{"id":23990,"date":"2015-07-18T18:12:43","date_gmt":"2015-07-18T16:12:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23990"},"modified":"2015-07-18T18:12:43","modified_gmt":"2015-07-18T16:12:43","slug":"restul-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/restul-lumii\/","title":{"rendered":"Restul lumii"},"content":{"rendered":"

\nVasile Ernu, Sectan\u0163ii<\/em>, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2015, 376 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Despre proza-document Sectan\u0163ii e cazul s\u0103 discut\u0103m cu empatie. Nu \u00een\u0163eleg prin \u201eempatie\u201c comp\u0103timire. Ar fi un gest fariseic. Mila e, oric\u00e2nd, versiunea soft a judec\u0103\u0163ii. \u00cen\u0163eleg prin empatie s\u0103 accept existen\u0163a altor modele educa\u0163ionale dec\u00e2t cele \u00een care am fost crescut sau la care am ajuns prin liber\u0103 voin\u0163\u0103. Empatici nu suntem c\u00e2nd c\u0103dem de acord c\u0103 adev\u0103rul \u015fi dreptatea stau la mijloc. Am accepta astfel c\u0103 medierea se impune ca solu\u0163ie de compromis \u00eentr-un conflict. La empatie nu se ajunge prin confruntare, prin \u015foc. De asemenea, empatia nu echivaleaz\u0103 cu toleran\u0163a. Empatia nu reprezint\u0103 o cale de rezolvare a problemelor, pentru c\u0103 refuz\u0103 s\u0103 a\u015feze valorile \u00een dialectic\u0103. Empatia porne\u015fte de la premisa c\u0103 nevoile concurente sunt la fel de legitime \u015fi tot at\u00e2t de disfunc\u0163ionale.
\nProfetism stundist<\/strong>
\nDar a\u015fa se desf\u0103\u015foar\u0103, \u00een cazul senin, raporturile \u00eentre indivizi, \u00eentre un str\u0103in \u015fi societatea distant\u0103 \u00een care se str\u0103duie\u015fte s\u0103 se integreze pentru a-\u015fi alunga teama sau \u00eentre cititor \u015fi text. R\u0103zboiul se isc\u0103 \u00een interiorul structurilor piramidale, ilustrate de Vasile Ernu \u00een Sectan\u0163ii. Titlul se refer\u0103 la masa de comunit\u0103\u0163i din Imperiul \u0163arist care au refuzat cre\u015ftinismul institu\u0163ionalizat de patriarhul Nikon al Moscovei (1652-1658). Nealinierea, aliment\u00e2nd orgoliul \u015fi mania persecu\u0163iei (imposibil de separat), st\u0103 la temelia pove\u015ftii tetragenera\u0163ioniste a familiei autorului. Culachi, Ivan, Andrei \u015fi Vasile poart\u0103 pe umeri, cu m\u00e2ndrie \u015fi cu deprimare, poverile s\u00e2ngelui \u015fi ale falansterului. M\u0103rirea \u015fi sl\u0103biciunile lor rezult\u0103 din \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea destinului profetic.
\nVasile Ernu \u00ee\u015fi scrie biografia spiritual\u0103 asum\u00e2nd, \u00een m\u0103sur\u0103 nediferen\u0163iat\u0103, colportajul, memoria rudelor \u015fi experien\u0163a personal\u0103. Cartea place dac\u0103 observ\u0103m c\u0103, uneori, tratamentul cu antibiotice e indicat \u00eempotriva guturaiului, \u00een pofida efectelor colaterale. Dozele sunt aleatorii \u015fi bulversante pentru outsideri. Fic\u0163iunea \u015fi contextul alc\u0103tuiesc un cupaj. Ca s\u0103 evite autosedarea, autorul folose\u015fte expresia \u201esuntem siguri\u201c, accept\u00e2nd s\u0103 nu se disting\u0103 de glasul comunit\u0103\u0163ii. E probabil exerci\u0163iul de a respira ad\u00e2nc \u00eenaintea sublimului, care, concomitent, minuneaz\u0103 \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103. Sectan\u0163ii nu sunt c\u0103ldicei. Regula oric\u0103rui eveniment \u00eentemeietor sau distrug\u0103tor este \u00eent\u00e2mplarea (ne)fast\u0103. Lucrurile vin de-a gata, cu \u00eenc\u0103rc\u0103tura afectiv\u0103 imuabil\u0103, nu rezult\u0103 din interac\u0163iuni. Sectan\u0163ii cumuleaz\u0103 un num\u0103r considerabil de emo\u0163ii extreme. M\u0103car la nivel discursiv resping calea de mijloc, pentru c\u0103 nu mijloce\u015fte c\u0103tre nic\u0103ieri.
