Poate spre mirarea unui cititor dominat de actualitate, dup\u0103 titlul de mai sus nu urmeaz\u0103 o discu\u0163ie a deficitului de responsabilitate al vreuneia dintre componentele societ\u0103\u0163ii noastre, nici chiar al celor a c\u0103ror iresponsabilitate poate avea consecin\u0163e grave greu de reparat. Dintre mai multele nuan\u0163e ale termenilor antonimici din titlu, aici m\u0103 refer la sensurile primordiale ale con\u015ftiin\u0163ei, drept perceperea de c\u0103tre fiin\u0163a uman\u0103 a propriei existen\u0163e \u015fi a lumii \u00eenconjur\u0103toare, \u015fi ale incon\u015ftien\u0163ei, ca pierdere sau alterare a con\u015ftiin\u0163ei \u00een st\u0103ri de suferin\u0163\u0103 neuropsihic\u0103. Prilejul de a aborda acest subiect dificil \u015fi deloc amuzant mi-l d\u0103 apari\u0163ia recent\u0103 \u00een seria de \u015ftiin\u0163e a Editurii Odile Jacob din Paris a volumului Un creier at\u00e2t de str\u0103lucit (Un si brillant cerveau) de dr. Steven Laureys. Acesta prezint\u0103 pentru un public larg realitatea tulbur\u0103toare \u015fi dramatic\u0103 a st\u0103rilor de alterare acut\u0103 sau cronic\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei ca urmare a unor leziuni cerebrale grave. Autorul este un \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r profesor de neurologie, care conduce \u00een spitalul universitar al Universit\u0103\u0163ii din Li\u00e8ge (Belgia) o ampl\u0103 echip\u0103 de medici \u015fi cercet\u0103tori, consacrat\u0103 st\u0103rilor de com\u0103, el fiind unul dintre cei mai reputa\u0163i speciali\u015fti mondiali \u00een domeniul st\u0103rilor \u00een care con\u015ftiin\u0163a este alterat\u0103.
\nVolumul men\u0163ionat, cu subtitlul St\u0103rile-limit\u0103 ale con\u015ftiin\u0163ei, reu\u015fe\u015fte s\u0103 prezinte o problematic\u0103 ce poate fi ocazional terifiant\u0103 \u00eentr-un stil lizibil \u015fi pl\u0103cut, colorat prin evocarea de multiple elemente anecdotice, inclusiv personale. Astfel, cartea debuteaz\u0103 cu scena unei scurte pierderi de cuno\u015ftin\u0163\u0103 a autorului care, fiind student la medicin\u0103, a f\u0103cut o sincop\u0103 la vederea s\u00e2ngelui \u00eentr-o opera\u0163ie de mic\u0103 chirurgie. Iar un capitol este dedicat discu\u0163iei modului \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 lumea cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice \u00een domenii ca acela al autorului. O lume animat\u0103 de fascina\u0163ia explor\u0103rii necunoscutului, dar reglat\u0103 de constr\u00e2ngeri impuse de munca \u00een echipe complexe, \u00een care speciali\u015fti din diverse domenii utilizeaz\u0103 metodologii costisitoare, contribuind la realiz\u0103ri imposibil de atins individual. O lume \u00een care respectul \u015fi colaborarea interna\u0163ional\u0103 coexist\u0103 cu competi\u0163ia acerb\u0103 \u015fi din care nu lipsesc invidia \u015fi omenescul r\u0103uvoitor.
