Personalit\u0103\u0163i marcante ale exilului cultural rom\u00e2nesc, Basarab Nicolescu \u015fi Horia Stamatu s-au cunoscut la \u00eentrunirea de constituire a asocia\u0163iei Hyperion \u2013 29 septembrie 1980 \u2013 \u015fi la una dintre \u015fedin\u0163ele cenaclului de la Neuilly. Av\u00e2nd preocup\u0103ri culturale comune, au aprofundat, pe calea coresponden\u0163ei, rela\u0163ia prieteneasc\u0103 ce se \u00eenfiripase. \u00cen misivele schimbate ei \u00ee\u015fi dezv\u0103luie tr\u0103irile, realiz\u0103rile \u015fi proiectele de creatori literari. Misivele s-au orientat c\u0103tre confesiuni \u015fi aprofundarea cunoa\u015fterii reciproce, determin\u00e2nd consolidarea prieteniei \u015fi colabor\u0103rii dintre cele dou\u0103 personalit\u0103\u0163i.<\/p>\n
Reproducem dou\u0103 scrisori \u00eensemnate prin informa\u0163iile privind via\u0163a literar\u0103 din \u0163ar\u0103 \u015fi din exil. Impresionant\u0103 este, pentru cunoa\u015fterea vie\u0163ii literare a epocii, evocarea de c\u0103tre Basarab Nicolescu a amalgamului de recunoa\u015ftere a meritelor \u015fi culpabilizare, dup\u0103 debutul s\u0103u editorial, \u00een 1968.
\nAvem posibilitatea s\u0103 cunoa\u015ftem, din surs\u0103 direct\u0103, opiniile lui Horia Stamatu privind necesitatea scrisului \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een exil, concep\u0163ia lui privind poezia \u015fi c\u0103ile criticii literare, faptul c\u0103 el este un cre\u015ftin militant, falsitatea culturii socialiste, \u00eencerc\u0103rile Bucure\u015ftiului de a dezbina pe exila\u0163i, etc.
\nO \u00eensemn\u0103tate aparte au, pentru cunoa\u015fterea exilului cultural rom\u00e2nesc, informa\u0163iile din aceste scrisori referitoare la dezbaterile din cenaclul de la Neuilly \u015fi Asocia\u0163ia Hyperion, presa exilului, raporturile dintre personalit\u0103\u0163ile exilului, etc.<\/p>\n
DOCUMENTE
\nA) Scrisoare a lui Basarab Nicolescu c\u0103tre Horia Stamatu, 2 sept 1981 (1)
\nParis, 2 septembrie 1981<\/p>\n
Stimate D-le Stamatu,<\/p>\n
Am citit cu bucurie studiul Dv despre cartea mea (2). V-a\u0163i apropiat de ceva extrem de fin, de subtil \u00een descrierea Bucure\u015ftiului intelectual din 1968, \u00een acele c\u00eeteva luni de \u201eliberalism\u201c.
\nCartea mea a st\u00e2rnit o adev\u0103rat\u0103 explozie (3). Pasiunile s-au declan\u015fat f\u0103r\u0103 limite. Critici extrem de elogioase au fost publicate \u00een lungi articole de Marian Popa, Al. Piru, N. Manolescu, Mircea Tomu\u015f, Ciopraga \u00een mai toate revistele literare. S-au \u0163inut emisiuni la radio \u015fi am fost eu \u00eensumi invitat s\u0103 vorbesc la radio. Ion Barbu \u00eencepuse s\u0103 aib\u0103 imitatori cu duiumul. \u201eStalini\u015ftii\u201c p\u00e2ndeau, la \u00eenceput, \u00een umbr\u0103. Apoi s-au ar\u0103tat la lumina zilei. Crohm\u0103lniceanu, care scrisese un studiu dement de \u201ereconsiderare\u201c (\u00een care vorbea de \u201edecaden\u0163a\u201c \u015fi \u201emisticismul\u201c poeziei barbiene, \u201edar\u201c \u00eei recuno\u015ftea unele merite estetice), a dezl\u0103n\u0163uit o adev\u0103rat\u0103 campanie de pres\u0103 \u00eempotriva mea, acuz\u00e2ndu-m\u0103 de a fi un \u201eprestidigitator\u201c, falsific\u00eend con\u015ftient \u201emesajul\u201c lui Ion Barbu. A scris el \u00eensu\u015fi c\u00e2teva articole \u015fi i-a pus \u015fi pe al\u0163ii (necunoscu\u0163i, de exemplu un oarecare M. Ni\u0163escu) s\u0103 m\u0103 \u00eemproa\u015fte cu noroi. Aceasta se \u00eent\u00e2mpla prin mai \u2013 iunie 1968. Perioada fiind \u201eliberal\u0103\u201c (Miron Radu Paraschivescu propusese, la Congresul Scriitorilor (4), unde am participat, desfiin\u0163area cenzurii) am cerut, invoc\u00e2nd \u201edreptul de r\u0103spuns\u201c publicarea unui articol ar\u0103t\u00e2nd adev\u0103ratele motiv\u0103ri ale d-lui Crohm\u0103lniceanu. Dar a venit invazia Cehoslovaciei c\u00e2nd s-a terminat cu \u201edreptul de r\u0103spuns\u201c, iar \u00een noiembrie 1968 eu am plecat la Paris.
