La vremea seceri\u015fului, cam acum o sut\u0103 \u015fi opt ani \u00een urm\u0103, ministerul de Interne din Regatul Rom\u00e2niei stabilise trupe speciale care s\u0103 se ocupe de eventuale replici ale r\u0103zmeri\u0163elor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti din prim\u0103vara lui 1907. Febra \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 \u00eencepuse \u00een Moldova \u2013 \u00een celebrul sat Fl\u0103m\u00e2nzi \u2013 \u015fi se \u00eentinsese p\u00e2n\u0103 \u00een Oltenia\u2026 Guvernul era p\u0103\u0163it, ac\u0163ionase eficient \u015fi estima \u2013 cu acela\u015fi spirit alert \u2013 c\u0103 \u0163\u0103ranii s-ar mai putea r\u0103scula o dat\u0103. A fost \u00eens\u0103 o m\u0103sur\u0103 excesiv\u0103, dar \u201es\u0103n\u0103toas\u0103\u201c, cum excesiv\u0103 \u015fi s\u0103n\u0103toas\u0103 s-a spus c\u0103 a fost \u00eentreaga atitudine a capilor politici \u015fi militari \u00eens\u0103rcina\u0163i atunci cu rezolvarea problemei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti. Conservatorii \u015fi liberalii, plus regele, ajunseser\u0103 imediat la consens: trebuie \u201erepresiune\u201c. Conservatorul Petre Carp o admite, liberalii Ion I.C. Br\u0103tianu (ministrul de Interne) \u015fi mare\u015falul Alexandru Averescu (ministrul de R\u0103zboi), din guvernul lui Dimitrie Sturdza, o pun \u00een practic\u0103, uz\u00e2nd, cum se \u015ftie, de declararea st\u0103rii de asediu (o premier\u0103 de la instituirea legisla\u0163iei care o prev\u0103zuse, \u00een 1864), de o mobilizare general\u0103 masiv\u0103 (cca 140.000 de solda\u0163i), cavalerie, artilerie, cartu\u015fe de r\u0103zboi \u015fi \u201eopera\u0163iuni\u201c complexe \u2013 sate rase de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, omoruri \u015fi arest\u0103ri \u00een cifre comparabile, la acea dat\u0103, poate doar cu cele din Revolu\u0163ia rus\u0103 din 1905. Num\u0103rul de \u0163\u0103rani uci\u015fi nu se cunoa\u015fte cu precizie, guvernul sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 a fost vorba de cca 400 de \u0163\u0103rani, mai apoi discut\u00e2ndu-se de c\u00e2teva mii, p\u00e2n\u0103 la celebrul (dup\u0103 1944) num\u0103r de 11.000, contestat \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 azi. \u00cen\u0103bu\u015firea r\u0103scoalei, s-a spus \u00een lunile prim\u0103verii lui 1907, a fost un act de necesitate politic\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103. Cavaleria \u015fi artileria au trebuit, a\u015fadar, s\u0103 fac\u0103 ordine acolo unde decenii de tergivers\u0103ri \u00een solu\u0163ionarea problemei agrare adusese situa\u0163ia la punctul de fierbere. Toat\u0103 clasa conduc\u0103toare \u015fi liderii de opinie \u2013 de la conservatori \u015fi liberali p\u00e2n\u0103 la populi\u015ftii care-\u015fi legaser\u0103 cariera de emanciparea \u0163\u0103ranilor \u015fi visau, pentru Rom\u00e2nia modern\u0103, un stat agrar \u2013 au pus f\u0103r\u0103 rezerve siguran\u0163a statului na\u0163ional pe primul plan, iar vie\u0163ile \u0163\u0103ranilor pe al x-lea. S-a lucrat rapid, cinic, pragmatic, iar \u00een cazul unora, chiar \u00eempotriva filosofiei lor de-o via\u0163\u0103. S-au scris apoi texte de atitudine (Caragiale, de la Berlin), romane (Rebreanu), poeme (Arghezi) \u015fi \u0163\u0103ranul a devenit lucru fin, de art\u0103.
