{"id":23966,"date":"2015-07-18T17:54:49","date_gmt":"2015-07-18T15:54:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23966"},"modified":"2015-07-18T17:54:49","modified_gmt":"2015-07-18T15:54:49","slug":"uniunea-europeana-intra-in-zona-de-turbulente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/uniunea-europeana-intra-in-zona-de-turbulente\/","title":{"rendered":"Uniunea European\u0103 intr\u0103 \u00een zona de turbulen\u0163e"},"content":{"rendered":"

De parc\u0103 nu ar fi fost destul cutremurul provocat de criza din Ucraina, Europa mai \u00eencaseaz\u0103 unul din partea Greciei \u015fi intr\u0103 \u00eentr-o periculoas\u0103 zon\u0103 de turbulen\u0163e. Reprezentan\u0163ii Troicii: Comisia European\u0103, F.M.I. \u015fi Banca Central\u0103 European\u0103 nu au reu\u015fit s\u0103 conving\u0103 guvernul premierului Tsipras s\u0103 achite datoria de 320 de miliarde de euro \u015fi astfel s-au trezit cu un stat din \u201ezona euro\u201c, club integra\u0163ionist de avangard\u0103, \u00een pragul falimentului. Dou\u0103 mari crize concomitente \u00een Europa este prea mult, s\u0103 recunoa\u015ftem. Dac\u0103 va fi sau nu scoas\u0103 Ucraina de sub mantaua Kremlinului este greu de prev\u0103zut. Un personaj al lui Cehov spune: exist\u0103 o limit\u0103 a cinstei peste care nimeni nu poate s\u0103 treac\u0103. Ra\u0163ionament de slav sentimental care, iat\u0103, \u00een cazul Greciei, nu a func\u0163ionat. Marii creditori au trecut de limita cinstei, iar grecii au crezut mult\u0103 vreme c\u0103 pot uita de datorii. C\u00e2nd au realizat c\u0103 este imposibil a fost prea t\u00e2rziu. A cui este vina cea mai mare?
\nReferendumul este un drept <\/strong>
\nconferit de democra\u0163ie<\/strong>
\nRuperea negocierilor duse de premierul grec Tsipras \u015fi ministrul s\u0103u, Varoufakis, cu Troica, autoritatea \u00een spatele c\u0103reia se ad\u0103postesc creditorii, au condus la recursul la referendumul din 5 iulie. S\u0103 spun\u0103 poporul \u201eda\u201c sau \u201enu\u201c dac\u0103 accept\u0103 condi\u0163iile \u00eenrobitoare puse de creditori pentru achitarea datoriilor. Era de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 poporul nu le va accepta, iar premierul Tsipras \u015fi locotenentul s\u0103u cuno\u015fteau r\u0103spunsul. Nu au fost siguri, totu\u015fi, c\u0103 acest r\u0103spuns poate fi at\u00e2t de clar. Mediatic, se produseser\u0103 destul de multe presiuni pentru un e\u015fec, chiar pentru \u00eempiedicarea organiz\u0103rii referendumului. Televiziunile transmiteau reportaje din Atena \u00een care erau chestiona\u0163i c\u00e2\u0163iva (aceia\u015fi) tineri dac\u0103 grecii vor s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Uniunea European\u0103, iar r\u0103spunsurile, \u00eentr-o englez\u0103 f\u0103r\u0103 accent, veneau automat: nu, ar \u00eensemna apocalipsa, Tsipras este un mincinos. C\u00e2nd a devenit clar c\u0103 manipularea nu d\u0103 acelea\u015fi rezultate ca \u00een alte p\u0103r\u0163i, francezii au \u00eenceput s\u0103 chestioneze \u015fi greci obi\u015fnui\u0163i, g\u0103si\u0163i u\u015for pe toate terasele din Atena, iar ace\u015ftia au respins nu politica lui Tsipras, ci pe cea a Bruxelles-ului. R\u0103m\u00e2ne o \u00eentrebare c\u0103reia \u00eei va fi greu de dat un r\u0103spuns: de ce s-au opus Bruxelles-ul, mai ales Berlinul, referendumului? \u00cen cazul Greciei, consultarea poporului nu este un drept conferit de democra\u0163ie? Pe acest teren intr\u0103m \u00een zona erorilor care conduc la amalgamarea dictatului cu democra\u0163ia.
