{"id":23950,"date":"2015-07-12T17:04:19","date_gmt":"2015-07-12T15:04:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23950"},"modified":"2015-07-12T17:04:19","modified_gmt":"2015-07-12T15:04:19","slug":"de-doua-ori-urmuz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-doua-ori-urmuz\/","title":{"rendered":"De dou\u0103 ori Urmuz"},"content":{"rendered":"<blockquote><p>\n<strong>Pu\u015fa Roth, <em>\u015eambelan la viezuri,<\/em> Editura Premier, Ploie\u015fti, 2002<\/strong><\/p>\n<p><strong>Constantin Z\u0103rnescu, \u0162ara lui Urmuz, Editura Funda\u0163iei Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Dup\u0103 publicarea volumului de exegeze consacrat recept\u0103rii critice a lui Urmuz (Urmuz \u00een con\u015ftiin\u0163a critici, 2014), am primit mai multe admonest\u0103ri pentru faptul de a nu fi cuprins \u00een demersul meu analitic pe to\u0163i cei care s-au aplecat asupra autorului Paginilor bizare, mai ales \u00een anii din urm\u0103. Observa\u0163ii \u00eendrept\u0103\u0163ite, chiar dac\u0103 am comentat vreo nou\u0103zeci de autori, de la primele interven\u0163ii critice\/interpretative p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2013.<\/p>\n<p>Numai c\u0103 unii dintre cei sup\u0103ra\u0163i acum nu m-au ajutat cu nimic, \u00een ciuda faptului c\u0103 am dat sfoar\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 (cum se zice) pentru a-mi fi semnalate asemenea contribu\u0163ii. M\u0103 voi str\u0103dui s\u0103 \u00eendrept lucrurile la o eventual\u0103, posibil\u0103 (?) edi\u0163ie a doua. P\u00e2n\u0103 atunci \u00eens\u0103, dou\u0103 c\u0103r\u0163i mi se par demne de a fi aduse \u00een aten\u0163ia public\u0103: cea a doamnei Pu\u015fa Roth, o pies\u0103 construit\u0103 dup\u0103 textele urmuziene, \u015eambelan la viezuri (Editura Premier, Ploie\u015fti, 2002), \u015fi un roman, \u0162ara lui Urmuz de Constantin Z\u0103rnescu (Editura Funda\u0163iei Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2014).<br \/>\n\u015eambelan la viezuri este un experiment interesant \u015fi de altfel reu\u015fit de a dialoga, pentru teatrul radiofonic \u015fi chiar pentru teatrul scenic, \u00eentr-o intrig\u0103 aleatorie, pe motive din universul prozelor insolite ale lui Urmuz. Demers temerar \u00eentruc\u00e2t e greu de imaginat o ordonare logic\u0103 a unor nara\u0163iuni \u00een totul ilogice, fermec\u0103toare \u00eens\u0103 prin tocmai refuzul programatic de a se \u00eencadra \u00een vreo ordine epic\u0103 normal\u0103, realist\u0103. Scenariul doamnei Pu\u015fa Rorth, scrie Costin Tuchil\u0103 \u00eentr-o postfa\u0163\u0103 (Mic\u0103 istorie \/ foarte\/ urmuzian\u0103), \u201enu este o dramatizare a prozei lui Urmuz, ci un text care porne\u015fte de la ciudatele personaje \u015fi absurdele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri comice din Pagini bizare\u201d. Rezult\u0103 astfel un teatru absurd (ceva \u00een manier\u0103 ionescian\u0103), amuzant prin combinarea, \u00eentr-un alt fel, a rela\u0163iilor dintre personajele respectivelor texte, c\u0103rora li se confec\u0163ioneaz\u0103 un discurs ce evoc\u0103 diversele st\u0103ri de fapte \u015fi atitudini, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u00een care trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem evolu\u0163ia personajelor lui Urmuz, dar \u00eentr-o actualizare a acestora, c\u0103ci piesa vrea s\u0103 fie \u201eo satir\u0103 a