{"id":23998,"date":"2015-07-18T18:21:55","date_gmt":"2015-07-18T16:21:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23998"},"modified":"2015-07-18T18:21:55","modified_gmt":"2015-07-18T16:21:55","slug":"mostre-de-dialectologie-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mostre-de-dialectologie-romaneasca\/","title":{"rendered":"Mostre de dialectologie rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Vasile Fr\u0103\u0163il\u0103, <em>Dialectologie rom\u00e2neasc\u0103 (sud \u2013 \u015fi nord-dun\u0103rean\u0103)<\/em>, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Din motive speciale \u00eendr\u0103znesc s\u0103 prezint aceast\u0103 carte, \u0163in\u00e2nd seama de preg\u0103tirea mea par\u0163ial\u0103 \u00een domeniu, ca absolvent la Filologia din Cluj. Aceste motive sunt, mai cu seam\u0103, dou\u0103. Primul: am iubit \u00eentotdeauna limba p\u0103rin\u0163ilor \u015fi str\u0103mo\u015filor mei. Fiind n\u0103scut \u00een satul lui Timotei Cipariu, p\u0103rintele filologiei rom\u00e2ne, mi-ar fi fost ru\u015fine, \u00eenc\u0103 de la \u015fcoala primar\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la universitate, s\u0103-mi neglijez aceste studii. Al doilea motiv: S\u00e2ncel (acum centru comunal de care apar\u0163ine \u015fi P\u0103nade a noastr\u0103), din care se tr\u0103gea \u015fi mama lui Timotei Cipariu, Salomia, tot cu numele de Fr\u0103\u0163il\u0103. Parc\u0103 era predestinat acest Vasile Fr\u0103\u0163il\u0103, b\u0103rbat ajuns \u015fi el acum la v\u00e2rsta senectu\u0163ii (s-a n\u0103scut \u00een 30 martie 1940), s\u0103 devin\u0103 un ucenic harnic \u015fi devotat al celebrului nostru cons\u0103tean \u015fi \u00eenainta\u015f.<br \/>\n\u00centreaga sa carier\u0103 universitar\u0103 \u015fi-a desf\u0103\u015furat-o la Facultatea de Litere, Istorie \u015fi Teologie a Universit\u0103\u0163ii de Vest din Timi\u015foara. Doctoratul \u015fi l-a trecut \u00een 1973, cu teza Graiul de pe valea inferioar\u0103 a T\u00e2rnavelor, studiu realizat \u00een urma unor cercet\u0103ri minu\u0163ioase pe teren, a parcurgerii tuturor izvoarelor scrise, relev\u00e2nd astfel tot ceea ce putea s\u0103 \u00eensemne autenticitate \u015fi adev\u0103r \u015ftiin\u0163ific.<br \/>\nFilologul \u015fi cercet\u0103torul nelini\u015ftit \u015fi scrupulos se opre\u015fte pe \u00eendelete la numele \u015fi istoria satelor pe care le cuno\u015ftea \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie: P\u0103nade, Iclod, Biia, Bucerdea Gr\u00e2noas\u0103 (unde s-a n\u0103scut Ioan Trif, v\u0103rul lui Cipariu \u015fi tat\u0103l lui Titu Maiorescu), Glogove\u0163ul, Cetatea de Balt\u0103, Cr\u0103ciunelul, Jidveiul \u015fi toate celelalte. Din acest Jidvei, celebru azi prin marca vinurilor sale \u015fi Festivalul \u201eStrugurele de aur\u201c, sat c\u00e2ndva preponderent s\u0103sesc, cu pu\u0163ini rom\u00e2ni, a cules Vasile Fr\u0103\u0163il\u0103 \u015fi mi l-a trimis \u015fi mie, transcris pe coperta a II-a a Graiului de pe T\u00e2rnave, acest elogiu ciparian al limbii materne: \u201emama c\u00e2nd m-o leg\u0103nat \/ Rum\u00e2ne\u015fte m-o c\u00e2ntat, \/ Rum\u00e2ne\u015fte m-o doinit \/ P\u00e2n-ce din somn m-am trezit. \/ C\u00e2t \u00een lume oi umbla \/ Limba maicii n-oi uita, \/ C\u00e2t \u00een lume oi tr\u0103i \/ Limba maicii oi vorbi. \/ Haide lin, dorule, lin \/ C\u0103 \u015fi io-s pe loc str\u0103in \/ C\u00e2nd oi h\u0103i pe loc de-a n\u0103eu \/ Haida, dorule, mereu. \/ C\u00e2nd oi h\u0103i la casa mea \/ hai, dorule, c\u00e2nd \u00eei vrea!