\nDe aceea se reped s\u0103 perpetueze jertfa hristic\u0103. Marginalii din Bugeac consider\u0103 c\u0103 lumea trece printr-o criz\u0103 de eroism. Povestea \u201esalvatorilor\u201c din familia Ernu (nume care nu apare niciodat\u0103 \u00een carte) \u00eencepe cu un desc\u0103lecat. Str\u0103bunicul legendar, Culachi, coboar\u0103 din arcul carpatin, din Transilvania habsburgic\u0103, \u015fi se a\u015faz\u0103 \u00een sudul Basarabiei, \u00een portul Ismail, la gurile Dun\u0103rii. Nimeni nu dispune de informa\u0163ii certe despre originea p\u0103rintelui fondator al sectei, ai c\u0103rei practican\u0163i erau denumi\u0163i \u00een Bugeac \u015fi stundi\u015fti. Amnezia colectivit\u0103\u0163ii nu e provocat\u0103 de curgerea implacabil\u0103 a timpului sau de vreo neglijen\u0163\u0103. E, mai degrab\u0103, o com\u0103 indus\u0103. E semnul c\u0103, odat\u0103 ajuns la noul c\u0103min, Culachi s-a convertit \u015fi c\u0103 identitatea lui ini\u0163ial\u0103 s-a \u015fters definitiv. \u00cendr\u0103gostit de Katrina, fiica rabinului Abraam Moskovici din Bolgrad, negustorul de m\u0103rfuri se converte\u015fte la religia evreilor mesianici (preocupa\u0163i \u015fi de Noul Testament), fondat\u0103 de Iosif Davidovici Rabinovici. Rom\u00e2nul (sau doar un locuitor din Ardeal) \u00ee\u015fi pierde orice leg\u0103tur\u0103 cu etnia, pentru c\u0103 intr\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 ordine.
\nFragmentele referitoare la formarea catehetic\u0103 a str\u0103mo\u015fului mitic se dovedesc printre cele mai reu\u015fite ale c\u0103r\u0163ii. Vasile Ernu adun\u0103 informa\u0163iile dintr-o via\u0163\u0103 caracteristic\u0103 pentru sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi le plaseaz\u0103 \u00eentr-un profil biografic. Drumul pentru afaceri se transform\u0103 \u00een c\u0103l\u0103torie ini\u0163iatic\u0103. Me\u015fter \u00een nego\u0163, Culachi e ucenic \u00een trebile duhovnice\u015fti. Dar aici discut\u0103m \u015fi despre achizi\u0163ionarea m\u0103iestriei \u00een deplasare, \u00een descenden\u0163a doctoratelor catolice \u015fi a piet\u0103\u0163ii protestante. Casa nu se identific\u0103 prin cuibul care infantilizeaz\u0103 \u015fi antreneaz\u0103 iner\u0163ii, ci prin locul unde e\u015fti \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat, s\u0103rutat pe ambii obraji \u015fi binecuv\u00e2ntat s\u0103 mergi \u00een locul r\u00e2nduit de tine: \u201eDincolo de toate cele povestite, mai \u015ftiu cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 str\u0103bunelul meu a \u00eentemeiat \u00een acea perioad\u0103 una dintre cele mai importante secte din regiune, care avea s\u0103 se extind\u0103 pe cuprinsul \u00eentregului imperiu \u015fi s\u0103 influen\u0163eze o mul\u0163ime de alte grupuri religioase\u201c (p. 75). \u00cen aceast\u0103 m\u0103rturie nu tocmai temperat\u0103 rezid\u0103 for\u0163a colectivit\u0103\u0163ii.
