{"id":23970,"date":"2015-07-18T17:58:39","date_gmt":"2015-07-18T15:58:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23970"},"modified":"2015-07-18T17:58:39","modified_gmt":"2015-07-18T15:58:39","slug":"teologia-vesela","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teologia-vesela\/","title":{"rendered":"Teologia vesel\u0103"},"content":{"rendered":"

500 la 500<\/strong>
\nLa Judecata de Apoi, dup\u0103 o examinare minu\u0163ioas\u0103, Dumnezeu va distribui oamenii \u00een iad sau \u00een rai. Este limpede c\u0103 pe acela care a f\u0103cut numai \u015fi numai fapte bune \u00eel va trimite in rai. Este limpede c\u0103 pe acela care a f\u0103ptuit o singur\u0103 fapt\u0103 rea \u015fi, \u00een rest, numai fapte bune tot \u00een rai \u00eel va distribui. \u015ei a\u015fa mai departe, \u015fi a\u015fa mai departe, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajungem la individul care a f\u0103ptuit (s\u0103 ipotetiz\u0103m) 500 de fapte bune \u015fi 500 de fapte rele. Acesta unde va fi trimis: \u00een rai sau \u00een iad?
\n6.666<\/strong>
\nS-a atribuit teologilor scolastici \u00eentrebarea: c\u00e2\u0163i \u00eengeri \u00eencap pe v\u00e2rful unui ac? A fost \u2013 nu e nici un secret \u2013 o calomnie anglican\u0103. Scolasticii nu au formulat niciodat\u0103 o astfel de \u00eentrebare. Dar g\u00e2ndul cu siguran\u0163\u0103 l-au avut. G\u0103sesc \u00een cartea lui Norman Cohn, Demonii Europei: Demonizarea cre\u015ftinilor \u00een Evul mediu (Pandora-M, 2002, p. 35) informa\u0163ia c\u0103 Richard de Saint-Victor (c. 1110 \u2013 1173) a g\u00e2ndit ceva similar \u00eentreb\u0103rii apocrife (cu \u00eengerii d\u0103n\u0163uitori pe v\u00eerful acului). Numitul teolog victorin, Richard, porne\u015fte de la o afirma\u0163ie din Evanghelie: \u00een trupul omului \u00ee\u015fi poate g\u0103si s\u0103la\u015f o legiune de demoni. Oricine \u015ftie c\u0103 legiunea este format\u0103 din 6.666 de indivizi. \u015ei dac\u0103 o legiune de demoni poate invada trupul omului, asta \u00eenseamn\u0103, conchide Richard de Saint-Victor, c\u0103 demonii sunt entit\u0103\u0163i pur spirituale, lipsite de \u00eentindere (greutate, mass\u0103).
\nMen\u0163ionez \u00een treac\u0103t faptul (\u00eendeob\u015fte \u015ftiut) c\u0103 demonii sunt fra\u0163ii p\u0103c\u0103to\u015fi ai \u00eengerilor buni.
\n\u00centruparea<\/strong>
\nWilliam Ockham: G\u00e2ndul c\u0103 Iisus Christos s-ar fi putut \u00eentrupa \u00eentr-un asin, \u00eentr-o piatr\u0103 sau \u00eentr-un arbore nu cuprinde nici o contradic\u0163ie. \u00cei r\u0103spunde Umberto Eco, peste ani: Dac\u0103 Iisus s-ar fi \u00eentrupat \u00een Japonia, ast\u0103zi ne-am fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit cu orez \u015fi sake.
\nJames Joyce \u015fi supra-lapsarienii dogmatici
\nNu \u015ftiu dac\u0103 este adev\u0103rat (iar James Joyce nu este \u00een nici un caz o surs\u0103 teologic\u0103 foarte credibil\u0103), dar g\u0103sesc \u00een Portret al artistului la tinere\u0163e un pasaj \u00een care este vorba de ereticii numi\u0163i \u201esupra-lapsarieni dogmatici\u201c. Prin ce se caracterizeaz\u0103 doctrina lor? Ei cred c\u0103 Dumnezeu \u015fi-a f\u0103cut alegerile \u015fi repudierile nu \u00een urma c\u0103derii omului, ci mai \u00eenainte de aceasta. \u015ei independent de orice creatur\u0103.
