Despre tezarul rom\u00e2nesc aflat la Moscova s-au scris mii de pagini, s-au depus eforturi sus\u0163inute pentru a putea fi recuperat, s-au c\u0103utat mijloace politice \u015fi diplomatice pentru a \u00eendrepta o injusti\u0163ie. Unul dintre cei care s-au preocupat de aceast\u0103 problem\u0103 si a \u00eencercat s\u0103 \u00eendrepte o eroare istoric\u0103 a fost istoricul Ioan Scurtu. Cartea domniei sale ne aduce foarte multe informa\u0163ii, detalii despre evenimentele trecute, dar mai ales despre istoria \u00een timp real conturat\u0103 de cele dou\u0103 tabere. Acestea vin s\u0103 completeze tabloul de informa\u0163ii, despre cum au tratat \u015fi interpretat oficialit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne aceast\u0103 problem\u0103.
\nLa sf\u00e2r\u015fitul anului trecut a ap\u0103rut cartea scris\u0103 de Ioan Scurtu,Tezaurul Rom\u00e2niei la Moscova, note \u015fi m\u0103rturii despre activitatea Comisiei Comune rom\u00e2no-ruse (2004-2012), Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti. Autorul, Ioan Scurtu, copre\u015fedinte al Comisiei Comune pentru studierea problemelor izvor\u00e2te din istoria rela\u0163iilor bilaterale, a scris despre experien\u0163a proprie tr\u0103it\u0103 de-a lungul celor opt ani c\u00e2t a reprezentat Rom\u00e2nia \u00een aceast\u0103 comisie.
\nDup\u0103 pr\u0103bu\u015firea regimurilor socialist-totalitare din Europa, oficialit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au depus eforturi pentru stingerea vechiului litigiu pe care-l aveau cu Rusia, \u00eenc\u0103 din 1918, c\u00e2nd oficialit\u0103\u0163ile bol\u015fevice au decis confiscarea Tezaurului rom\u00e2nesc, transportat la Moscova \u00een anii 1916-1917. \u00cen privin\u0163a rela\u0163iilor cu vecinul nostru de la R\u0103s\u0103rit acestea au evoluat pe o curb\u0103 extrem de sinuoas\u0103: alia\u0163i \u015fi lupt\u0103 comun\u0103 \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, ruperea rela\u0163iilor diplomatice \u00een 1918, reluarea acestora \u00een 1934, restituirea unei p\u0103r\u0163i din Tezaur, \u00een 1935, ocuparea Basarabiei \u015fi a Nordului Bucovinei \u00een 1940, eliberarea acestor provincii \u00een 1941, r\u0103zboiul din perioada 1941-1944, recuperarea Basarabiei \u015fi a Bucovinei, regimul de armisti\u0163iu \u015fi ocupa\u0163ie \u00een intervalul 1944-1958, restituirea unei alte p\u0103r\u0163i din Tezaur \u00een 1956, independen\u0163\u0103 \u015fi ostilitate din 1956 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989.
\nDesigur, dup\u0103 1989 ostilitatea, cel pu\u0163in la nivel declarativ s-a men\u0163inut.\u00a0 \u00cen martie, 1991 s-a parafat la Moscova, prin mini\u015ftrii de Externe de atunci, Adrian N\u0103stase \u015fi Aleksandr Besmertn\u00eei, Tratatul de colaborare, bun\u0103 vecin\u0103tate \u015fi amici\u0163ie, parafat de c\u0103tre pre\u015fedin\u0163ii Gorbaciov \u015fi Iliescu o lun\u0103 mai t\u00e2rziu. Acest tratat a fost atacat de mul\u0163i lideri politici \u015fi o bun\u0103 parte din mass-media, a\u015fa \u00eenc\u00e2t acesta nu a mai fost supus ratific\u0103rii de c\u0103tre Parlament. Dup\u0103 \u00eendelungi t\u0103r\u0103g\u0103n\u0103ri tratatul a fost semnat, totu\u015fi, \u00een 2003.