\nDar posteritatea e totdeauna mai generoas\u0103 dec\u00e2t contemporanii \u015fi ce uime\u015fte \u015fi ast\u0103zi privitor la acel eveniment e subitul consens ce a cuprins \u00eentreaga clas\u0103 politic\u0103 antebelic\u0103 \u2013 altminteri m\u0103cinat\u0103 de disensiuni \u015fi tren\u0103ri \u2013 c\u00e2nd a venit vorba de adoptarea solu\u0163iei optime pentru rezolvarea r\u0103zmeri\u0163ei. Chiar \u015fi poporani\u015ftii, reprezenta\u0163i de fostul marxist G. Ibr\u0103ileanu \u015fi de \u201enarodnicul\u201c C. Stere, au fost de p\u0103rere c\u0103 stabilitatea statului na\u0163ional nu trebuie periclitat\u0103 de nervii \u0163\u0103r\u0103nimii surescitate; sociali\u015ftii s-au \u00eendep\u0103rtat \u015fi ei de ideea r\u0103scoalei-revolu\u0163ie \u015fi au pactizat cu legalismul, marxi\u015ftii \u015fi a\u015fa-zi\u015fii agitatori externi
\n(C. Dobrogeanu-Gherea, Cristian Racovski) plimb\u00e2ndu-se \u015fi ei \u00een jurul \u0163\u0103ranului cu gentile\u0163ea dresorului de tigri, \u00eendemn\u00e2ndu-i s\u0103 stea cumin\u0163i, \u00een cu\u015fti, p\u00e2n\u0103 ce oamenii cu carte (sau doar cu carte de munc\u0103 \u2013 proletarii) vor rezolva problemele \u00een locul lor, la ora\u015f. (Pentru o scurt\u0103 punere \u00een tem\u0103 asupra consensului politic \u00eentru reprimarea \u0163\u0103r\u0103nimii incivile, v. Sorin Alexandrescu, Populism \u015fi burghezie, \u00een Privind \u00eenapoi, modernitatea, Univers, 1999, pp. 111-113).
\nC\u0103 tot aniversar\u0103m dou\u0103 decenii de la chestiunea minereasc\u0103. Sunt oarece asem\u0103n\u0103ri \u00eentre \u0163\u0103r\u0103niad\u0103 \u015fi mineriad\u0103 \u2013 \u00eens\u0103 nu \u00een ce-i prive\u015fte pe mineri (\u0163\u0103ranii \u201edin ad\u00e2nc\u201c, cum ar spune Caragiale) \u015fi pe \u0163\u0103rani (mineri avant la lettre, iar\u0103\u015fi s-ar putea spune), ci \u00een privin\u0163a felului \u00een care intelectualitatea \u015fi oligarhia politic\u0103 a ales s\u0103 \u201enegocieze\u201c cu turma de umanoizi din specia talpa \u0163\u0103rii. Nimeni din lumea Rom\u00e2niei civilizate n-a vrut s\u0103-i \u00eentind\u0103 m\u00e2na \u0163\u0103ranului \u00een care se trezise bestia \u015fi de care puteau profita interesele str\u0103ine statului. \u0163\u0103ranii ucideau, violau, incendiau, \u0163\u0103ranii b\u0103teau cu furca, cu toporul, cu b\u00e2ta \u2013 iar Rom\u00e2nia din ajunul Primului R\u0103zboi avea nevoie de stat \u015fi de civilitate \u015fi abia mai apoi de dreptate. A venit dreptatea \u0163\u0103ranilor, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103? Comuni\u015ftii au zis c\u0103 da, capitali\u015ftii au zis c\u0103 da. Dreptatea va veni, cu siguran\u0163\u0103, c\u00e2nd nu va mai fi niciun \u0163\u0103ran \u00een picioare s\u0103-i dea onorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La vremea seceri\u015fului, cam acum o sut\u0103 \u015fi opt ani \u00een urm\u0103, ministerul de Interne din Regatul Rom\u00e2niei stabilise trupe speciale care s\u0103 se ocupe de eventuale replici ale r\u0103zmeri\u0163elor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti din prim\u0103vara lui 1907. Febra \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 \u00eencepuse \u00een Moldova \u2013 \u00een celebrul sat Fl\u0103m\u00e2nzi \u2013 \u015fi se \u00eentinsese p\u00e2n\u0103 \u00een Oltenia\u2026 Guvernul era p\u0103\u0163it,… Cite\u0219te mai mult »\u0162\u0103r\u0103niada \u015fi siguran\u0163a na\u0163ional\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14787,14786,8032],"class_list":["post-23992","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-intelectualitatea-si-oligarhia-politica","tag-mineri-avant-la-lettre","tag-mineriada"],"views":1906,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23992","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23992"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23992\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23993,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23992\/revisions\/23993"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23992"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23992"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23992"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}