\u201c<br \/>\nAceste g\u00e2nduri au ap\u0103rut \u015fi \u00een volumul omagial, publicat \u00een Editura Universit\u0103\u0163ii de Vest Timi\u015foara, cu titlul tot ciparian Studia in honorem magistri. \u00cen cartea aceasta impozant\u0103 (format mare, aproape 600 de pagini, texte \u015fi fotografii) la \u201eTabula gratulatoria, collegae amici, discipuli\u201c figureaz\u0103 \u015fi numele meu al\u0103turi de al reputatului filolog ardelean Marius Sala, membru al Academiei Rom\u00e2ne \u015fi director al Institutului de lingvistic\u0103 \u201eIorgu Iordan-Al Rosetti\u201c din Bucure\u015fti. Din textul s\u0103u desprind aceste linii de portret, conturate cu o m\u00e2n\u0103 sigur\u0103: \u201eAm ajuns c\u00e2teodat\u0103 s\u0103-l copiez pe maestrul meu, Iorgu Iordan. Remarc acum, a\u015fa cum ar fi f\u0103cut \u015fi el, c\u0103 Vasile Fr\u0103\u0163il\u0103 este un om serios, fiindc\u0103 se \u00eembrac\u0103 \u00een costume, cu cravat\u0103, \u015fi jiletc\u0103. Cred c\u0103 la el acas\u0103 fi\u015fele sunt \u00eentr-o ordine perfect\u0103, a\u015fa cum \u00eei sunt \u015fi ideile. S\u0103 fi contribuit la aceasta pe l\u00e2ng\u0103 originea sa transilv\u0103nean\u0103 de Valea T\u00e2rnavei \u015fi stagiul de trei ani la Universitatea din Leipzig unde a fost lector de rom\u00e2n\u0103?\u201c.<br \/>\n\u201eTot ce se poate\u201c, r\u0103spundeam eu amicului Marius Sala, mai ales dup\u0103 ce am examinat lista celor 169 de titluri de lucr\u0103ri \u015fi articole semnate de Vasile Fr\u0103\u0163il\u0103, \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u015fi \u00een alte limbi, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. O munc\u0103 tenace, mig\u0103loas\u0103, \u015fi ea de inspira\u0163ie ciparian\u0103.<br \/>\nDespre cuprinsul noii sale c\u0103r\u0163i, ap\u0103rut\u0103 \u00een \u00eengrijirea doamnei Maria Aldea, lector universitar, afl\u0103m de la autorul \u00eensu\u015fi:<br \/>\n\u201eCele mai multe dintre studii sunt consacrate dialectelor rom\u00e2ne\u015fti sud-dun\u0103rene: arom\u00e2n, meglenorom\u00e2n \u015fi istrorom\u00e2n, dar \u015fi celui dacorom\u00e2n, relev\u00e2ndu-se contribu\u0163iile datorate lui G. Weigand, S. Pu\u015fcariu, E. Petrovici \u015fi G. Iv\u0103nescu la dezvoltarea dialectologiei \u015fi lingvisticii rom\u00e2ne\u015fti.<br \/>\nTrei articole cuprind o serie de note lexicale \u015fi etimologice privitoare la dialectele istrorom\u00e2n \u015fi dacorom\u00e2n, amintind de o alt\u0103 latur\u0103 a preocup\u0103rilor noastre: lexicologia, iar, \u00een cadrul acesteia, etimologia.<br \/>\nUltimele dou\u0103 contribu\u0163ii au oarecum un caracter autobiografic, una oferind informa\u0163ii despre \u00abdevenirea\u00bb noastr\u0103 ca lingvist, cealalt\u0103 aduc\u00e2nd l\u0103muriri privitoare la rela\u0163iile noastre cu una din personalit\u0103\u0163ile bl\u0103jene ale ultimelor \u015fapte-opt decenii ale mileniului trecut, n\u0103scut\u0103, ca \u015fi noi, \u00een localitatea S\u00e2ncel, personalitate care ne-a marcat dezvoltarea ulterioar\u0103.