Salonic, mai 2015. T\u00e2rgul interna\u0163ional de carte. Se opre\u015fte la standul rom\u00e2nesc. O femeie sub\u0163ire, \u00eentre dou\u0103 v\u00e2rste. Cu cearc\u0103nele p\u00e2n\u0103 la b\u0103rbie, moart\u0103 de oboseal\u0103. Totu\u015fi frumoas\u0103, apar\u0163in\u00e2nd genului de femei care la orice v\u00e2rst\u0103 arat\u0103 ca ni\u015fte fete.Trage dup\u0103 ea o valiz\u0103. Are privirea curioas\u0103, a omului cu exerci\u0163iul lecturii. \u00cei spun \u00een grece\u015fte c\u0103 la standul nostru c\u0103r\u0163ile sunt \u00een limba rom\u00e2n\u0103. R\u0103m\u00e2ne t\u0103cut\u0103, dar are o privire u\u015for amuzat\u0103, meditativ\u0103. C\u0103r\u0163ile noastre sunt \u00een limba rom\u00e2n\u0103, o dau pe englez\u0103. \u015etiu, \u00eemi r\u0103spunde \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Sunt complet derutat\u0103. Vine oare din Rom\u00e2nia? Nu, din Rusia, spune. Adic\u0103 acolo a f\u0103cut o escal\u0103. De venit, vine de departe. Din Cuba. Este arhitect \u00een Havana de c\u00e2teva decenii. A venit acum \u00een Grecia s\u0103-\u015fi vad\u0103 mama. \u015ei a citit \u00eentr-un pliant, la aeroport, c\u0103 e ultima zi a T\u00e2rgului de carte. A\u015fa c\u0103 s-a oprit aici. Despre c\u0103r\u0163i vorbe\u015fte ca un om superavizat. \u015ei limba ei rom\u00e2n\u0103 este perfect\u0103. Nu are, din p\u0103cate, prea mult timp la dispozi\u0163ie, \u00eemi spune. De\u015fi i-ar fi pl\u0103cut s\u0103 mai st\u0103m de vorb\u0103. Mama ei locuie\u015fte la Florina, unde trebuie \u015fi ea s\u0103 ajung\u0103 cu un tren de sear\u0103. La vechea lor cas\u0103 p\u0103rinteasc\u0103.<\/p>\n
\u201eTe-ai n\u0103scut la Florina?\u201c, o \u00eentreb. Nu, s-a n\u0103scut la Ta\u015fkent. Acolo au stat o vreme p\u0103rin\u0163ii ei, greci refugia\u0163i dup\u0103 r\u0103zboiul civil. Apoi au fost transfera\u0163i \u00een Rom\u00e2nia. Ea a f\u0103cut \u015fcoala la Craiova, la cel mai bun liceu. \u015ei era pasionat\u0103 de literatur\u0103. Facultatea de arhitectur\u0103 a urmat-o la Sofia. Acolo l-a cunoscut pe so\u0163ul ei, student cubanez. La absolvire au plecat la Havana. Are doi copii. O fat\u0103, c\u0103s\u0103torit\u0103 \u00een Mexic cu un sociolog. \u015ei unul, \u015fi altul, speciali\u015fti de \u00eenalt\u0103 clas\u0103, cu un viitor profesional cert. Recunoscu\u0163i \u00een \u0163\u0103ri ale Americii Latine. \u015ei un b\u0103iat tehnocrat. La studii el a cunoscut o turcoaic\u0103. S-au c\u0103s\u0103torit \u015fi au doi copii. Tr\u0103iesc \u00een Istanbul.