\nMai mult\u0103 deta\u015fare de grupurile de presiune nu stric\u0103<\/strong>
\nUna dintre erorile Bruxelles-ului a fost aceea de a for\u0163a recuperarea datoriei \u00een beneficiul creditorilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 porneasc\u0103 de la condi\u0163iile \u015fi complicit\u0103\u0163ile la acumularea acesteia. Troica a for\u0163at \u201elimita cinstei\u201c \u015fi a fost tentat\u0103 s\u0103 deplaseze cauzele crizei pe ambi\u0163iile unui partid de st\u00e2nga \u015fi ale celor doi politicieni radicali, premierul Tsipras \u015fi ministrul Varoufakis. Bruxelles-ul \u0163ine cu orice pre\u0163 s\u0103 favorizeze dreapta liberal\u0103, asum\u00e2ndu-\u015fi responsabilitatea de a b\u0103ga sub pre\u015f profiturile creditorilor. A fost clar c\u0103 institu\u0163iile comunitare au cunoscut de mult\u0103 vreme politica b\u0103ncilor creditoare \u015fi c\u0103 au \u00eenchis ochii la corup\u0163ia guvernelor Greciei din ultimii ani. Birocra\u0163ii de la Bruxelles au ignorat deliberat faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd la mijloc se afl\u0103 destinul unui popor, miza \u00een politica rela\u0163iilor cu un stat membru nu trebuie s\u0103 fie platforma unui partid politic, nici doctrina unui curent ideologic. Devenise st\u00e2njenitor, a\u015f spune ru\u015finos, s\u0103 fie taxa\u0163i grecii ca popor lene\u015f numai pentru a fi sus\u0163inut\u0103 vinov\u0103\u0163ia Atenei.
\n\u00cen ciuda eviden\u0163elor, Bruxelles-ul refuz\u0103 s\u0103 fac\u0103 un inventar al erorilor, iar acesta nu s-ar rezuma doar la obsesia politicii de austeritate. Dup\u0103 referendum, Grecia nu a ie\u015fit din zona euro, au fost reluate negocierile pentru ree\u015falonarea datoriei, just\u0103 sau injust\u0103, iar capul lui Tsipras nu a c\u0103zut, de\u015fi Bruxelles-ul \u015fi-a dorit at\u00e2t de mult asta. Mai degrab\u0103, se poate spune c\u0103 am asistat la o criz\u0103 care a eviden\u0163iat sl\u0103biciunea institu\u0163ional\u0103 a celei mai promi\u0163\u0103toare structuri de integrare european\u0103: zona euro. Bruxelles-ul nu are reguli solide, iar pe cele pe care le-a avut, nu le-a aplicat riguros. Pe acest fond, pot c\u0103dea victime multe state, nu doar Grecia. Prin acel \u201enu\u201c de la referendum, grecii nu au cerut p\u0103r\u0103sirea Uniunii Europene, nici nu au considerat c\u0103 datoriile nu trebuie pl\u0103tite. Acel \u201enu\u201c a \u00eensemnat refuzul de a mai vedea guvernan\u0163ii greci negociind \u00een genunchi. Grecii vor o nou\u0103 clas\u0103 politic\u0103, de st\u00e2nga, de centru sau de dreapta, care s\u0103 aib\u0103 for\u0163a de a rezista \u015fantajului. Iar \u015fantajul, ca \u015fi lobby-ul, a devenit o practic\u0103 ap\u0103s\u0103toare la Bruxelles. Drama prin care trece ast\u0103zi Grecia este o lec\u0163ie pentru multe dintre statele membre. Dup\u0103 referendum, ziarul italian La stampa cerea o Europ\u0103 a popoarelor. \u00cen bun\u0103 parte, presa european\u0103 \u2013 cu excep\u0163ia celei rom\u00e2ne\u015fti \u2013 sus\u0163ine respectarea alegerii f\u0103cute de greci la 5 iulie.