<br \/>\nArticolele sunt \u00eenso\u0163ite de rezumate \u00een limbi de larg\u0103 circula\u0163ie, cele mai multe \u00een francez\u0103, dar \u015fi \u00een englez\u0103, german\u0103 sau italian\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-se varianta ini\u0163ial\u0103 din revistele sau volumele \u00een care acestea au v\u0103zut mai \u00eent\u00e2i lumina tiparului. Fa\u0163\u0103 de redactarea ini\u0163ial\u0103, unele contribu\u0163ii au suferit complet\u0103ri, \u00een special \u00een ce prive\u015fte aducerea la zi a bibliografiei. Indicele de nume a fost realizat de autor.<br \/>\nVolumul se adreseaz\u0103 speciali\u015ftilor, studen\u0163ilor filologi, profesorilor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, precum \u015fi unui public mai larg, interesat de problemele limbii rom\u00e2ne\u201c.<br \/>\nPrimul capitol care m-a interesat \u00een mod deosebit este cel intitulat Arom\u00e2na \u015fi arom\u00e2nistica \u2013 Privire panoramic\u0103, o tem\u0103 care m-a preocupat, ca ambasador \u00een Grecia, unde mai rezist\u0103, nerecunoscut\u0103 oficial, o numeroas\u0103 comunitate de arom\u00e2ni. Autorul \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, pe larg, faptul c\u0103, \u00een istoria lor zbuciumat\u0103, arom\u00e2nii, fiind chervanagii, au c\u0103l\u0103torit mult, iar \u00een secolul al XVIII-lea \u015fi-au creat un puternic centru cultural \u00een Moscopole, cu \u015fcoli, cu o tipografie. Au avut \u015fi o academie, la \u00eenceput \u00een limba greac\u0103, apoi \u00een limba na\u0163ional\u0103, dar cu alfabet grecesc. R\u0103zboaiele cu turcii au distrus Moscopolea, iar unii dintre arom\u00e2nii r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een Austro-Ungaria s-au integrat \u00een curentul \u015ecolii Ardelene. Printre ace\u015ftia, Constantin Roja, care a publicat la Budapesta, \u00een 1808 \u015fi 1809, dou\u0103 Studii de cercet\u0103ri asupra rom\u00e2nilor sau a\u015fa numi\u0163ilor vlahi, care locuiesc dincolo de Dun\u0103re.<br \/>\n\u201e\u00cen secolul al XIX-lea \u2013 noteaz\u0103 autorul \u2013 cu ajutorul guvernului Cuza se deschide o \u015fcoal\u0103 la T\u00e2rnovo, iar la Bucure\u015fti ia fiin\u0163\u0103 un c\u0103min pentru arom\u00e2ni \u015fi se preg\u0103tesc noi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori. Pe la 1900, exista \u00een Peninsula Balcanic\u0103 6 \u015fcoli secundare \u015fi 119 \u015fcoli primare cu limba de predare matern\u0103, \u00een care \u00eenv\u0103\u0163au copiii arom\u00e2nilor \u015fi ai meglenorom\u00e2nilor.<br \/>\n\u00cenfiin\u0163area \u015fcolilor rom\u00e2ne\u015fti \u00een regiunile locuite de arom\u00e2ni a avut drept urmare \u015fi apari\u0163ia unei literaturi culte \u00een dialectul arom\u00e2n, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XX-lea. Dintre reprezentan\u0163ii cei mai de seam\u0103 ai acestei direc\u0163ii literare, pot fi aminti\u0163i: Constantin Belemace (1844-1932), George Murnu (1968-1957), Nu\u015fi Tulliu (1872-1941), Nicolae Batzaria (1847-1952), Marcu Beza (1882-1945), Nida Boga (1886-1974)\u201c.<br \/>\nAmplu \u015fi foarte bine argumentat este capitolul Arom\u00e2na \u015fi arom\u00e2nistica \u00een ultimii 50 de ani.