\n\u00centre timp, cartea mea fusese introdus\u0103 \u00een programul clasei a XII-a, \u00een manual. Imediat dup\u0103 plecarea mea s-a scos din program.
\nDup\u0103 1968 \u015fi p\u00e2n\u0103 acum s-a mai scris sporadic despre cartea mea \u00een diverse c\u0103r\u0163i. Prin 1974, am primit la Paris vizita unui prieten care se interesa la redac\u0163ia Luceaf\u0103rului (5) de ce se scrie a\u015fa de pu\u0163in despre Barbu \u015fi despre studiul meu. I s-a r\u0103spuns c\u0103 \u201elinia Partidului\u201c arat\u0103 c\u0103 apropierea \u00eentre matematic\u0103 \u015fi poezie a fost o eroare. Faptul este strict autentic.
\nA\u015f fi vrut s\u0103 v\u0103 trimit c\u00e2teva \u201emostre\u201c din reac\u0163iile de atunci, dar din nefericire arhivele mele, ca \u015fi biblioteca mea, au r\u0103mas la Bucure\u015fti. V\u0103 trimit totu\u015fi fotocopia unui articol ce mi se pare interesant, scris de un profesor universitar de la Bucure\u015fti, Solomon Marcus, specialist de lingvistic\u0103 matematic\u0103. El m-a citat, de altfel, \u015fi \u00een cartea sa Poetica matematic\u0103 (Editura Academiei, 1970), unde face o apropiere \u00eentre ideile mele \u015fi cele ale lui Pius Servien \u015fi Matila Ghyka (6).
\nV\u0103 trimit, de asemenea, un articol relativ recent despre pictura lui Victor Cup\u015fa (7), publicat \u00eentr-o bun\u0103 revist\u0103 de art\u0103 plastic\u0103 \u2013 Opus Interna\u0163ional. Pute\u0163i, de asemenea, g\u0103si studiile mele (semnate \u201eAndrei Bogdan\u201c) despre Urmuz \u015fi despre Eliade \u00een Ethos (8) nr. 2.<\/p>\n
V\u0103 voi scrie din nou \u00een cur\u00e2nd.
\nCu alese sentimente,
\nBasarab Nicolescu<\/p>\n
<\/p>\n
NOTE<\/strong>
\n1. Arhiva personal\u0103 Basarab Nicolescu
\n2. Basarab Nicolescu, Ion Barbu. Cosmologia Jocului secund, EPL 1968. Studiul lui Horia Stamatu despre aceast\u0103 carte, trimis lui Basarab Nicolescu, a fost publicat \u00een Cuv\u00e2ntul Rom\u00e2nesc, nr. 67, noiembrie 1981.
\n3. Despre felul \u00een care a receptat Basarab Nicolescu primirea c\u0103r\u0163ii sale a se vedea Basarab Nicolescu, Annus mirabilis 1968, \u00een Basarab Nicolescu (Ed.), Ion Barbu, \u00een timp \u015fi dincolo de timp, Curtea Veche, Bucure\u015fti, 2013, p. 258-270.
\n4. Congresul scriitorilor din Rom\u00e2nia \u00een 1968.
\n5. Revista Luceaf\u0103rul (1958-1989) a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia.
