Este o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103 ca-n zilele noastre, c\u00e2nd ecranele televizoarelor sunt umplute cu oameni plimba\u0163i \u00een c\u0103tu\u015fe la DNA, s\u0103 po\u0163i scrie un roman istoric. \u015ei nu unul privind istoria noastr\u0103 recent\u0103, ci unul ce zugr\u0103ve\u015fte perioada fanariot\u0103
\na Bucure\u015ftiului. Din aceast\u0103 aventur\u0103, Doina Ru\u015fti a ie\u015fit \u00eenving\u0103toare. Am putea spune c\u0103 ea nu este la prima tentativ\u0103 de a scrie un roman istoric.
\nA mai publicat, \u00een 2008, Fantoma din moar\u0103, o ampl\u0103 fresc\u0103 a comunismului rom\u00e2nesc, pentru care a fost distins\u0103 cu Premiul pentru proz\u0103 al USR, \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een registrul distic\u0163iilor, pentru romanul Lizoanca la 11 ani a primit premiul \u201eIon Creang\u0103\u201c al Academiei Rom\u00e2ne. Este, a\u015fadar, o prozatoare talentat\u0103 \u015fi care st\u0103p\u00e2ne\u015fte foarte bine resorturile prozei contemporane.
\nAnul acesta a publicat la Editura Polirom, \u00een colec\u0163ia \u201eLtd\u201c, romanul Manuscrisul fanariot, o carte care porne\u015fte de la un fapt real. Este vorba despre un manuscris pe care autoarea l-a g\u0103sit la Academia Rom\u00e2n\u0103. Pornind de la acest zapis, Doina Ru\u015fti construie\u015fte o nara\u0163iune plasat\u0103 pe mai multe paliere ale scriiturii. \u00cen prima este vorba despre povestea de iubire a lui Ioan Lu Bradu Milikopo, un t\u00e2n\u0103r de numai 17 ani care pleac\u0103 din cartierul C\u0103\u0163ol al Salonicului, la Bucure\u015fti, pentru a-\u015fi tr\u0103i pe deplin libertatea. Numai c\u0103, ajuns la Giurgiu, i se schimb\u0103 numele \u00een Leun, apelativ care fusese al valetului Hastatov, consul al Rusiei. Ac\u0163iunea se petrece \u00een Bucure\u015ftiul anului 1796. Trebuie s\u0103 spunem c\u0103 acest t\u00e2n\u0103r a venit la Bucure\u015fti pentru c\u0103 pe tronul \u0163\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti se afla Nikos Mavrogheni, \u201eun marinar grec\u201c. Numai c\u0103 Mavrogheni a avut de luptat cu austriecii, pe care i-a \u00eenvins la Ostrovul Florentin \u015fi la Cetate.\u00a0 \u00cen final, viteazul domnitor este \u00eenfr\u00e2nt \u015fi ucis de\u00a0 austrieci, iar pe tronul \u0163\u0103rii vine Moruzi. Leun vede Bucure\u015ftiul cu ochii adolescentului nevoit s\u0103 se maturizeze repede. Ceea ce-l duce la pierderea libert\u0103\u0163ii\u00a0 fizice \u015fi interioare este dragostea pe care i-o poart\u0103 Maiorc\u0103i, o \u0163iganc\u0103 din s\u0103la\u015ful boierului Dan Bra\u015foveanu Doicescu, pentru c\u0103 \u00een final el se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Maiorca, devine sclav, are doi copii. Numai nepo\u0163ii lui au prins dezrobirea, f\u0103cut\u0103 de Mihail Kog\u0103lniceanu, \u00een guvernul lui Alexandru Ioan Cuza. Ajutat de \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Arghir \u015fi de Tilu B\u0103jescu, Leun reu\u015fe\u015fte s\u0103 devin\u0103 unul dintre cei mai c\u0103uta\u0163i croitori din urbe. Tilu B\u0103jescu este \u015fi autorul de facto al manuscrisului fanariot. Acesta ar fi, \u00een linii mari, primul palier pe care Doina Ru\u015fti \u00ee\u015fi situeaz\u0103 nara\u0163iunea.