\nFoarte bun cunosc\u0103tor al istoriei Rom\u00e2niei din secolul al XX-lea, Ioan Scurtu afirm\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 nu s-a permis publicarea \u00een Rom\u00e2nia a vreunei lucr\u0103ri despre tezaurul rom\u00e2nesc depus la Moscova. Autorul evoc\u0103 o serie de evenimente \u00een care a fost implicat. De exemplu, \u00een 23 aprilie 1992, \u00een calitate de director general al Arhivelor Statului\u00a0 a reu\u015fit semnarea Acordului cu Comitetul pentru Problemele Arhivelor de pe l\u00e2ng\u0103 Guvernul Federa\u0163iei Ruse de restituire a unei p\u0103r\u0163i semnificative din arhivele rom\u00e2ne\u015fti depuse la Moscova. Evoc\u0103rile autorului abund\u0103 \u00een detalii, unele chiar comice: \u201e\u00een zilele urm\u0103toare l-am informat verbal pe Secretarul de Stat, generalul Andri\u0163a, despre rezultatul vizitei la Moscova, iar d\u00e2nsul mi-a m\u0103rturisit c\u0103 era absorbit de problemele importante \u015fi complicate ale Ministerului de Interne\u201c (1). Cum ministerul de Interne era preocupat cu \u201eprobleme importante\u201c autorul marturise\u015fte c\u0103 din proprie ini\u0163iativ\u0103\u00a0 a trimis o not\u0103 c\u0103tre Guvern \u00een care a prezentat Acordul realizat \u00eentre Arhivele Statului din Rom\u00e2nia \u015fi Comitetul pentru Problemele Arhivelor de pe l\u00e2ng\u0103 Guvernul Federa\u0163iei Ruse, cu propunerea aloc\u0103rii de fonduri corespunz\u0103toare. Ca urmare a acestui demers, istoricul detaliaz\u0103 discu\u0163ia avut\u0103 cu primul-ministru, Theodor Stolojan: \u201epeste c\u00e2teva zile m-a sunat primul-ministru, care mi-a spus c\u0103 a primit nota mea, dar nu am propus o anumit\u0103 sum\u0103. Nu m\u0103 g\u00e2ndisem la a\u015fa ceva, nu f\u0103cusem niciun fel de calcule, a\u015fa c\u0103 am avansat o sum\u0103 aleatorie: 100.000 de dolari.
\nTheodor Stolojan: Domnule profesor, dumneavoastr\u0103 nu \u015fti\u0163i \u00een ce dificult\u0103\u0163i financiare se zbate statul rom\u00e2n?
\nIoan Scurtu: Domnule prim-ministru, eu sunt obligat s\u0103 v\u0103 propun, dumneavoastr\u0103 ve\u0163i hot\u0103r\u00ee, iar istoria ne va judeca\u201c. (2)
\n\u00cen cele din urm\u0103, suma pus\u0103 la dispozi\u0163ia Arhivelor Statului a fost de 45.008 dolari. Astfel, \u00een perioada 1993-1996 s-au deplasat \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103 mai multe echipe de arhivi\u015fti \u015fi istorici pentru cercetare. Au revenit \u00een \u0163ar\u0103 cu aproximativ 80.000 de file document, care au fost depuse la Arhivele Na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei.
\nAutorul dezv\u0103luie discu\u0163ia avut\u0103 cu fostul s\u0103u student, directorul SIE \u00een acea perioad\u0103, Ioan Talpe\u015f, care i-a m\u0103rturisit c\u0103 problema Tezaurului s-a discutat la Bruxelles, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aderarea Federa\u0163iei Ruse la Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei. Cu alte cuvinte, Federa\u0163ia Rus\u0103 are nevoie de votul Rom\u00e2niei, iar pentru asta trebuie rezolvat\u0103 problema tezaurului. Doar \u201eulterior am aflat c\u0103 generalul Talpe\u015f a discutat la Moscova formula acceptabil\u0103 cu oficialii ru\u015fi, iar Federa\u0163ia Rus\u0103 a fost primit\u0103 \u00een APCE.\u201c
\nFirul epic detaliaz\u0103 formarea comisiei din reprezentan\u0163i ai Ministerului de Externe, de la Banca Na\u0163ionl\u0103 \u015fi desigur istorici specializa\u0163i \u00een rela\u0163iile rom\u00e2no-ruse. \u00cent\u00e2lnirile membrilor Comisiei se desf\u0103\u015furau la sediul MAE, iar discu\u0163iile dintre participan\u0163i privind modalitatea \u015fi strategia ce trebuie abordat\u0103 arat\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rarea cu care partea rom\u00e2n\u0103 dorea \u015fi spera s\u0103 ob\u0163in\u0103 Tezaurul.