\nIdeea c\u0103 Dumnezeu s-a \u00eentrupat nu pentru c\u0103 omul a p\u0103c\u0103tuit, ci pentru c\u0103 momentul \u00eentrup\u0103rii figura deja \u00een planul divin \u00eenc\u0103 \u00eenainte de crea\u0163ia lumii nu este nou\u0103. Ea poate fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 la teologii ru\u015fi de la \u00eenceputul secolului XX (la Serghei Bulgakov, de pild\u0103). Dar nu sunt deloc sigur c\u0103 ace\u015fti teologi ar putea fi numi\u0163i supra-lapsarieni dogmatici.
\n81<\/strong>
\n\u00centr-un pasaj din Convivio (IV: 24), Dante Alighieri a discutat concis o \u00eentrebare contrafactual\u0103: ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 Iisus Cristos nu ar fi fost r\u0103stignit? C\u00e2\u0163i ani p\u0103m\u00e2nte\u015fti ar fi stat printre muritorii de r\u00e2nd?
\nR\u0103spunsul lui Dante este foarte precis: Iisus Cristos ar fi tr\u0103it exact c\u00e2\u0163i ani a tr\u0103it \u015fi Platon, \u201eacel b\u0103rbat des\u0103v\u00e2r\u015fit, care l-a frapat pe Socrate, c\u00e2nd l-a v\u0103zut prima oar\u0103\u201c (Vincent de Beauvais, Speculum historiale, III: 60).
\nDar c\u00e2t a tr\u0103it Platon? Nu este nici un secret. Optzeci \u015fi unu de ani. Nici mai mult, dar nici mai pu\u0163in. De unde \u015ftia Dante, \u00een secolul al XIV-lea, c\u00e2\u0163i ani a tr\u0103it Platon, cu aproape dou\u0103 milenii \u00eenainte? Printr-o viziune? Printr-o intui\u0163ie subit\u0103? Nu. Din lectura unui tratat al lui Marcus Tullius Cicero (De senectute, 5).
\n\u0162in\u00e2nd cont de premise, concluzia nu poate fi dec\u00e2t una singur\u0103. Citez: \u201eIar eu cred c\u0103 dac\u0103 Cristos nu ar fi fost r\u0103stignit \u015fi ar fi tr\u0103it tot timpul c\u00eet putea d\u0103inui via\u0163a lui potrivit naturii, la optzeci \u015fi unu de ani ar fi fost str\u0103mutat din trupul pieritor \u00een cel ve\u015fnic\u201c.
\nDante Alighieri nu spune \u00eens\u0103 dac\u0103 Iisus Cristos ar fi continuat s\u0103 predice sau nu, dac\u0103 s-ar fi stabilit \u00een Ierusalim sau Nazaret, dac\u0103 ar fi fost proclamat de facto regele iudeilor, dac\u0103 s-ar fi \u00eent\u00e2lnit cu \u00eemp\u0103ratul Tiberius, dac\u0103 s-ar fi c\u0103s\u0103torit cu Maria Magdalena, dac\u0103 s-ar fi \u00eemp\u0103cat cu fariseii, dac\u0103 ar fi c\u0103l\u0103torit la Alexandria sau Atena, dac\u0103 l-ar fi stimat pe arhiereul Caiafa, dac\u0103 l-ar fi pus dreg\u0103tor pe Iuda, dac\u0103 l-ar fi cunoscut pe Saul din Tars, dac\u0103 ar fi iertat smochinul, dac\u0103 Irod ar fi renun\u0163at de bun\u0103voie la tron etc. etc. etc.