\n6. Pius Servien, pseudonimul lui \u015eerban Coculescu (1902-1953), fiul astronomului Nicolae Coculescu. A pus bazele lingvisticii matematice prin studii de teoria ritmurilor \u00een proz\u0103 \u015fi \u00een limbajul poetic. Matila Ghyka (1881-1963), romancier, matematician, istoric \u015fi diplomat rom\u00e2n. A elaborat teorii \u00een domeniul esteticii asupra \u201enum\u0103rului de aur\u201c, propor\u0163iei de aur valabil\u0103 \u00een natur\u0103 \u015fi art\u0103.
\n7. Basarab Nicolescu, Victor Cupsa ou la tentation du Mont Analogue, Opus International, N\u00b0 66-67, Paris, Printemps 1978, p. 73-77, sub pseudonimul Andr\u00e9 Bogdan.Victor Cup\u015fa este un pictor rom\u00e2n din exil, foarte apreciat de Basarab Nicolescu. Vezi Convorbiri literare, nr. 8\/2013.
\n8. Andrei Bogdan, \u00cencercare de definire a spa\u0163iului urmuzian, \u00een Ethos, Paris, nr. 2, 1975, p. 180-181; Andrei Bogdan, Ambiguitate \u015fi semnifica\u0163ie \u00een \u201ePe strada M\u00e2ntuleasa\u201c, \u00een Ethos, Paris, nr. 2, 1975, p. 269-274. Andrei Bogdan a fost, o vreme, pseudonimul lui Basarab Nicolescu. Revista Ethos a fost editat\u0103 la Paris de Ion Cu\u015fa \u015fi Virgil Ierunca \u00een anii 1973-1985, 5 caiete. A se vedea Florin Manolescu, Enciclopedia exilului rom\u00e2nesc 1945-1989 \u2013 Scriitori, reviste, institu\u0163ii, organiza\u0163ii, edi\u0163ia a doua revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Ed. Compania, Bucure\u015fti, 2010, p. 306-307.<\/p>\n<\/p><\/blockquote>\n
<\/p>\n
B) Scrisoarea lui Horia Stamatu c\u0103tre Basarab Nicolescu din 18 sept. 1981 (1).
\n18 Septembrie 1981<\/p>\nDrag\u0103 Domnule Basarab Nicolescu,<\/p>\n
La \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute, chiar \u00een ziua mea de na\u015ftere, am primit un telefon foarte alarmat de la prietenul Leonid M\u0103m\u0103lig\u0103 (2), din cauza frazei care deschide articolul Dumitale: \u201e\u00centr-o epoc\u0103 \u00een care lipsa de semnifica\u0163ie este considerat\u0103 o virtute, ultima carte de poeme a lui Horia Stamatu, Imperiul (Editura Ethos, Ion Cu\u015fa, Paris, 1981) apare ca o divin\u0103 surpriz\u0103.\u201c M\u0103 \u00eentreb de ce pe mine nu m-a izbit aceast\u0103 \u201eca o divin\u0103 surpriz\u0103\u201c, iar prietenul Leonid, \u00een loc s\u0103-mi telefoneze prietene\u015fte ca s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe de s\u0103n\u0103tate, a dat buzna la telefon din cauza acestui termen. I-am spus c\u0103 eu, de\u015fi sunt foarte sensibil la \u201epropor\u0163ie\u201c, nu am g\u0103sit nimic \u015focant, pentru c\u0103 \u201edivinitatea\u201c nu mi se atribuie mie, ci e vorba vizibil de o necesitate.
\nCred c\u0103 orice om care \u00ee\u015fi d\u0103 seama de prezen\u0163a divinit\u0103\u0163ii \u00een lume arat\u0103 c\u0103, la un moment dat, a vorbit divinitatea \u00een el. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el \u00eensu\u015fi (e) o divinitate. Dar omul, poate ca un mare credincios al Vechiului Testament, dup\u0103 care aceasta ar fi o blasfemie, nu putea fi convins, \u015fi-a propus \u201eproviden\u0163ial\u201c, ceea ce e acela\u015fi lucru, dar mult mai primejdios, pentru c\u0103 a\u015fa cum s-a speriat de \u201edivin\u201c, to\u0163i s-ar speria de… \u201eomul providen\u0163ial\u201c. I-am spus c\u0103 termenul cel mai bun, dac\u0103 el crede c\u0103 \u201edivin\u0103 surpriz\u0103\u201c nu e bine, ar fi o \u201ereal\u0103 surpriz\u0103\u201c, adic\u0103, pe de-o parte, e o surpriz\u0103 cu adev\u0103rat, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, nimeni nu s-ar fi a\u015fteptat la o surpriz\u0103 de la mine. R\u0103m\u00e2nea s\u0103 vorbeasc\u0103 cu dumneata, a\u015fa c\u0103 sper s\u0103 fie rezolvat\u0103 aceast\u0103 chestiune.