\nAl doilea palier este perspectiva istoric\u0103. Din m\u0103rturia personajului narator afl\u0103m cum domnitorul Moruzi este urcat pe tron, cum boierimea \u0163ese intrigi la Curtea Domneasc\u0103. \u00censu\u015fi Moruzi \u015fi boierul Dan Bra\u015foveanu Doicescu fac parte dintr-o organiza\u0163ie de tip francmason, Fr\u0103\u0163ia Sf\u00e2ntului Andrei. Boierii Divanului, printre care Br\u0103iloiu, ar dori chiar o \u00eenl\u0103turare de la domnie a lui Moruzi. Tot \u00een aceast\u0103 perspectiv\u0103 se include \u015fi via\u0163a \u0163iganilor, care, dup\u0103 cum se \u015ftie, majoritatea erau robi, iar domnitorul \u00eei judeca dup\u0103 Pravila lui Armenopol , \u201emacedoneanul, care, cu toate c\u0103 trecuser\u0103 c\u00e2teva sute de ani, continua s\u0103 exercite un respect unanim, at\u00e2t printre greci, c\u00e2t \u015fi printre rom\u00e2ni\u201c. Via\u0163a acestor robi se desf\u0103\u015foar\u0103 la grani\u0163a dintre fantastic \u015fi real. Mentalitatea oamenilor acelei vremi era impregnat\u0103 de fantasmele \u015fi credin\u0163ele acestor \u0163igani. M\u0103rturie st\u0103 condamnarea la moarte a Tranc\u0103i, mama Maiorc\u0103i, care, pentru fapte mai mult \u00eenchipuite, a fost sp\u00e2nzurat\u0103. Sunt pagini de un mare dramatism, pe care personajul narator ni le poveste\u015fte f\u0103r\u0103 ironie, ci incluz\u00e2nd o not\u0103 de ambiguitate, a\u015fa cum era \u015fi via\u0163a acestor \u0163igani. Fantasticul se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een cazul lui Tilu B\u0103jescu \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Arghir. Tilu \u015fi Arghir erau \u00eendr\u0103gosti\u0163i de Zoica, fata lui Mantu, bijutierul. C\u00e2nd Zoica era gata-gata s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu un grec, dispare pur \u015fi simplu, iar toat\u0103 lumea credea c\u0103 este vorba despre o vraj\u0103 f\u0103cut\u0103 de Tranca. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd Zoica apare, ne d\u0103m seama c\u0103 ea fugise cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Arghir la mo\u015fie, unde \u00ee\u015fi consumaser\u0103 luna de miere. \u00cen tot acest timp, Tilu B\u0103jescu suferea \u015fi preg\u0103tea \u00een ascuns tot felul de licori, pentru a o face pe Zoica s\u0103-l iubeasc\u0103. Numai c\u0103 licorile lui nu aveau nici un efect. Iar atunci se hot\u0103r\u00ee s\u0103-l otr\u0103veasc\u0103 pe Arghir. I-a reu\u015fit lovitura \u015fi Arghir a fost g\u0103sit mort.