\nHotarul \u015fi marginea<\/strong>
\nSectan\u0163ii lui Vasile Ernu m\u0103rturisesc \u015fi \u00een favoarea dep\u0103\u015firi grijilor zilei. Solidaritatea nu se manifest\u0103 \u00een planul macrosocial, ci \u00een spa\u0163iul unei comunit\u0103\u0163i care, c\u00e2nd un \u0163esut este v\u0103t\u0103mat, se adun\u0103 a\u015fa \u00eenc\u00e2t pielea s\u0103 se acopere de coaj\u0103. Nu conteaz\u0103 c\u0103 rana va l\u0103sa cicatrici. R\u0103m\u00e2ne \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 procesul de \u00eentrajutorare, nu efectul care, a\u015fa cum am men\u0163ionat, nu face dec\u00e2t s\u0103 atenueze pagubele, nu s\u0103 amelioreze situa\u0163ia. Adopt\u00e2nd asemenea solu\u0163ii, departajarea se \u0163ine sub control \u015fi intervine un fel de nivelare. Sunt dou\u0103 momente-cheie pentru a \u00een\u0163elege mentalitatea respectiv\u0103. Unul e foametea din 1946-1947. Insist asupra celuilalt, const\u00e2nd \u00eentr-o lec\u0163ie de percep\u0163ie. Fiul lui Culachi, Ivan, respinge partea plin\u0103 a paharului. Studiaz\u0103 \u00eentregul a\u015fa cum se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 (de altfel refuz\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire b\u0103utura), potolind apetitul comilitonilor pentru lupta deschis\u0103 sau pentru sacrificiu \u00een folosul ob\u015ftii. \u00cen condi\u0163iile dictaturii lui Stalin, nu caut\u0103 s\u0103 se adapteze prin concesii, s\u0103 se fofileze sau s\u0103 renun\u0163e la credin\u0163\u0103, ci se comport\u0103 potrivit cerin\u0163elor impuse de sistem: \u201eS\u0103-i dea Dumnezeu s\u0103n\u0103tate \u015fi via\u0163\u0103 \u015fi s\u0103-l \u0163in\u0103 \u00een prostia lui. S\u0103-i dea Dumnezeu timp s\u0103 ne ia \u015fi s\u0103 ne duc\u0103 prin toate pu\u015fc\u0103riile \u015fi prin tot URSS-ul, c\u0103 doar a\u015fa mai putem \u00eendeplini \u015fi noi porunca Domnului: C\u00e2nta\u0163i laudele Lui p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului. V\u0103 da\u0163i seama c\u0103 el ne creeaz\u0103 toate condi\u0163iile, ne pl\u0103te\u015fte biletele, iar noi trebuie doar s\u0103 le propov\u0103duim p\u0103c\u0103to\u015filor. Unde s-a mai v\u0103zut asta? S\u0103 ne rug\u0103m Domnului s\u0103-l binecuv\u00e2nteze, must\u0103cea bunelul \u00een col\u0163ul gurii\u201c (p. 146).
\nIvan nu-l trimite pe om \u00een patul lui Procust, ci l\u0103rge\u015fte sau restr\u00e2nge parametrii de lucru. Mi se pare c\u0103 vorbele \u00een\u0163eleptului sunt suficiente ca Sectan\u0163ii s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 respect \u015fi curiozitate. De altfel, istorisirile lui Vasile Ernu sunt \u00eenc\u0103rcate de un umor asem\u0103n\u0103tor cu stepa siberian\u0103. Tufi\u015furile sunt lucruri rare acolo, dar u\u015for de z\u0103rit. Ierburile sunt sub\u0163iri, arse de soare \u00eenainte s\u0103 creasc\u0103, dar au r\u0103d\u0103cini puternic \u00eenfipte \u00een sol. C\u0103lca\u0163i de pede\u015ftri, de cavalerie, de \u015fenile, locuitorii s-au statornicit prin ritualul \u00eengrop\u0103rii conduc\u0103torilor. Macheta romanului se g\u0103se\u015fte \u00een afirmarea vibra\u0163iei \u00een ipostaza de principiu c\u0103l\u0103uzitor al istoriei. Sunt aspecte pe care civiliza\u0163ii belicoase le trateaz\u0103 total diferit, ceea ce ne \u00eencredin\u0163eaz\u0103 c\u0103 statica \u015fi dinamica sunt procese relative: \u201eIsmailul se afl\u0103 pe malul Dun\u0103rii, pe bra\u0163ul Chilia, la doar 80 de kilometri de v\u0103rsarea acestuia \u00een Marea Neagr\u0103. Au trecut pe aici \u015fi grecii, despre care se spune c\u0103 i-ar fi f\u0103cut prima hain\u0103 str\u0103lucitoare, \u015fi boierii Moldovei, care au vrut s\u0103-l fac\u0103 cetate de hotar, dar \u015fi turcii, care nu prea \u015ftiau ce-i aia hotar. Pe aici au mai venit \u015fi ru\u015fii, care i-au izgonit pe turci \u015fi, dup\u0103 ce i-au \u00eenv\u0103\u0163at semnifica\u0163ia hotarului, adic\u0103 locul ve\u015fnic schimb\u0103tor, au decis s\u0103 nu mai plece\u201c (p. 38).