\nEu spun ce-am mai spus, c\u0103 prima fraz\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 cu restul, \u015fi ultima fraz\u0103 o \u00eentrege\u015fte perfect pe cea dint\u00e2i. Dac\u0103 to\u0163i rom\u00e2nii care scriu critic\u0103 ar scrie a\u015fa de \u00eenchegat, literatura rom\u00e2n\u0103 ar avea alt standard, \u015fi nu ar fi un du-te vino, pe ce apuc\u0103 fiecare.
\nPrietenul Leonid este \u00eens\u0103 un artist p\u00e2n\u0103 la ultima fibr\u0103, ceea ce eu, recunosc, sunt infinit mai pu\u0163in. A\u015fa c\u0103, eu primesc \u201e\u015focuri\u201c c\u00e2nd e vorba de o gre\u015feal\u0103 de articula\u0163ie a g\u00e2ndirii, sau de un termen dac\u0103 acesta nu e chiar deplasat, ceea ce nici nu mi se p\u0103rea, pentru c\u0103 \u201eeu\u201c eram f\u0103cut \u201edivin\u201c (ceea ce ar fi fost deplasat). \u00cen orice caz, nu te nec\u0103ji de asemenea cerin\u0163\u0103. Fiecare din noi avem marotele \u015fi chiar \u201ecerin\u0163ele\u201c noastre, \u015fi trebuie s\u0103 ne toler\u0103m, cu dragoste \u015fi cu \u00een\u0163elepciune pentru c\u0103 to\u0163i suntem de bun\u0103 credin\u0163\u0103.
\nCitind articolul lui Solomon Marcus despre cartea dumitale (3), mi-am dat seama de ce cartea m-a impresionat a\u015fa de pl\u0103cut. \u015ei anume: nu intr\u0103 \u00een locurile comune ale momentului, printre care \u201estructuralismul\u201c ca un fel de r\u00e2ie \u00eentins\u0103 peste Occident, m\u00e2nca nu numai literatura, dar \u015fi filosofia, \u015fi istoria, \u015fi antropologia, \u015fi etnologia, ca s\u0103 nu mai vorbim de filologie. Solomon Marcus v\u0103(d) c\u0103 m\u0103 confirm\u0103 total prin concluzie: \u201ecel mai competent, mai profund \u015fi mai complet studiu \u00eentreprins p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi asupra poeziei lui Ion Barbu\u201c. Data: August 1968. De atunci nu s-a schimbat nimic. F\u0103r\u0103 s\u0103-l numeasc\u0103 \u00eel \u00eenmorm\u00e2nteaz\u0103 \u015fi pe Vianu (4), a c\u0103rui carte, cam penibil\u0103, a dus la o ceart\u0103 \u00eentre el \u015fi Barbu. Erau prieteni din adolescen\u0163\u0103, dar Barbu, care era genial, intuise mediocritatea din Vianu, \u015fi nu l-a sup\u0103rat dec\u00e2t atunci c\u00e2nd l-a vizat pe el. Cum era \u015fi nebun, \u00een afar\u0103 de genial, Barbu a f\u0103cut un mare t\u0103mb\u0103l\u0103u. Avea ni\u015fte ie\u015firi fioroase, cum po\u0163i s\u0103 vezi \u00een volumul \u201ePagini de proz\u0103\u201c, dac\u0103 \u00eel mai ai: \u201eNene Arghezi, volumul dumitale Cuvinte potrivite r\u0103m\u00e2ne o b\u0103l\u0163at\u0103 eroare.\u201c Iar \u00een alt\u0103 scrisoare, aminte\u015fte de vizita lui la Arghezi, vizit\u0103 absurd\u0103 provocat\u0103 de Camil Baltazar, \u015fi cu a c\u0103rei ocazie Arghezi a fost de-o nemaipomenit\u0103 m\u00e2rl\u0103nie: \u201eM\u0103 voi fi b\u00e2lb\u00e2it \u00een fa\u0163a acestui Arghezi, pe de-a \u00eentregul construit. Cum po\u0163i vorbi legat, desgropa\u0163ilor, sufletelor? Al\u0103turi Baltazar sf\u00e2r\u00e2ia artistic, din limb\u0103.\u201c (5).