\nAl treilea palier, \u015fi poate cel mai important, este aten\u0163ia pe care autoarea o d\u0103 limbajului, cuvintelor.\u00a0 \u00cen fapt, Bucure\u015ftiul, pe acest palier, devine personajul principal. \u201e(\u2026) Bucure\u015ftiul, pentru cine nu \u015ftie, este un ora\u015f m\u00e2nc\u0103tor de cuvinte, o gaur\u0103 hr\u0103nit\u0103 cu \u015foapte, un depozit de \u015fuier\u0103turi \u015fi de c\u00e2ntece. Este un ora\u015f sugativ\u0103. Nu conteaz\u0103 de unde vin, dac\u0103 sunt nem\u0163e\u015fti, grece\u015fti sau chiar dintr-o limb\u0103 moart\u0103. Orice cuv\u00e2nt e o sc\u00e2nteie, un combustibil care \u0163ine ora\u015ful \u00een via\u0163\u0103. Cine vrea s\u0103 scotoceasc\u0103 dup\u0103 cuvinte pierdute, cine are mania acelor dulci vechituri trebuie neap\u0103rat s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu Bucure\u015ftiul. \u00cen fibra lui se plimb\u0103, ca pe banda unei vitrine de lux, toate vorbele sc\u0103pate cu voie sau f\u0103r\u0103 voie \u00een perimetrul ora\u015fului. Uneori, un refren apare din neant, adus inexplicabil de apele D\u00e2mbovi\u0163ei, \u00eenc\u00e2t pe cheiul ei ai impresia c\u0103 \u015fu\u015fotesc spiridu\u015fi\u201c. Tot at\u00e2t de important este pentru autoare cuv\u00e2ntul Kilipir, c\u0103ruia \u00eei dedic\u0103 ultimul capitol al romanului. \u00cens\u0103, la Doina Ru\u015fti, cuvintele au o obiectivitate, ele sunt privite \u00een corporalitatea lor. Totodat\u0103, autoarea introduce ceea ce se nume\u015fte un personaj cititor, identific\u00e2nd-o aici pe Manda Doicescu, so\u0163ia boierului Dan Bra\u015foveanu Doicescu. Nemul\u0163umit\u0103 de c\u0103snicia ei, de desele escapade amoroase ale boierului c\u00e2nd cu Gogo\u015fica, c\u00e2nd la mo\u015fie la Prundu, Manda se refugiaz\u0103 \u00een c\u0103r\u0163i. Cite\u015fte, mai \u00eent\u00e2i, volumele aduse de boierul Scarlat Sl\u0103tineanu, prietenul \u015fi amantul ei p\u00e2n\u0103 la c\u0103s\u0103toria acestuia, apoi romanele g\u0103site \u00een cas\u0103 \u015fi aruncate \u00eentr-un co\u015f. Visa la Cavalerul de la Mancha, o trimitere la Don Quijote al lui Cervantes, tradus din grece\u015fte de boierul Sl\u0103tineanu special pentru ea. \u201ePovestea\u00a0 curgea drept \u00een creier, unde fiecare cuv\u00e2nt zidea hanuri pline de b\u0103rba\u0163i elegan\u0163i, cu buze albite de c\u00e2t vorbiser\u0103 \u015fi de domni\u0163e pentru care cavalerii \u015fi-ar fi dat via\u0163a. Iar \u00eentre ei, Cavalerul de Mancha era exact b\u0103rbatul la care visa.
\nManuscrisul fanariot este o carte dens\u0103, plin\u0103 de poezie \u015fi senzualitate. Este m\u0103rturia unor vremuri c\u00e2nd Bucure\u015ftiul era cufundat \u00een fumul ciubucelor, c\u00e2nd \u015falvarii multicolori colindau pie\u0163ele \u015fi podurile peste D\u00e2mbovi\u0163a, c\u00e2nd ve\u015ftile erau purtate din gur\u0103 \u00een gur\u0103, devenind pe nesim\u0163ite legende. Este un roman al comunic\u0103rii, al limbajului colorat \u015fi plin de cuvinte a c\u0103ror vechime r\u0103zbate prin aburii istoriei, al cutumelor care explic\u0103 \u00een multe sensuri comportamentul bucure\u015fteanului de r\u00e2nd. Este un roman fascinant, de o mare literaritate, care te fascineaz\u0103 \u015fi pe care nu-l po\u0163i uita cur\u00e2nd.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103 ca-n zilele noastre, c\u00e2nd ecranele televizoarelor sunt umplute cu oameni plimba\u0163i \u00een c\u0103tu\u015fe la DNA, s\u0103 po\u0163i scrie un roman istoric. \u015ei nu unul privind istoria noastr\u0103 recent\u0103, ci unul ce zugr\u0103ve\u015fte perioada fanariot\u0103 a Bucure\u015ftiului. Din aceast\u0103 aventur\u0103, Doina Ru\u015fti a ie\u015fit \u00eenving\u0103toare. Am putea spune c\u0103 ea nu este… Cite\u0219te mai mult »Dragoste \u015fi ur\u0103 \u00een Bucure\u015ftiul fanariot<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8884,14785],"class_list":["post-23986","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-doina-rusti","tag-lizoanca-la-11-ani"],"views":1781,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23986","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23986"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23986\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23987,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23986\/revisions\/23987"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23986"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23986"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23986"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}