\n\u015ei \u00eenc\u0103 ceva<\/strong>
\nPentru organizare, Europa are nevoie de democra\u0163ie, nu de dictatur\u0103. Filosofia austerit\u0103\u0163ii a fost transformat\u0103 \u00een politic\u0103 de obedien\u0163\u0103. Grecii n-au mai suportat-o. Recuperarea oric\u0103rei datorii, nu numai de la Grecia, intrat\u0103 \u00eentr-o faz\u0103 disperat\u0103 de neputin\u0163\u0103, trebuie corelat\u0103 cu o politic\u0103 ra\u0163ional\u0103 de dezvoltare economic\u0103. Este nevoie de investi\u0163ii care s\u0103 \u201eproduc\u0103\u201c, s\u0103 lase ceva acolo unde sunt f\u0103cute, nu de credite cu dob\u00e2nzi de 15-20%, insuportabile pentru orice popor.
\nGrecia nu iese nici din U.E., nici din zona euro, ci r\u0103m\u00e2ne \u201e\u00eentre margini\u201c. Negocierile sunt reluate. Nimeni nu are interesul s\u0103 vad\u0103 acest stat \u201e\u00een afar\u0103\u201c. A fost formulat un concept nou pentru definirea statutului Greciei, cel de \u201e\u00eentre margini\u201c (traducerea din englezul \u201eeurolimbo\u201c). Pentru a facilita sarcina premierului Alexis Tsipras la negocieri, ministrul Yanis Varoufakis, care a dus timp de cinci luni b\u0103t\u0103lia cu Troica, a demisionat. Prima victim\u0103 a victoriei! Lucrurile depind de Atena \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00een sensul de a trece f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rzieri la reforme, mai ales a sistemului fiscal dezastruos. Un moratoriu va permite Greciei o perioad\u0103 de respiro.
\nAtitudinea liderilor europeni s-a flexibilizat sensibil de \u00eendat\u0103 ce a fost cunoscut rezultatul referendumului. Era clar c\u0103 nimeni nu risca s\u0103-\u015fi ia responsabilitatea ie\u015firii Greciei din zona euro. Social-democratul german Martin Schultz, pre\u015fedinte al Parlamentului European, a cerut instituirea unui program de ajutor umanitar pentru Grecia. \u201eGuvernul grec trebuie s\u0103 vin\u0103 cu propuneri consecvente \u015fi constructive… f\u0103r\u0103 de care intr\u0103m \u00eentr-o perioad\u0103 dificil\u0103 \u015fi chiar dramatic\u0103\u201c. Intransigentul Jean-Claude Juncker, pre\u015fedintele Comisiei Europene, a \u00eendemnat protagoni\u015ftii s\u0103 se a\u015feze rapid la masa tratativelor pentru g\u0103sirea solu\u0163iilor cele mai convenabile. \u015ei de data asta, pre\u015fedintele Hollande \u015fi cancelarul Merkel au fost cei care au deblocat situa\u0163ia, u\u015fur\u00e2nd sarcina reuniunii Eurogrupului care a urmat \u00eent\u00e2lnirii lor.