<br \/>\nInsolite \u015fi atractive pentru mine sunt unele capitole ca: Terminologia corpului omenesc \u00een dialectul meglenorom\u00e2n. Capul; C\u00e2mpul semantic al lui Gur\u0103 \u00een dialectul meglenorom\u00e2n; Elementul autohton \u00een dialectul istrorom\u00e2n: \u00eentre men\u0163inere \u015fi dispari\u0163ie; Anchetele dialectale ale lui Gustav Weigand \u00een regiunea Some\u015fului \u015fi a Tisei; Sextil Pu\u015fcariu \u015fi dialectul de pe valea superioar\u0103 a Oltului; Emil Petrovici \u2013 dialectolog. Notez c\u0103 acest b\u0103n\u0103\u0163ean de origine, Emil Petrovici, era un mare specialist \u00een fonetic\u0103 \u015fi fonologie, dialectologie \u015fi istoria limbii, onomastic\u0103, toponimie, antroponimie. El ne-a predat \u015fi nou\u0103, \u00een anul I, slavistica. Sub \u00eendrumarea sa am scris primul meu referat la unul dintre seminarii. Savant adev\u0103rat, rector al Universit\u0103\u0163ii din Cluj, \u00een ultimul s\u0103u drum spre Bucure\u015fti, dou\u0103 trenuri de noapte s-au ciocnit \u00een apropiere de Blaj din cauza unui cantonier care func\u0163ionase c\u00e2ndva la halta CFR dintre P\u0103nade \u015fi S\u00e2ncel. Satul \u00een care, a\u015fa cum am mai spus, s-a n\u0103scut \u015fi Vasile Fr\u0103\u0163il\u0103.<br \/>\nLa Indicele de nume (aproape o mie), printre cele 66 de la litera \u201eB\u201c figureaz\u0103 \u015fi al meu, ca unul care i-am fost apropiat \u015fi sprijinitor \u00eentotdeauna, beneficiind, la r\u00e2ndul meu, de colaborarea sa \u00een mai multe ac\u0163iuni culturale importante.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, o ultim\u0103 curiozitate \u015fi realitate, o reprezint\u0103 Indicele de cuvinte.<br \/>\nUnele sunt urm\u0103rite \u00een albanez\u0103, armean\u0103, bielorus\u0103, bulgar\u0103, friulan\u0103, german\u0103, greac\u0103, mediogreac\u0103, neogreac\u0103, italian\u0103 (dialectul vene\u0163ian), macedonean\u0103 slav\u0103, (daco)rom\u00e2n\u0103, meglenorom\u00e2n\u0103, istrorom\u00e2n\u0103, slav\u0103 comun\u0103, slav\u0103 veche, slavon\u0103, sloven\u0103, turc\u0103, ucrainean\u0103.<br \/>\nS\u0103 tot cite\u015fti \u015fi s\u0103 te cruce\u015fti, nu alta!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vasile Fr\u0103\u0163il\u0103, Dialectologie rom\u00e2neasc\u0103 (sud \u2013 \u015fi nord-dun\u0103rean\u0103), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2014 &nbsp; Din motive speciale \u00eendr\u0103znesc s\u0103 prezint aceast\u0103 carte, \u0163in\u00e2nd seama de preg\u0103tirea mea par\u0163ial\u0103 \u00een domeniu, ca absolvent la Filologia din Cluj. Aceste motive sunt, mai cu seam\u0103, dou\u0103. Primul: am iubit \u00eentotdeauna limba p\u0103rin\u0163ilor \u015fi str\u0103mo\u015filor mei. Fiind n\u0103scut \u00een satul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mostre-de-dialectologie-romaneasca\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Mostre de dialectologie rom\u00e2neasc\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14793,14792],"class_list":["post-23998","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dialectologie-romaneasca","tag-vasile-fratila"],"views":1610,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23998","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23998"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23998\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23999,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23998\/revisions\/23999"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23998"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23998"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23998"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}