\n16<\/strong>
\nIrlandezul Samuel Beckett (1906-1989) are particularitatea rarissim\u0103 de a fi un scriitor bilingv. A scris \u00een englez\u0103 \u015fi francez\u0103. Beckett a luat premiul Nobel pentru literatur\u0103 \u00een 1969. \u00cen loc s\u0103 se trufeasc\u0103, a considerat evenimentul un dezastru. Primul s\u0103u roman cu ecou a fost Molloy (1951). C\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul acestei c\u0103r\u0163i, exist\u0103 o list\u0103 de \u00eentreb\u0103ri teologice subtile, la care e foarte dificil s\u0103 dai un r\u0103spuns inteligent. O reproduc \u00eentocmai:<\/p>\n

\u201e\u00cen mod straniu, m\u0103 preocupau anume probleme de ordin teologic. Iat\u0103 c\u00e2teva:
\n1. C\u00e2t pre\u0163uie\u015fte teoria ce spune c\u0103 Eva n-ar fi ie\u015fit din coasta lui Adam, ci dintr-o tumoare \u00een pulpa piciorului (fes\u0103)?
\n2. \u015earpele se t\u00e2ra sau, cum afirm\u0103 Comestor, mergea \u00een picioare?
\n3. Maria a conceput prin ureche, cum vrea Sf\u00e2ntul Augustin \u015fi Adobard?
\n4. C\u00e2t timp ne va l\u0103sa Anticrist s\u0103-l tot a\u015ftept\u0103m?
\n5. Are \u00eentr-adev\u0103r importan\u0163\u0103 cu ce m\u00e2n\u0103 te \u015ftergi la fund?
\n6. Ce s\u0103 g\u00e2ndim despre jur\u0103m\u00e2ntul irlandezilor depus cu m\u00e2na dreapt\u0103 pe relicvele sfin\u0163ilor \u015fi cu st\u00e2nga pe membrul viril?
\n7. Natura respect\u0103 sabatul?
\n8. S\u0103 fie adev\u0103rat c\u0103 diavolii nu sufer\u0103 deloc de chinuri infernale?
\n9. Teologia algebric\u0103 a lui Craig. Ce s\u0103 crezi despre asta?
\n10. S\u0103 fie adev\u0103rat c\u0103 sf\u00e2ntul Roch copil nu vrea s\u0103 sug\u0103 nici miercurea, nici vinerea?
\n11. Ce s\u0103 crezi despre excomunicarea viermilor \u00een secolul al XVI-lea?
\n12. S\u0103 fii de acord cu cizmarul italian Lovat care, dup\u0103 ce s-a castrat, s-a r\u0103stignit?
\n13. Ce \u00eenv\u00e2rtea Dumnezeu \u00eenainte de crea\u0163ie?
\n14. Viziunile fericite la nesf\u00e2r\u015fit n-ar constitui o surs\u0103 de plictiseal\u0103?
\n15. S\u0103 fie adev\u0103rat c\u0103 supliciul lui Iuda se \u00eentrerupe s\u00e2mb\u0103ta?
\n16. Dac\u0103 ai c\u00e2nta liturghia mor\u0163ilor pentru cei vii?\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

500 la 500 La Judecata de Apoi, dup\u0103 o examinare minu\u0163ioas\u0103, Dumnezeu va distribui oamenii \u00een iad sau \u00een rai. Este limpede c\u0103 pe acela care a f\u0103cut numai \u015fi numai fapte bune \u00eel va trimite in rai. Este limpede c\u0103 pe acela care a f\u0103ptuit o singur\u0103 fapt\u0103 rea \u015fi, \u00een rest, numai fapte… Cite\u0219te mai mult »Teologia vesel\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[14775,14774,14776],"class_list":["post-23970","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-demonii-europei","tag-norman-cohn","tag-teologi-scolastici"],"views":1570,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23970","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23970"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23970\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23971,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23970\/revisions\/23971"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23970"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23970"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23970"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}