r\u0103ului contemporan\u201d, dup\u0103 propria m\u0103rturisire a autoarei. Efectul parodic e\u2026 comic, dar a face o parodie la parodie (mul\u0163i comentatori au etichetat textele urmuziene ca fiind parodice) \u00eenseamn\u0103 a aduce haina, odat\u0103 \u00eentoars\u0103 pe dos, la condi\u0163ia ei\u2026 ini\u0163ial\u0103, serioas\u0103 (iertat\u0103-mi fie aceast\u0103 metafor\u0103). Astfel c\u0103 eroii produc fraze ce nu mai au nimic din savoarea frazelor absurde ale eroilor urmuzieni, ele fiind amuzante doar prin trimiterile la contextul cunoscut al epicii autorului Cronicarilor. Citez la \u00eent\u00e2mplare: \u201eSTAMATE (aflat l\u00e2ng\u0103 u\u015f\u0103): Al dracului \u015fi Turnavitu \u0103sta! C\u00e2nd \u00eel apuc\u0103 grija, o dat\u0103 pe an, cap\u0103t\u0103 form\u0103 de bidon \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een aplicare funestul plan al sinuciderii. ISMAIL (\u00een prim plan): Voi nu \u015fti\u0163i\u2026 Sau nu v\u0103 mai aduce\u0163i aminte c\u0103, odat\u0103, \u00eentors dintr-o c\u0103l\u0103torie, s-a \u00eemboln\u0103vit at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t din cauza str\u0103nuturilor, a reu\u015fit s\u0103-mi molipseasc\u0103 to\u0163i viezurii! S-a dat prea aproape de ei. Am\u0103r\u00e2\u0163ii str\u0103nutau \u015fi le curgeau ochii de-au inundat cu\u015ftile. \u015etia toat\u0103 strada Arionoaiei. A fost concediat pe loc de la serviciu. STAMATIDA (l\u00e2ng\u0103 Stamate, spun\u00e2ndu-i la ureche): S-a prostit r\u0103u Ismail \u0103sta! Numai favori\u0163ii au r\u0103mas de el, hi-hi-hi\u2026 Uit\u0103 de la m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 la gur\u0103! P\u0103i de, p\u0103i de, Turnaviiitu, viezurii, eh, \u015fi uneori nevasta\u2026 greu, s\u0103racu\u2026 STAMATE (venind \u00een prim-plan): Ismaile, l-ai mai v\u0103zut pe Emil? ISMAIL: Da\u2019 cine nu-l vede! E nesp\u0103lat de la botez, \u015fi de vrei sau nu vrei \u00eel z\u0103re\u015fti sau, mai bine zis, \u00eel sim\u0163i de la distan\u0163\u0103\u201d. \u015e.a.m.d. Avea perfect\u0103 dreptate Ileana Berlogea c\u00e2nd aprecia c\u0103 \u201ePu\u015fa Roth a \u00eencercat imposibilul \u015fi i-a reu\u015fit: acela de a crea o ac\u0163iune dintr-o non-ac\u0163iune \u015fi caractere din umbre \u015fi marionete\u201d (Via\u0163a medical\u0103, martie 2000). Numai c\u0103 aceast\u0103 ac\u0163iune e paralel\u0103 cu ac\u0163iunile din textele lui Urmuz. Piesa nefiind, la urma urmelor, nici replic\u0103, nici interpretare, nici dramatizare, nici parodie. E un text \u00een sine, pe motive urmuziene. Cei care au \u00eencercat s\u0103 scrie \u00een maniera grefierului de la Curtea de Casa\u0163ie n-au reu\u015fit dec\u00e2t ni\u015fte pasti\u015fe mai mult sau mai pu\u0163in lamentabile, mai mult sau mai pu\u0163in izbutite. Tipul de literatur\u0103 oferit de Urmuz este inimitabil \u015fi de aceea o fund\u0103tur\u0103 pentru oricine \u00eencearc\u0103 s\u0103-l urmeze. Pu\u015fa Roth nu \u00eencearc\u0103 asta. Ea pleac\u0103 din textele lui Urmuz \u015fi realizeaz\u0103 o fars\u0103 absurd\u0103, care \u00eei reu\u015fe\u015fte. De aici \u015fi succesul cu montarea la Radio Rom\u00e2nia Cultural (martie 1999; regia artistic\u0103: Leonard Popovici) \u015fi la Teatrul \u201eBacovia\u201d din Bac\u0103u (septembrie 1999; regia artistic\u0103: Constantin Dinischiotu). Mai e de re\u0163inut c\u0103 \u015fi C\u0103t\u0103lina