\nSubiectele-pivot ale acestui volum sunt predominant dintre cele grave: st\u0103rile de com\u0103, de con\u015ftien\u0163\u0103 minim\u0103, condi\u0163ia vegetativ\u0103 ireversibil\u0103, sindromul locked-in \u00een care pacientul este con\u015ftient, dar nu poate nici mi\u015fca, nici comunica verbal, av\u00e2nd to\u0163i mu\u015fchii paraliza\u0163i, definirea mor\u0163ii cerebrale \u015fi dona\u0163ia de organe dup\u0103 deces. Aceast\u0103 problematic\u0103 are \u00een prezent, din p\u0103cate, o inciden\u0163\u0103 deloc neglijabil\u0103. Opinia public\u0103 ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 doar de celebrit\u0103\u0163ile pe care accidente traumatice, cardiovasculare sau cerebrovasculare le aduc \u00een stare de com\u0103, urmat\u0103 de o condi\u0163ie vegetativ\u0103 ireversibil\u0103. A\u015fa au fost \u00een ultimii ani cazurile premierului israelian Ariel Sharon \u015fi prin\u0163ului Friso din Olanda, \u015fi este \u00eenc\u0103 situa\u0163ia campionului Michael Schumacher. Dar cazuistica este, din nefericire, cu mult mai ampl\u0103, dat fiind c\u0103 accidentele de circula\u0163ie \u015fi accidentele vasculare sunt cauze frecvente de mortalitate \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate economic. S. Laureys citeaz\u0103 c\u0103 doar \u00eentr-o \u0163ar\u0103 relativ mic\u0103, ca Belgia, \u00een fiecare an, mai mult de 150 de noi pacien\u0163i ajung, din aceste cauze, \u00eentr-o stare de con\u015ftiin\u0163\u0103 alterat\u0103. \u00cen afara evenimentelor brutale pe care le numim accidente, \u015fi demen\u0163a avansat\u0103 provoac\u0103 o stare de con\u015ftien\u0163\u0103 minim\u0103 \u00een care mi\u015fc\u0103rile devin predominant doar reflexe comandate la nivel subcortical. A\u015fa este \u00een demen\u0163a de tip Alzheimer (cea mai frecvent\u0103), dar \u015fi de alte tipuri, atunci c\u00e2nd pacientul nu mai recunoa\u015fte persoanele apropiate \u015fi nici nu se mai recunoa\u015fte \u00een oglind\u0103. Iar \u00eenmul\u0163irea cazurilor de demen\u0163\u0103 senil\u0103 \u00eenso\u0163e\u015fte inevitabil prelungirea duratei de via\u0163\u0103, deci \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei.
\nInciden\u0163a considerabil\u0103, combinat\u0103 cu penibilul extrem pentru pacien\u0163ii implica\u0163i \u015fi pentru familiile lor confer\u0103 o relevan\u0163\u0103 incontestabil\u0103 problematicii medicale prezentate de doctorul Laureys. Dar cartea sa nu se limiteaz\u0103 la prezentarea doar a unor situa\u0163ii reprezentative pentru condi\u0163iile de maxim\u0103 gravitate men\u0163ionate, ci discut\u0103 \u015fi manifest\u0103ri particulare nepatologice ale st\u0103rii de con\u015ftien\u0163\u0103. Astfel este faptul c\u0103, \u00een mod natural, \u00een timpul somnului profund (numit \u201esomn cu unde lente\u201c) nu suntem con\u015ftien\u0163i, dar suntem par\u0163ial con\u015ftien\u0163i \u00een fazele de somn numit \u201eparadoxal\u201c. Atunci vis\u0103m, iar creierul nostru are o activitate la fel de intens\u0103 ca \u00een starea de veghe. Exist\u0103 \u015fi o stare de vis lucid, c\u00e2nd persoana care viseaz\u0103 este con\u015ftient\u0103 c\u0103 viseaz\u0103 \u015fi poate exercita un control con\u015ftient asupra desf\u0103\u015fur\u0103rii visului. Denumirea de \u201evis lucid\u201c a fost dat\u0103 doar la \u00eenceputul secolului trecut, dar respectiva stare fusese remarcat\u0103 \u00eenc\u0103 din antichitate. Aristotel s-a referit la ea \u015fi numeroase alte men\u0163iuni explicite au ap\u0103rut at\u00e2t \u00een istoria cultural\u0103 european\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een practicile yoghine indiene. Semnalez c\u0103, aparte de studii specializate, visarea lucid\u0103 este obiectul \u015fi al unor volume de larg\u0103 audien\u0163\u0103, precum cele ale cercet\u0103torului american Stephen LaBerge, care \u015fi-a consacrat \u00eentreaga activitate acestui subiect.