\nSolu\u0163ii exist\u0103 iar ele sunt c\u0103utate \u201e\u00eentre marginile\u201c a dou\u0103 direc\u0163ii: re-e\u015falonarea datoriei \u015fi oportunitatea ie\u015firii Greciei din zona euro. S\u0103 ne oprim la opiniile a doi exper\u0163i. Roland Gillet de la Sorbona, implicat \u00een negocierile de p\u00e2n\u0103 acum, afirm\u0103: \u201eChiar dac\u0103 unele state sunt iritate de atitudinea partidului Syriza, negocierea este necesar\u0103, leg\u0103turile sunt at\u00e2t de puternice \u00een s\u00e2nul Uniunii Europene, mai ales \u00een zona euro, c\u0103 nu se va mai putea continua a\u015fa. Trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 cont c\u0103 tratatele (Uniunii n.n.) nu prev\u0103d ie\u015firea din zona euro\u201c. La polul opus, Andr\u00e9 Sapir, profesor de economie la Universitatea liber\u0103 din Bruxelles, membru al Grupului think-tank Bruegel, consider\u0103 c\u0103 \u201eie\u015firea Greciei din zona euro ar fi o bun\u0103 oportunitate pentru ca Uniunea economic\u0103 \u015fi monetar\u0103 s\u0103 se fortifice elimin\u00e2nd \u201er\u0103\u0163oiul \u015fchiop\u201c; se \u00eent\u0103resc astfel metodele de guvernare\u201c.
\nGrecia nu va ie\u015fi din zona euro. Pacea \u015fi \u00een\u0163elegerea sunt rezultatul unei treziri la realitate a liderilor intransigen\u0163i \u015fi al unor presiuni venite dintr-un curent nou ce se contureaz\u0103 pe continent: cel al refuzului politicii de dictat a centrului. Liderii Partidul Podemos din Spania au criticat guvernele socialiste din Italia \u015fi Fran\u0163a pentru atitudinea avut\u0103 fa\u0163\u0103 de dificult\u0103\u0163ile guvernului Tsipras \u015fi au cerut lui Matteo Renzi \u015fi Fran\u00e7ois Hollande s\u0103 fac\u0103 o adev\u0103rat\u0103 politic\u0103 de st\u00e2nga. Mul\u0163i \u00eencep s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 schimbarea de la Atena, chiar dac\u0103 a fost condus\u0103 de un premier cu vederi radicale \u015fi un ministru teribilist, dar bun cunosc\u0103tor al ma\u015fin\u0103riei finan\u0163ei mondiale, nu ar fi reu\u015fit dac\u0103 nu ar fi \u00eentrunit adeziunea unui popor. Seismul va avea urm\u0103ri. Nu este nimic exagerat s\u0103 se considere c\u0103 un stat mic, nu unul cu o economie puternic\u0103, a fost \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 produc\u0103 o criz\u0103 at\u00e2t de profund\u0103.
\nReferendumul grec nu a fost \u201eo lovitur\u0103 de poker\u201c, cum i-au zis unii, ci un demers democratic. \u015ei a mai fost un avertisment c\u0103 Europa intr\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 de turbulen\u0163e. Multe state trebuie s\u0103-\u015fi pun\u0103 centurile de siguran\u0163\u0103. Mai ales Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De parc\u0103 nu ar fi fost destul cutremurul provocat de criza din Ucraina, Europa mai \u00eencaseaz\u0103 unul din partea Greciei \u015fi intr\u0103 \u00eentr-o periculoas\u0103 zon\u0103 de turbulen\u0163e. Reprezentan\u0163ii Troicii: Comisia European\u0103, F.M.I. \u015fi Banca Central\u0103 European\u0103 nu au reu\u015fit s\u0103 conving\u0103 guvernul premierului Tsipras s\u0103 achite datoria de 320 de miliarde de euro \u015fi astfel… Cite\u0219te mai mult »Uniunea European\u0103 intr\u0103 \u00een zona de turbulen\u0163e<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,14770,14771,14768,14769],"class_list":["post-23966","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-greciei-zona-euro","tag-guvernul-grec","tag-partidul-podemos-din-spania","tag-roland-gillet"],"views":1649,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23966","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23966"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23966\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23967,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23966\/revisions\/23967"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23966"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23966"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23966"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}