\nEram copil, prin clasa a cincea, c\u00e2nd mi-au c\u0103zut, cam unul dup\u0103 altul, Cuvinte potrivite, Joc secund \u015fi Lauda somnului. Prima pe care am prins-o a fost Cuvinte Potrivite, de care erau pline revistele literare, dintre care nu sc\u0103pam nici una. Cartea lui Arghezi a ap\u0103rut \u00eent\u00e2i \u00eentr-un volum de format mare, \u015fi costa 100 de lei. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu de ce, nu eram deloc tentat s\u0103 fac acest sacrificiu. Pe urm\u0103 a ie\u015fit o edi\u0163ie format mic, care costa doar 60 de lei.
\nAm f\u0103cut socoteala: \u00eensemna s\u0103 sacrific o carte fran\u0163uzeasc\u0103, de 12 franci, pre\u0163 foarte curent pe-atunci, dar pentru c\u0103 prea era \u201eArghezi-n sus \u015fi Arghezi-n jos\u201c, am sacrificat cartea fran\u0163uzeasc\u0103 din \u201esuta s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103\u201c, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu opul lui Arghezi, un cinematograf \u015fi un cataif dup\u0103. Niciodat\u0103 nu pl\u00e2nsesem \u015fi nu am mai pl\u00e2ns dup\u0103 trei poli nenoroci\u0163i, pe care parc\u0103 \u00eei aruncasem pe D\u00e2mbovi\u0163a, cum a f\u0103cut tat\u0103l meu, s\u0103racul, care \u015fi-a aruncat o frumoas\u0103 rezerv\u0103 de aur \u00een D\u00e2mbovi\u0163a, ca s\u0103 nu \u00eel apuce comuni\u015ftii. \u00centre timp p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia edi\u0163iei cuvenite, trecuse un an, deci eram \u00een clasa a \u015fasea, aveam 16 ani, deci practic tot un copil eram. Abia c\u00e2nd am avut cartea \u00een m\u00e2ini, mi-a s\u0103rit \u00een ochi titlul Cuvinte potrivite, care atunci m-a dus fulger\u0103tor la vorba \u201eprostul nu o potrive\u015fte, dar o nimere\u015fte.\u201c Atunci am citit tot textul, de la cap la coad\u0103, cred 100 sau 101 de poezii, \u00eencet, cu aten\u0163ie, \u015fi totul mi s-a p\u0103rut nu numai searb\u0103d, dar absolut gratuit, neg\u0103sind nici o poezie care s\u0103 r\u0103spund\u0103 la ceva. Ce s\u0103 mai spun de at\u00e2tea stupidit\u0103\u0163i, care mi-au r\u0103mas de-atunci \u00eentip\u0103rite, \u201es\u0103 \u015ftiu trec\u00e2nd prin timp c\u0103lare\u201c, \u201esimbolic infinit\u201c, \u201edemonic infinit\u201c, (c\u00e2nd tocmai bine este dumnezeesc), \u201eceasul trecu pe l\u00e2ng\u0103 or\u0103\u201c; etc., etc. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 a fost cel mai \u201epopular\u201c poet rom\u00e2n, prin publicitatea care i s-a f\u0103cut, dar un \u201egeniu\u201c n-a fost deloc. Ca s\u0103 nu mai vorbim, doamne iart\u0103-m\u0103, de un… al doilea Eminescu. Am s\u0103 caut la Paris odat\u0103, Nu al lui Eugen Ionescu (\u015ftiu c\u0103-l avea), care dup\u0103 Barbu l-a masacrat \u00eenc\u0103 o dat\u0103, mai pe larg. Altfel a fost pentru mine cu Joc secund \u015fi Lauda somnului, care efectiv m-au \u201es\u0103ltat \u00een poezie\u201c (1929-1930) (6).