\nA cump\u0103rat c\u00e2teva c\u0103r\u0163i. \u015ei ne-am rev\u0103zut la Atena, unde venise pentru Festivalul Latino-American, care s-a desf\u0103\u015furat aici timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Am \u00eenso\u0163it-o. Mi-am dep\u0103nat amintirile din c\u0103l\u0103torii prin \u0163\u0103rile pe unde tr\u0103ise \u015fi trecuse \u015fi ea. Rar m-am sim\u0163it mai apropiat\u0103 de un om de la prima vedere. Poate c\u0103 eram am\u00e2ndou\u0103 de v\u00e2rste apropiate, poate fiindc\u0103 ne pl\u0103cea literatura, poate c\u0103 eram \u015fi grecoaice, \u00een aceste zile \u00een care Grecia zguduie lumea. De vorbit \u00eentre noi vorbeam rom\u00e2ne\u015fte. Ziarele pe care le citeam cu sufletul la gur\u0103 erau grece\u015fti. Seara dansam la Festivalul Latino-American dansuri din Patria Grande. La plecare a mai luat c\u00e2teva c\u0103r\u0163i rom\u00e2ne\u015fti. S-a reg\u0103sit \u00een ele. \u015ei, spunea, ar vrea s\u0103 le traduc\u0103 copiilor ei. S\u0103 citeasc\u0103 \u015fi ei. S\u0103 vad\u0103 cum s-a scurs via\u0163a neamului lor. Am umblat cu ea c\u00e2teva zile pe la edituri. Voia s\u0103-\u015fi tip\u00e3reasc\u0103 o carte despre influen\u0163a culturii grece\u015fti \u00een arta cubanez\u0103. Editorii c\u00e2nt\u0103reau manuscrisul. C\u00e2teva sute de fotografii. Cine are bani acum s\u0103 editeze o asemenea carte?
\nLa data plec\u0103rii ei, lucurile \u00een Grecia se precipitau. \u015ei se inflamau \u00een jurul situa\u0163iei Greciei la Bruxelles. S-a \u00eentors premierul la Atena. A anun\u0163at referendumul. \u201eCum s\u0103 plec eu de aici, o grecoaic\u0103, tocmai acum?\u201c, se \u00eentreba disperat\u0103. A \u00eencercat s\u0103-\u015fi anuleze biletul de avion. A fost imposibil, o costa o sum\u0103 de care nu dispunea. A\u015fa c\u0103 a trebuit s\u0103 plece. O noapte pe un aeroport din Moscova. Alte optsprezece ore p\u00e2n\u0103 la ea acas\u0103. \u015ei unde era, de fapt, casa ei? C\u00e2t a stat la Atena o sunau copiii. Unul din Mexic. Altul din Istanbul. O suna mama ei, din nordul Greciei, de la Florina. O suna so\u0163ul de la Havana. O sunau colegele de la liceul din Craiova. O sunau arhitec\u0163i cu studii la Sofia. Vorbea cu to\u0163i despre situa\u0163ia creat\u0103 \u00een Grecia. Se interesau oameni de pe cinci continete ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu noi.
\nDe c\u00e2nd a plecat, suntem am\u00e2ndou\u0103 pe posturile de televiziune \u015fi cu ochii-n ziare. \u00cemi scrie zilnic pe email. Scrisorile ei \u00eencep frumos: \u201ePe aceast\u0103 parte a planetei…\u201c.
\nCred c\u0103 am putea s\u0103 public\u0103m, la un moment dat, aceste scrisori. Cel pu\u0163in, legat de referendum, ne-am lansat \u00eentr-un adev\u0103rat curs despre democra\u0163ie. Cum nu te po\u0163i numi democrat f\u0103r\u0103 s\u0103 ai educa\u0163ie democratic\u0103. \u015ei ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, acest lucru? \u00censeamn\u0103 capacitatea fiec\u0103ruia de a evalua ce face el \u00eensu\u015fi pentru demos. Nu pentru sine. Nu pentru partidul lui. Pentru demos. Apoi, s\u0103 evaluezi ce loc anume ocupi tu \u00een societate. \u015ei asta tot \u00een func\u0163ie de ceea ce ai f\u0103cut pentru demos. Ce ai f\u0103cut, ce faci \u015fi ce e\u015fti \u00een m\u0103sur\u0103 sau \u00een putere s\u0103 faci.