\nLa 17 mai, 2004, are loc prima deplasare a Comisiei la Moscova. Detaliile sunt semnificative: ora deplas\u0103rii, compania de zbor, dicu\u0163iile cu partea rus\u0103, deciziile p\u0103r\u0163ilor, cazarea la Ambasada Rom\u00e2niei, chiar \u015fi condi\u0163iile deloc pl\u0103cute privind deplasarea speciali\u015ftilor.
\nPreg\u0103tirea vizitei Comisiei ruse \u00een Rom\u00e2nia, conform autorului, a \u00eent\u00e2mpinat suficiente probleme de ordin organizatoric. Academia Rom\u00e2n\u0103, care ar fi trebuit s\u0103 fie interesat\u0103 \u00een recuperarea tezaurului, dar \u015fi ca for ce sus\u0163ine lucr\u0103rile Comisiei a motivat c\u0103 nu are fonduri pentru a putea suporta cazarea a trei istorici ru\u015fi. Solu\u0163ia a venit de la BNR care a \u201erezolvat\u201c situa\u0163ia.
\nComisia Comun\u0103 avea un rol important, dar, cu siguran\u0163\u0103, decizia restituirii Tezaurului revenea factorului politic. \u00cen acest sens, vizita lui Traian B\u0103sescu la Moscova, \u00eentre 14-15 februarie 2005, era important\u0103 \u015fi pentru ameliorarea rela\u0163iilor \u015fi trecutului celor dou\u0103 state. Numai c\u0103 declara\u0163ia fostului nostru pre\u015fedinte a provocat uimire: \u201enu sunt un politician rom\u00e2n fixat asupra trecutului \u00een rela\u0163iile cu Moscova\u201c (3) C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, la 9 iunie, la recep\u0163ia de Ziua Na\u0163ional\u0103 a Federa\u0163iei Ruse, autorul detaliaz\u0103 un episod foarte important cu privire la discu\u0163iile despre tezaur: \u201eAmbasadorul Tolkaci a spus c\u0103 este convins c\u0103 lucr\u0103rile se vor desf\u0103\u015fura \u00een bune condi\u0163ii \u015fi cu succes. B\u0103sescu m-a prins de um\u0103r \u015fi, r\u00e2z\u00e2nd, mi-a zis: Continua\u0163i discu\u0163iile, continua\u0163i discu\u0163iile! L-am prins \u015fi eu de bra\u0163 \u015fi i-a spus: At\u00e2t timp c\u00e2t se discut\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suntem pe calea cea bun\u0103. B\u0103sescu a tras un hohot de r\u00e2s \u015fi mi-a zis: Da, da. Discuta\u0163i, discuta\u0163i istorie\u201c (4). Cu siguran\u0163\u0103, pentru ru\u015fi a fost mai mult dec\u00e2t suficient.
\nAutorul detaliaz\u0103 \u00een paginile urm\u0103toare despre aventurieri ca Eugen Anca, Gelu Voican-Voiculescu care lansau diferite zvonuri \u015fi declara\u0163ii, cum c\u0103 ru\u015fii vor s\u0103 ne dea tezaurul, dar partea rom\u00e2n\u0103 nu este interesat\u0103, c\u0103 ei au stabilit detaliile privind preluarea acestuia etc.