\nSpre deosebire de con\u015ftien\u0163a par\u0163ial\u0103 din timpul somnului paradoxal, \u00een caz de somnambulism o persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een somn profund circul\u0103 \u015fi, eventual, face diverse activit\u0103\u0163i de care este total incon\u015ftient\u0103. Aceast\u0103 tulburare a somnului, care este relativ frecvent\u0103 la copii, dar dispare adesea la adolescen\u0163\u0103, ilustreaz\u0103 \u015fi ea multitudinea st\u0103rilor \u00een care con\u015ftiin\u0163a este modificat\u0103. Printre aceste st\u0103ri o relevan\u0163\u0103 special\u0103 o are a\u015fa-numita \u201eexperien\u0163\u0103 aproape de moarte\u201c (near-death experience \u2013 NDE) relatat\u0103 de persoane care au fost pe punctul de a muri, dar au revenit din starea de moarte clinic\u0103 datorit\u0103 dezvolt\u0103rii tehnicilor de resuscitare cardiac\u0103. Aproape toate, anume 90% din persoanele care au trecut prin experien\u0163a mor\u0163ii iminente relateaz\u0103 c\u0103 se sim\u0163eau extrem de bine, nu mai resim\u0163eau nici o durere, iar o considerabil\u0103 majoritate (70%) men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 vedeau o lumin\u0103 str\u0103lucitoare, adesea ap\u0103r\u00e2nd la cap\u0103tul unui tunel. S. Laureys nu discut\u0103 asem\u0103narea acestei viziuni cu celebra imagine a \u201eurc\u0103rii la cer a celor ale\u015fi\u201c din pictura cu acela\u015fi nume a lui Hieronymus Bosch, dar al\u0163i cercet\u0103tori ai NDE au remarcat-o. Similitudinea este cu adev\u0103rat tulbur\u0103toare, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 Bosch a pictat acel tablou \u00een anii 1490, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd nici nu putea fi vorba de resuscitarea cardiac\u0103. S\u0103 mai semnal\u0103m \u015fi c\u0103 marea majoritate (80%) a celor care au raportat c\u0103 au trecut printr-o NDE s-au v\u0103zut p\u0103r\u0103sindu-\u015fi propriul corp fizic, av\u00e2nd astfel o \u201eexperien\u0163\u0103 extracorporal\u0103\u201c (out-of-body experience \u2013 OBE) de plutire \u00een afara corpului, pe care \u015fi-l percepeau din afar\u0103 (autoscopie). OBE \u015fi percep\u0163ia autoscopic\u0103 nu sunt fenomene prea rare, c\u0103ci aproximativ 10% dintre noi le-am tr\u0103it, a\u015fa cum relateaz\u0103 S. Laureys o astfel de experien\u0163\u0103 a sa \u015fi cum poate confirma \u015fi sussemnatul! Experien\u0163a extracorporal\u0103 nu este asociat\u0103 doar cu NDE, ci poate fi indus\u0103 de factori foarte diver\u015fi: eforturi fizice extreme, stimul\u0103ri directe electrice sau magnetice ale creierului, efort mental de medita\u0163ie practicat de c\u0103lug\u0103rii budi\u015fti \u015fi, mai ales, droguri psihedelice, ca binecunoscutul LSD \u015fi mescalina. De altfel, tr\u0103irea de experien\u0163e mentale diferite de starea normal\u0103 de con\u015ftien\u0163\u0103 este \u00eensu\u015fi scopul c\u0103utat de utilizatorii de droguri psihedelice. Printre ace\u015ftia nu o dat\u0103 s-au aflat \u015fi celebrit\u0103\u0163i, mai ales din domeniul artelor (The Beatles, Stanley Kubrick, Aldous Huxley etc.), dar nu numai, ci chiar laurea\u0163i Nobel pentru \u015ftiin\u0163e (Francis Crick, Kary Mullis)! \u00cen scurtul eseu The Doors of Perception, Aldous Huxley \u015fi-a descris propria \u201eie\u015fire din realitate \u00eentr-o fals\u0103 Nirvana\u201c sub influen\u0163a drogului mescalin\u0103.