\nArticolul despre Victor Cup\u015fa mi-a provocat ni\u015fte remu\u015fc\u0103ri. L-am cunoscut prin 1967, \u015fi am r\u0103mas cu o impresie proast\u0103, pentru c\u0103 se l\u0103sase luat de moda \u201eobiectelor\u201c \u015fi era ca to\u0163i care aduceau ce spui dumneata: \u201el\u2019atmosph\u00e8re aseptis\u00e9e attrist\u00e9e par le vide d\u00e9solant de ceux qui n\u2019ont rien \u00e0 dire.\u201c Vorbe\u015fti de un \u201ezid\u201c. Am s\u0103-\u0163i dau un poem al meu \u00een care e vorba de un \u201ezid\u201c. Dup\u0103 ce am aflat din acest articol c\u0103 omul s-a vindecat de golul trecut, am f\u0103cut \u201emea culpa\u201c, \u015fi sper s\u0103-i v\u0103d o dat\u0103 ni\u015fte opere.
\nLa mine, \u201epoeme\u201c \u015fi g\u00e2ndire uscat\u0103, alterneaz\u0103 tot timpul, ba chiar c\u00e2te una provoac\u0103 alta. \u00ce\u0163i dau al\u0103turat un foarte scurt articol, care ar corespunde primei fraze din articolul dumitale, a\u015fa cum ultima fraz\u0103 corespunde \u015fi mai direct poemului. \u00cen micul meu articol e vorba de con\u0163inut al vremii, \u00een poem este \u00eendemnul spre un con\u0163inut.
\n\u00cen ultimul num\u0103r din \u201eCuv\u00e2ntul Rom\u00e2nesc\u201c mi-a ap\u0103rut un poem \u00eenchinat memoriei fratelui Ioan Cu\u015fa (7), natur\u0103 christic\u0103, dar textul a fost sabotat prin scoaterea a dou\u0103 versuri, opera\u0163ie prin care s-a ob\u0163inut un delir semnat de mine. Sunt \u00een curs de anchet\u0103, ca s\u0103 l\u0103murim aceast\u0103 ur\u00e2t\u0103 fapt\u0103, nu fa\u0163\u0103 de mine, ci fa\u0163\u0103 de cel pe care \u00eel evoc\u0103 poemul. Am la prietenul Leonid un poem trimis \u00eenainte de vacan\u0163\u0103, \u015fi care se cheam\u0103 Cantata \u00cenvierii. A\u015f dori foarte mult s\u0103-l cite\u015fti, a\u015fa c\u0103 te rog s\u0103 i-l ceri. Sper c\u0103 nu l-a pierdut, pentru c\u0103 \u015fi-a exprimat un mare entuziasm, zic\u00e2nd \u201em\u0103 g\u00e2ndeam chiar s\u0103 fac un Cenaclu acum, ca s\u0103 cite\u015fti acest poem.\u201c Pe urm\u0103 a venit vacan\u0163a, toamna, a uitat, dar sper c\u0103 nu l-a pierdut a\u015fa c\u0103 te rog s\u0103-l ceri ca s\u0103-l cite\u015fti. Este \u015fi o \u201e\u00eentregire\u201c la Imperiu, dup\u0103 cum ca un fel de \u201ecer protector\u201c al acestui \u00eentreg, este alt poem de mari propor\u0163ii, pe care l-am dat lui Ierunca (8) pentru Ethos.
\n\u00ce\u0163i mai dau ca \u201eimprimate\u201c, fotocopia unui vechi volum al meu (9), din 1969, \u015fi a unei plachete de Alexandru Lungu (10), un medic \u015fi poet foarte interesant.
\nCu cele mai bune sentimente,
\nHoria Stamatu\u201c<\/p>\n<\/p>\n
NOTE<\/strong>
\n1. Arhiva personal\u0103 Basarab Nicolescu.
\n2. Leonid M\u0103m\u0103lig\u0103-Arcade (1921-2001), prozator, poet, eseist rom\u00e2n. A ini\u0163iat cenaclul de la Neuilly \u015fi asocia\u0163ia Hyperion.
\n3. Solomon Marcus (n. 1925, Bac\u0103u), matematician, profesor la Universitatea din Bucure\u015fti cu preocup\u0103ri de poetic\u0103, lingvistic\u0103 \u015fi semiotic\u0103. A scris laudativ despre cartea lui Basarab Nicolescu Ion Barbu. \u00cen Cosmologia Jocului secund, \u00een 1968, la pu\u0163in timp dup\u0103 apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii: Solomon Marcus, Explica\u0163ie \u015fi sugestie, ambiguitate \u015fi deschidere: Pe marginea c\u0103r\u0163ii Ion Barbu \u2013 Cosmologia Jocului secund de Basarab Nicolescu, \u00een Studii \u015fi Cercet\u0103ri Lingvistice, An XIX, No 6, 1968. A citat-o \u015fi \u00een Poetica matematic\u0103, Editura Academiei, 1970.