\nVasile Ernu \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 publicul \u015fi transmi\u0163\u00e2ndu-i cu non\u015falan\u0163\u0103 zestrea sentimental\u0103 a locuitorilor din zona cuprins\u0103 \u00eentre Nistru \u015fi Bug. Inconsecven\u0163a devine o cale de supravie\u0163uire. Istoriile mo\u015ftenite sau z\u0103logite pot servi ca \u00eendrumar pentru perceperea adecvat\u0103 a ceea ce reprezint\u0103 ideologia. Sectan\u0163ii umbl\u0103 s\u0103-\u015fi expun\u0103 morala, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een recluziune. Se declar\u0103 revolu\u0163ionari. Ac\u0163ioneaz\u0103 doar ca ni\u015fte anarhi\u015fti. Se erijeaz\u0103 \u00een apocaliptici, dar \u00ee\u015fi reazem\u0103 credin\u0163a pe Vechiul Testament. A\u015fteapt\u0103 cu spaim\u0103 \u015fi autoflagelare Judecata de Apoi, P\u0103m\u00e2ntul Nou \u015fi Cerul Nou \u015fi, totodat\u0103, nu renun\u0163\u0103 la mentalitatea conservatoare. De altfel, relat\u0103rile din volum sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een cinci p\u0103r\u0163i, prelu\u00e2nd titlurile (\u00een tradi\u0163ia traducerilor reformate) Pentateuhului: Geneza, Exodul, Leviticul, Numeri \u015fi Deuteronomul. Totu\u015fi, primele dou\u0103 secven\u0163e din Sectan\u0163ii au drept motto un pasaj din Epistola I a Sf\u00e2ntului Apostol Ioan, respectiv din Faptele Apostolilor (ambele \u00een versiunea rom\u00e2neasc\u0103 de Dumitru Cornilescu). Este semnul c\u0103, de\u015fi se consider\u0103 \u201eadev\u0103ra\u0163ii\u201c cre\u015ftini, mai apropia\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura ini\u0163ial\u0103, evreii mesianici se raporteaz\u0103 mai pu\u0163in la Evanghelii. Cel pu\u0163in a\u015fa indic\u0103 referin\u0163ele selectate de Vasile Ernu pentru fiecare dintre episoade. Sectan\u0163ii exalt\u0103 virtutea, demnitatea, curajul, martirajul, altruismul, dar, \u00een momente de rug\u0103ciune, \u00ee\u015fi \u00eente\u0163esc vina, ru\u015finea, panica, pentru ca apoi s\u0103 caute oaia neagr\u0103 \u015fi \u0163apul isp\u0103\u015fitor. Comunitatea lui Vasile Ernu cinste\u015fte via\u0163a, \u00eens\u0103 majoritatea formelor ceremoniale se refer\u0103 la moarte. Totu\u015fi, naturale\u0163ea particip\u0103rii comunit\u0103\u0163ii la petrecerea defunc\u0163ilor se love\u015fte de un dereglaj, a\u015fa cum reiese \u00eentr-una dintre confesiunile autorului: \u201eDe fapt, m-am n\u0103scut \u00eentre doi mor\u0163i. \u015ei fratele dinaintea mea, \u015fi sora de dup\u0103 mine au murit la na\u015ftere. Sincer s\u0103 fiu, nici nu \u015ftiu prea multe despre aceste momente de cump\u0103n\u0103 din familia mea, pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu s-a vorbit despre ele\u201c (p. 317). Familia patriarhului Culachi a ajuns, la un moment dat, s\u0103-\u015fi menajeze copiii. E semnalul c\u0103 lumea sectan\u0163ilor \u015fi-a ie\u015fit din \u0163\u00e2\u0163\u00e2ni.
\nDeocamdat\u0103, cu Sectan\u0163ii, Vasile Ernu pune o virgul\u0103 dup\u0103 primul predicat din Mic\u0103 trilogie a marginalilor. A\u015fez, \u00een schimb, un semn de exclamare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vasile Ernu, Sectan\u0163ii, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2015, 376 p. Despre proza-document Sectan\u0163ii e cazul s\u0103 discut\u0103m cu empatie. Nu \u00een\u0163eleg prin \u201eempatie\u201c comp\u0103timire. Ar fi un gest fariseic. Mila e, oric\u00e2nd, versiunea soft a judec\u0103\u0163ii. \u00cen\u0163eleg prin empatie s\u0103 accept existen\u0163a altor modele educa\u0163ionale dec\u00e2t cele \u00een care am fost crescut sau la care am… Cite\u0219te mai mult »Restul lumii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14345,131],"class_list":["post-23990","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-sectantii","tag-vasile-ernu"],"views":1376,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23990","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23990"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23990\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23991,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23990\/revisions\/23991"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23990"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23990"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23990"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}