\n\u00cen privin\u0163a diploma\u0163ilor no\u015ftri, autorul ne ofer\u0103 detalii despre cei care au ocupat func\u0163ia de ministru de Externe, despre ambasadorii no\u015ftri \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103, de la Dumitru Prunariu la Ioan Donca. Primul era apreciat \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103, decorat, cunosc\u0103tor al limbii ruse, cel de-al doilea nu cuno\u015ftea limba rus\u0103. Referitor la sprijinul ambasadorului, autorul detaliaz\u0103: \u201ene-a primit ambsadorul Ioan Donca \u00een biroul s\u0103u (Ioan Scurtu, Victoria Gavrilescu, Cristian P\u0103unescu). Ne-a povestit despre activitatea administrativ\u0103: zugr\u0103virea unui corp de cl\u0103dire, repararea u\u015filor, schimbarea faian\u0163ei \u015fi a scaunelor de WC-uri etc. A primit de la Ministerul Afacerilor Externe un vin prost, cu care nu-i putea servi pe colegii s\u0103i diploma\u0163i, astfel c\u0103 a fost nevoit s\u0103 cumpere din banii proprii un vin fran\u0163uzesc…\u201c (5)
\nIoan Scurtu face referire \u015fi la declara\u0163ia ministrului de Externe, Cristian Diaconescu din 16 iunie 2012, pe care o considera util\u0103, dar oarecum inexact\u0103: \u201ea f\u0103cut, totu\u015fi, o serie de gre\u015feli impardonabile pentru pozi\u0163ia pe care o ocupa. \u00cen partea istoric\u0103 a comis c\u00e2teva inexactit\u0103\u0163i: \u00een 1919 nu exista Federa\u0163ia Rus\u0103, ci Rusia Sovietic\u0103; \u00een 1922 nu s-a f\u0103cut niciun schimb de dosare \u00eentre BNR \u015fi guvernul rus; prima restituire de tezaur a avut loc \u00een 1935, nu 1936; restituirea din 1956 nu era o recompens\u0103 pentru pozi\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een problema revolu\u0163iei maghiare, pentru simplul motiv c\u0103 restituirea a avut loc \u00een iunie iar revolu\u0163ia respectiv\u0103 s-a desf\u0103\u015furat \u00een noiembrie…\u201c(6)
\nCartea abund\u0103 \u00een informa\u0163ii istorice, oferind cititorului detalii despre istoria contemporan\u0103 a Rom\u00e2niei, cu prec\u0103dere a rela\u0163iilor rom\u00e2no-ruse, ar\u0103t\u00e2nd caren\u0163ele diploma\u0163ilor no\u015ftri, modalitatea superficial\u0103 cu care oficialit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti au tratat Comisia Special\u0103, dar \u015fi preocuparea constant\u0103 a BNR, care a f\u0103cut tot posibilul pentru a func\u0163iona Comisia.
\nCartea se \u00eencheie cu demisia profesorului Scurtu \u00eenaintat\u0103 la 21 noiembrie, 2012, ministrului de la vremea respectiv\u0103, Titus Corl\u0103\u0163ean, \u015fi Secretarului de Stat, Bogdan Aurescu. \u00cen demisa sa profesorul a propus o serie de speciali\u015fti care ar fi putut ocupa aceast\u0103 onorant\u0103 func\u0163ie, \u00een fruntea acesteia afl\u00e2ndu-se academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Despre tezarul rom\u00e2nesc aflat la Moscova s-au scris mii de pagini, s-au depus eforturi sus\u0163inute pentru a putea fi recuperat, s-au c\u0103utat mijloace politice \u015fi diplomatice pentru a \u00eendrepta o injusti\u0163ie. Unul dintre cei care s-au preocupat de aceast\u0103 problem\u0103 si a \u00eencercat s\u0103 \u00eendrepte o eroare istoric\u0103 a fost istoricul Ioan Scurtu. Cartea domniei… Cite\u0219te mai mult »Despre Tezaur. \u00censemn\u0103rile unui istoric<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[5011,14752],"class_list":["post-23948","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-ioan-scurtu","tag-tezaurul-romaniei-la-moscova"],"views":1601,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23948","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23948"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23948\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23949,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23948\/revisions\/23949"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23948"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23948"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23948"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}