\n4. Vladimir Streinu a scris c\u0103 \u00een cartea lui Tudor Vianu asupra poeziilor din Joc Secund sunt oglindite p\u0103rerile pe care Ion Barbu le are despre propriile poezii, iar exegezele lui Vianu asupra volumului Joc secund sunt dictate chiar de Barbu.\u00a0 Ion Barbu a respins aceste aser\u0163iuni. Vezi Al. Rosetti, C\u0103l\u0103torii \u015fi portrete, Editura Sport Turism, 1983, p. 305-307.
\n5. \u201eR\u0103ut\u0103\u0163i \u015fi mici scandaluri\u201c generate de orgolii literare, \u00een care au fost implica\u0163i Ion Barbu \u015fi Tudor Arghezi, folosite uneori ca argumente \u00een aprecierea valorii operei protagoni\u015ftilor, ceea ce este o eroare. Detalii \u00een Adev\u0103rul literar din 7 iulie 1935. Vezi Al. Rosetti, C\u0103l\u0103torii \u015fi portrete, Ed. Sport Turism, 1983, p. 224.
\n6. Prima edi\u0163ie din Cuvinte potrivite a ap\u0103rut \u00een anul 1927, Lauda somnului \u00een 1929, iar Joc secund\u00a0 \u00een anul 1930. Horia Stamatu leag\u0103 primele sale manifest\u0103ri poetice din 1929-1930, de apari\u0163ia acestor volume, \u00eendeosebi de Joc secund.
\n7. Articolul semnat de Horia Stamatu poart\u0103 ca titlu Dialog \u00eentrerupt \u2013 la plecarea fratelui Ioan Cu\u015fa dintre noi. Ion (Ioan) Cu\u015fa, exilat rom\u00e2n la Paris, proprietar de tipografie \u015fi al editurii Ethos. La tipografia (editura) sa au ap\u0103rut Nop\u0163ile de S\u00e2nziene a lui Mircea Eliade, Imperiul a lui Horia Stamatu, revista Ethos, etc.
\n8. Virgil Ierunca (1920-2006) \u2013 poet, publicist, critic \u015fi istoric literar, memorialist. A tr\u0103it \u00een exil din 1947.
\n9. Punta Europa, volum de poezii publicat de Horia Stamatu \u00een 1969. Pleac\u0103 de la adaptarea \u00een limba spaniol\u0103 a Psalmului 136.
\n10. Alexandru Lungu, medic \u015fi poet apreciat, \u00een ambele ipostaze, de Horia Stamatu. A tr\u0103it la Freiburg, \u00een Germania. \u00cen 1987 a publicat Fuga din priveli\u015fti. Horia Stamatu \u00eel declara poetul lui preferat \u015fi l-a numit \u201eun Heraclit valah\u201c. Vezi Rom\u00e2nia literar\u0103, nr. 10\/2000, p. 1.<\/p>\n<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Personalit\u0103\u0163i marcante ale exilului cultural rom\u00e2nesc, Basarab Nicolescu \u015fi Horia Stamatu s-au cunoscut la \u00eentrunirea de constituire a asocia\u0163iei Hyperion \u2013 29 septembrie 1980 \u2013 \u015fi la una dintre \u015fedin\u0163ele cenaclului de la Neuilly. Av\u00e2nd preocup\u0103ri culturale comune, au aprofundat, pe calea coresponden\u0163ei, rela\u0163ia prieteneasc\u0103 ce se \u00eenfiripase. \u00cen misivele schimbate ei \u00ee\u015fi dezv\u0103luie tr\u0103irile,… Cite\u0219te mai mult »Scrisori din exil: Basarab Nicolescu \u2013 Horia Stamatu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13938,14794],"class_list":["post-24000","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-horia-stamatu","tag-scrisori-basarab-nicolescu"],"views":1658,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24000","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24000"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24000\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24001,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24000\/revisions\/24001"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24000"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24000"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24000"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}