia marilor ora\u015fe, situa\u0163ia copiilor confrunta\u0163i cu provoc\u0103rile lipsite de orice inocen\u0163\u0103 ale v\u00e2rstei mature, suferin\u0163a gratuit\u0103 a inocen\u0163ilor. Rusia \u00eens\u0103\u015fi, inexplicabil\u0103 \u015fi vast\u0103, pare a deveni, pe alocuri, un veritabil personaj \u00een romanul de fa\u0163\u0103. Iar Coetzee pare a se dep\u0103\u015fi pe sine \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, a trece dincolo de teritoriile fic\u0163ionale care p\u0103ruser\u0103 a-i fi caracteristice anterior. Rusia \u015fi mai cu seam\u0103 Sankt Petersburgul se transform\u0103 \u00een spa\u0163ii suflete\u015fti, iar peisajul astfel rezultat e uluitor. Coetzee a fost \u00eentotdeauna extraordinar \u00een privin\u0163a exprim\u0103rii izol\u0103rii \u015fi alien\u0103rii fiin\u0163ei umane \u00een mijlocul unei lumi ostile fie din punct de vedere fizic, psihic sau spiritual, reu\u015find s\u0103 exprime eforturile fiec\u0103rui individ pentru a-\u015fi p\u0103stra demnitatea \u015fi umanitatea chiar \u015fi \u00een contextul unor mari provoc\u0103ri. Iar dac\u0103, \u00een A\u015ftept\u00e2ndu-i pe barbari, Magistratul era con\u015ftient c\u0103 du\u015fmanii trebuie inventa\u0163i, dac\u0103 nu pentru altceva, m\u0103car pentru ca societatea s\u0103 aib\u0103 \u00eempotriva cui s\u0103-\u015fi \u00eendrepte resentimentele, \u00een Maestrul din Petersburg fiecare personaj \u00ee\u015fi creeaz\u0103 o imagine acceptabil\u0103 a propriilor demoni: Dostoievski \u00eel prive\u015fte, la un moment dat, pe Neciaev, ca o alt\u0103 \u2013 \u015fi altfel de \u2013 ipostaz\u0103 a fiului s\u0103u decedat, dar \u015fi ca pe o \u00eentruchipare a tinere\u0163ii sale revolu\u0163ionare, iar Anna Sergheievna \u00eel accept\u0103 pe noul s\u0103u chiria\u015f privindu-l, nu o dat\u0103, ca pe o imagine deformat\u0103 a lui Pavel Isaev \u00eensu\u015fi, cu care \u00eel compar\u0103, \u00eel m\u0103soar\u0103 \u2013 \u015fi \u00eel coboar\u0103 de pe piedestalul pe care \u00eel situaser\u0103 admiratorii s\u0103i pentru a-l contempla a\u015fa cum este. Sau a\u015fa cum crede ea c\u0103 este&#8230;<br \/>\n<strong>Personaje \u00een oglind\u0103<\/strong><br \/>\n\u00cens\u0103, Coetzee a f\u0103cut din Maestrul din Petersburg un adev\u0103rat exemplu de virtuozitate artistic\u0103. C\u0103ci, la fel cum \u00een Crim\u0103 \u015fi pedeaps\u0103, majoritatea personajelor esen\u0163iale reprezentau fa\u0163ete sau expresii ale personalit\u0103\u0163ii lui Raskolnikov \u00eensu\u015fi, trecute, ca prin apele unor oglinzi deformatoare, \u00een alte contexte, \u015fi aici fiecare personaj \u00eel reflect\u0103 pe Dostoievski \u2013 sau, dup\u0103 caz, \u00eei distorsioneaz\u0103 imaginea \u015fi, nu o dat\u0103, ideile. Neciaev, Anna \u015fi Maximov, p\u00e2n\u0103 \u015fi Matriona, construiesc un soi de mozaic de tr\u0103s\u0103turi care trebuie puse \u00eentotdeauna \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cele ale protagonistului, pe care au darul de a-l nuan\u0163a, astfel, \u015fi de a-l face \u00eenc\u0103 \u015fi mai complex ca personaj. Tocmai de aceea, impresia pe care cititorul poate ajunge s\u0103 o aib\u0103, la un moment dat, este c\u0103 totul (sau aproape totul) se desf\u0103\u015foar\u0103 exclusiv la nivelul g\u00e2ndurilor \u015fi al imagina\u0163iei lui Dostoievski \u00eensu\u015fi. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een final, toate experien\u0163ele tr\u0103ite sau imaginate sunt reelaborate \u015fi recontextualizate pentru a putea fi transformate \u00een scriitur\u0103. Mai \u00eent\u00e2i, dup\u0103 cum sugereaz\u0103 Coetzee, cea dostoievskian\u0103, subtextul permanent al c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103. Iar apoi, dar nicidecum \u00een ultimul r\u00e2nd, cea a lui J.M. Coetzee \u00eensu\u015fi, fascinat \u015fi acum, ca \u015fi \u00een alte crea\u0163ii ale sale, pe de o parte de substratul livresc al existen\u0163ei contemporane, iar pe de alta, de modalit\u0103\u0163ile prin care via\u0163a tr\u0103it\u0103 poate deveni literatur\u0103. C\u0103ci, dup\u0103 cum el \u00eensu\u015fi spunea, \u201e\u00eentreaga literatur\u0103 nu e altceva dec\u00e2t o autobiografie\u201c&#8230;<br \/>\nMaestrul din Petersburg este o carte melancolic\u0103 \u015fi profund\u0103, cucerind cititorul exact \u00een m\u0103sura \u00een care \u00eel pune \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103 \u015fi-l provoac\u0103 s\u0103 renun\u0163e la toate cli\u015feele interpret\u0103rilor critice consacrate. Surprinz\u00e2nd contradic\u0163iile sufletelor unor indivizi chinui\u0163i, care, fiind intelectuali, nu pot \u00eenceta, totu\u015fi, s\u0103 fie \u015fi doar oameni, Coetzee a reu\u015fit s\u0103 eviden\u0163ieze toate posibilele contradic\u0163ii care marcheaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi epoca pe care o tr\u0103im. Universalitatea mesajului acestui roman tocmai de aici vine, la fel \u015fi pregnan\u0163a imaginii centrale a tat\u0103lui plecat \u00een c\u0103utarea fiului \u00eentr-o nou\u0103 lume, deloc minunat\u0103, situat\u0103 undeva la grani\u0163a dintre cunoscut \u015fi necunoscut, dar sf\u00e2r\u015find prin a se descoperi pe sine. \u015ei, dincolo de sine, marea literatur\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>J.M. Coetzee, Maestrul din Petersburg, traducere de Maria Berza, Editura Humanitas Fiction, Bucure\u015fti, 2015 &nbsp; \u00cen anul 1869, un cet\u0103\u0163ean de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, folosind un pa\u015faport fals, sose\u015fte de la Dresda la Sankt Petersburg, \u00een \u00eencercarea de a elucida circumstan\u0163ele cu totul neclare \u00een care se produsese moartea fiului s\u0103u vitreg, Pavel Isaev. \u00cendurerat \u015fi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/calatoria-maestrului-dostoievski\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">C\u0103l\u0103toria Maestrului Dostoievski<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3975,14795,14796],"class_list":["post-24002","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-j-m-coetzee","tag-maestrul-din-petersburg","tag-traducere-de-maria-berza"],"views":1572,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24002","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24002"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24002\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24003,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24002\/revisions\/24003"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24002"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24002"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24002"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}