\nO carte consacrat\u0103 st\u0103rilor de alterare a con\u015ftiin\u0163ei, care se adreseaz\u0103 unui public larg, nu poate intra \u00een subiect f\u0103r\u0103 s\u0103 prezinte mai \u00eent\u00e2i elementele de baz\u0103 referitoare la suportul material al con\u015ftiin\u0163ei \u015fi la metodologia experimental\u0103 de evaluare a st\u0103rii de con\u015ftien\u0163\u0103. De aceea, \u00een primul capitol, profesorul Laureys traseaz\u0103 succint alc\u0103tuirea \u015fi func\u0163ionarea creierului omenesc, inclusiv cartografierea zonelor din creier care corespund motricit\u0103\u0163ii \u015fi diferitelor tipuri de senza\u0163ii (vizuale, tactile etc). Iar al doilea capitol prezint\u0103, evit\u00e2nd detaliile tehnice, metodele de evaluare precis\u0103 a st\u0103rii func\u0163ionale a creierului. Electroencefalografia continu\u0103 s\u0103 fie de mare utilitate, permi\u0163\u00e2nd \u00eenregistrarea activit\u0103\u0163ii electrice cerebrale \u015fi a poten\u0163ialelor evocate \u00een creier de stimuli externi. Esen\u0163iale sunt \u00eens\u0103 dou\u0103 metode mai noi de imagerie medical\u0103, derivate din cercet\u0103ri biofizice \u015fi evolu\u0163ii tehnice avansate. Tomografia prin emisie de pozitroni \u015fi imageria prin rezonan\u0163\u0103 magnetic\u0103 func\u0163ional\u0103 permit vizualizarea precis\u0103 a zonelor din creier care devin active atunci c\u00e2nd persoana are o anumit\u0103 activitate mental\u0103, de exemplu c\u00e2nd efectueaz\u0103 calcule sau ascult\u0103 muzic\u0103 etc. Cu aceste tehnici echipa profesorului Laureys a pus \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 pentru a fi con\u015ftient nu e nevoie ca tot creierul s\u0103 fie func\u0163ional \u015fi a putut identifica semne de con\u015ftien\u0163\u0103 la pacien\u0163i considera\u0163i \u00een stare vegetativ\u0103.
\nSubiectele referitoare la studierea, caracterizarea \u015fi (eventual!) tratamentul st\u0103rilor \u00een care con\u015ftiin\u0163a este sever afectat\u0103, ca \u015fi discu\u0163ia final\u0103 a perspectivelor de viitor ale domeniului sunt excelent prezentate, conferind c\u0103r\u0163ii un interes major incontestabil. \u00cens\u0103 tentativa autorului de a ar\u0103ta semnifica\u0163ia conceptului de con\u015ftiin\u0163\u0103 uman\u0103 este mult mai pu\u0163in conving\u0103toare. Natura con\u015ftiin\u0163ei este, poate, cel mai persistent m\u0103r al discordiei filosofice \u00eentre cei care consider\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 altceva dec\u00e2t lumea material\u0103 \u015fi cei care admit \u015fi existen\u0163a spiritualit\u0103\u0163ii, distinct\u0103 de materie. Op\u0163iunea strict materialist\u0103 a lui S. Laureys \u00eel face s\u0103 nu men\u0163ioneze cartea Evolu\u0163ia creierului \u015fi crearea con\u015ftiin\u0163ei (Evolution of the Brain: Creation of the Self, Routledge, Londra, 1989) a marelui neurofiziolog John C. Eccles, laureat al premiului Nobel. Pare imposibil ca profesorul Laureys s\u0103 nu cunoasc\u0103 cea mai consistent\u0103 sintez\u0103 despre evolu\u0163ia biologic\u0103 ce a dus la saltul calitativ unic al con\u015ftiin\u0163ei umane, dar el probabil prefer\u0103 s\u0103 ignore viziunea dualist\u0103 din acea oper\u0103 fundamental\u0103, c\u0103ci… \u015fi savan\u0163ii tot oameni sunt!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Poate spre mirarea unui cititor dominat de actualitate, dup\u0103 titlul de mai sus nu urmeaz\u0103 o discu\u0163ie a deficitului de responsabilitate al vreuneia dintre componentele societ\u0103\u0163ii noastre, nici chiar al celor a c\u0103ror iresponsabilitate poate avea consecin\u0163e grave greu de reparat. Dintre mai multele nuan\u0163e ale termenilor antonimici din titlu, aici m\u0103 refer la sensurile… Cite\u0219te mai mult »Con\u015ftiin\u0163a \u00een incon\u015ftien\u0163\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[14751,14749,14750],"class_list":["post-23946","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-dr-steven-laureys","tag-suferinta-neuropsihica","tag-volumului-un-creier-atat-de-stralucit"],"views":1613,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23946","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23946"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23946\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23947,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23946\/revisions\/23947"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23946"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23946"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23946"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}