Buzoianu a realizat un spectacol, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu textul doamnei Pu\u015fa Roth, la Teatrul \u201e\u0162\u0103nd\u0103ric\u0103\u201d din Bucure\u015fti, care s-a jucat de foarte pu\u0163ine ori, probabil ne\u00een\u0163eles de junii spectatori, obi\u015fnui\u0163ii teatrului. Oricum, vorba lui Costin Tuchil\u0103: \u201eFolosind metafora suprarealist\u0103 urmuzian\u0103, piesa Pu\u015fei Roth, scris\u0103 savuros \u015fi cu o impecabil\u0103 tehnic\u0103 de teatru radiofonic, este o conving\u0103toare pledoarie pentru p\u0103strarea raportului rezonabil dintre individ \u015fi lumea \u00eenconjur\u0103toare. Odat\u0103 acest raport modificat, nebunia se dezl\u0103n\u0163uie\u201d.<br \/>\nRomanul \u0162ara lui Urmuz de Constantin Z\u0103rnescu este cu totul altceva. Prozatorul \u00eel propune pe Urmuz \u00eensu\u015fi ca erou al desf\u0103\u015fur\u0103rii epice, acesta evoc\u00e2ndu-\u015fi etapele vie\u0163ii, dar mai ales coment\u00e2nd anturajul \u00een care se complace, anturaj alc\u0103tuit din personaje cu comportamente ciudate (cel pu\u0163in), care nu sunt altele dec\u00e2t personajele propriilor sale texte. Un fel de marionete ce se mi\u015fc\u0103 \u00eentr-o lume grotesc\u0103, din care face parte integrant\u0103 \u015fi Urmuz, \u00eentr-o atmosfer\u0103 ap\u0103s\u0103toare \u015fi aberant\u0103, confuz\u0103 \u015fi ridicol\u0103. Rela\u0163iile dintre personaje sunt aparent fire\u015fti, destinele lor \u00eens\u0103 au amprenta unei existen\u0163ialit\u0103\u0163i suprarealiste. Romancierul compune astfel un soi de tablou de epoc\u0103 \u00een manier\u0103 avangardist\u0103, stilul discursului narativ prelu\u00e2nd maniera relat\u0103rilor urmuziene. Nu e totu\u015fi o pasti\u015f\u0103. Nu e romanul lui Apunache. Dar orgoliul romancierului merge \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t motiveaz\u0103 emo\u0163ional angajamentele fiin\u0163iale ale lui Fuchs, pe care le descrie dincolo de ceea ce propusese Urmuz \u00eensu\u015fi, umaniz\u00e2ndu-l pe acest Wolfgang Hannenheim Robert Norbert Fuchs (\u201emuzicianul\u201d), compun\u00e2nd \u201evia\u0163a clanului Fuchs\u201d, dar av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103 men\u0163ioneze \u00een final: \u201eAceast\u0103 epopee bizar\u0103 nu a putut fi, niciodat\u0103, terminat\u0103!\u201d. O alt\u0103 biografie este aceea a primarului K\u00e2rligatzilor, localitatea unde Urmuz \u015fi-a \u00eenceput cariera juridic\u0103; apoi avatarurile procesului paternit\u0103\u0163ii fabulei Cronicarii etc. \u015ei mai presus de toate atmosfera kafkian\u0103, ap\u0103s\u0103toare, din cl\u0103direa tribunalului, unde era suspectat c\u0103 scrie \u015fi altceva dec\u00e2t trebuia s\u0103 scrie un grefier: \u201eDevenisem foarte u\u015for \u015fi aproape vaporos, rarefiat, \u015fi m\u0103 sim\u0163eam \u00eentr-o pozi\u0163ie de neutralitate, eram nealiniat \u015fi neclintit, ne\u00eenclinat \u015fi necl\u0103tinat. \u00cens\u0103 mi s-ar fi repro\u015fat, oric\u00e2nd, printre \u00abai no\u015ftri\u00bb, stra\u015fnici b\u0103rba\u0163i ai legilor, c\u0103 nu fac parte din nici o grupare, din nici o asocia\u0163iune, pen-club, \u015f.a., \u015fi auzeam, pe-aproape-mi, ca prin vis, cum literele, miliardele de litere, de prin h\u00e2r\u0163oagele blestemate ale Cur\u0163ii de Casa\u0163ie, se izbeau \u00een lemnul rafturilor enorme \u015fi