\nDe pe acea parte a planetei am fost informat\u0103 prin scrisorile ei cum a fost receptat referendumul grecesc. Cu diferen\u0163a respectiv\u0103 de fus orar, am s\u0103rb\u0103torit fiecare evenimentul. I-am spus c\u0103 se danseaz\u0103 \u00een Platia Syntagma. Mi-a spus c\u0103 se danseaz\u0103 la Havana, la Buenos Aires, \u00een Venezuela. Se danseaz\u0103 \u00een America Latin\u0103, le spuneam cu un ceas mai devreme prietenilor mei din Atena, \u00eenainte ca \u015ftirile s\u0103 fie transmise \u015fi de posturile noastre de televiziune.
\nIeri diminea\u0163a nu mi-a venit s\u0103 deschid computerul \u015fi s\u0103-i scriu. A demisionat Varoufakis. Eram fascinate am\u00e2ndou\u0103 de personalitatea acestui Gavroche modern, tob\u0103 de carte, st\u0103p\u00e2n pe sine \u015fi pe situa\u0163ie, adev\u0103rat succes al diasporelor. Nu \u015ftiu dac\u0103 nu i se datoreaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u015fi lui succesul la referendum. Era omul informat, care a tr\u0103it ce tr\u0103iesc unii, din \u0163ara lui, dar a tr\u0103it \u015fi ce tr\u0103iesc ceilal\u0163i, \u00een \u0163\u0103rile care tind la suprema\u0163ie, a f\u0103cut fa\u0163\u0103 \u00een toate ipostazele, s-a eliberat de complexe. Asta sperie p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cel mai mult, i-am scris arhitectei de pe \u201ecealalt\u0103 parte a planetei\u201c. Omul dezinhibat, care nu mai poate fi intimidat prin nimic, fiindc\u0103 a tr\u0103it toate ipostazele. \u015ei s-a pozi\u0163ionat. Aici ar fi singura supap\u0103 de siguran\u0163\u0103 a copiilor no\u015ftri, \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i \u015fi ei prin lume. S\u0103 se pozi\u0163ioneze. \u015ei s\u0103 realizeze c\u0103 nu-i poate nimeni intimida. Varoufakis a fost (\u015fi este) idolul tineretului nostru. Trecerea lui prin politic\u0103 nu va fi uitat\u0103 cur\u00e2nd. Nu-l vor uita cei care l-au cunoscut. \u00cel vor c\u0103uta \u00een c\u0103r\u0163i. \u00cei vor duce dorul. Le va lipsi ca model. \u201eCred c\u0103 atunci c\u00e2nd ne vom echilibra c\u00e2t de c\u00e2t\u201c, mi-a spus o b\u0103tr\u00e2n\u0103 pe strad\u0103, dovad\u0103 c\u0103 el fascina nu numai tineretul, cred c\u0103, dac\u0103 reu\u015fim c\u00e2t de c\u00e2t s\u0103 ne reg\u0103sim, \u00eel vom aduce pe b\u0103iat \u00eenapoi\u201c. I-am scris acest lucru \u015fi arhitectei de pe cealalt\u0103 parte a planetei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Salonic, mai 2015. T\u00e2rgul interna\u0163ional de carte. Se opre\u015fte la standul rom\u00e2nesc. O femeie sub\u0163ire, \u00eentre dou\u0103 v\u00e2rste. Cu cearc\u0103nele p\u00e2n\u0103 la b\u0103rbie, moart\u0103 de oboseal\u0103. Totu\u015fi frumoas\u0103, apar\u0163in\u00e2nd genului de femei care la orice v\u00e2rst\u0103 arat\u0103 ca ni\u015fte fete.Trage dup\u0103 ea o valiz\u0103. Are privirea curioas\u0103, a omului cu exerci\u0163iul lecturii. \u00cei spun \u00een… Cite\u0219te mai mult »Pentru demos, pe cinci continente<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14773,14772],"class_list":["post-23968","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-emigranti-in-grecia","tag-grecia-zguduie-lumea"],"views":1298,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23968","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23968"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23968\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23969,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23968\/revisions\/23969"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}