nesf\u00e2r\u015fite \u015fi de zidul c\u0103r\u0103miziu, italic, renascentist, metalic, auzindu-le, \u00een\u0103untru, zgomotul golului istoric, lacustru \u015fi mecanic. Unele litere dospeau, altele se mic\u015forau \u015fi disp\u0103reau, piereau. Pe coridoare \u015fi culoare, dincolo de pere\u0163ii biroului meu, \u00een spatele unor vrafuri de cataloage, scripte \u015fi scriptologii, auzeam discu\u0163ii. \u00cen \u015foapte, \u00eentre inculpa\u0163i \u015fi avoca\u0163i \u015fi trosnetele stranii de grosolane foarfeci, de sfori t\u0103iate \u015fi sigilii rupte, de acte subtilizate din dosare, de vibra\u0163iile, ca de r\u0103zboi de \u0163esut\u201d.<br \/>\nConstantin Z\u0103rnescu realizeaz\u0103, \u00een fond, radiografia unui co\u015fmar. Co\u015fmarul eroului s\u0103u se confund\u0103 cu acela al prototipului real, personaj care se \u015fi m\u0103rturise\u015fte \u00een acest sens: \u201eEu am r\u0103mas, p\u00e2n\u0103 \u00een ceasul din urm\u0103, o victim\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la un punct un supravie\u0163uitor al personagiilor mele. \u015ei a zgomotelor, urletelor \u015fi ispitelor \u00eenceputului secolului!&#8230; A tenta\u0163iilor lor rafinate, usc\u0103cioase, poliglote \u015fi sofisticate. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 restitui totul en miettes, \u00een f\u0103r\u00e2me, din buc\u0103\u0163i \u015fi \u0163\u0103nd\u0103ri\u201d. E aici, dac\u0103 dori\u0163i, \u015fi interpretarea pe care o d\u0103 Constantin Z\u0103rnescu scrisului lui Urmuz.<br \/>\nRomanul \u0162ara lui Urmuz este, \u00een felul s\u0103u, prin construc\u0163ie \u015fi prin concep\u0163ie, singular \u00een contextul prozei noastre actuale. P\u0103cat c\u0103 nu a fost tip\u0103rit la o editur\u0103 care s\u0103-\u015fi difuzeze produc\u0163ia. Cunoscut \u015fi luat \u00een observa\u0163ia criticii, el s-ar fi impus, dup\u0103 cum merit\u0103, \u00eentre reu\u015fitele de originalitate ale momentului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pu\u015fa Roth, \u015eambelan la viezuri, Editura Premier, Ploie\u015fti, 2002 Constantin Z\u0103rnescu, \u0162ara lui Urmuz, Editura Funda\u0163iei Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2014 &nbsp; Dup\u0103 publicarea volumului de exegeze consacrat recept\u0103rii critice a lui Urmuz (Urmuz \u00een con\u015ftiin\u0163a critici, 2014), am primit mai multe admonest\u0103ri pentru faptul de a nu fi cuprins \u00een demersul meu analitic pe to\u0163i&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-doua-ori-urmuz\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De dou\u0103 ori Urmuz<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14755,14753,14754,14756],"class_list":["post-23950","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-constantin-zarnescu","tag-pusa-roth","tag-sambelan-la-viezuri","tag-tara-lui-urmuz"],"views":1176,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23950","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23950"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23950\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23951,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23950\/revisions\/23951"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23950"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23950"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23950"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}