{"id":23943,"date":"2015-07-12T17:00:21","date_gmt":"2015-07-12T15:00:21","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23943"},"modified":"2015-07-12T17:00:21","modified_gmt":"2015-07-12T15:00:21","slug":"la-venetia-norma-de-bellini-sub-semnul-africii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-venetia-norma-de-bellini-sub-semnul-africii\/","title":{"rendered":"La Vene\u0163ia, \u201eNorma\u201c de Bellini sub semnul Africii"},"content":{"rendered":"

Hot\u0103r\u00e2t lucru, inventivitatea regizorilor de oper\u0103 nu mai are limite. Cu orice risc. Cine \u015fi-ar fi \u00eenchipuit o montare a unei capodopere a belcantoului, Norma de Vincenzo Bellini, imaginat\u0103 \u00een continentul negru? Ideea i-a apar\u0163inut, pentru o nou\u0103 produc\u0163ie \u00een bijuteria care este Gran Teatro La Fenice din ora\u015ful-lagun\u0103, afro-americanei Kara Walker \u2013 drept unic\u0103 realizatoare (regie, decoruri, costume), secondat\u0103 de asistenta Ann-Christin Rommen, \u00een colaborare cu \u201elight designer-ul\u201c Vilmo Furian.
\n\u00cen locul Galiei antice sub domina\u0163ie roman\u0103, ne afl\u0103m la sf\u00e2r\u015fit de secol al XIX-lea \u00eentr-o colonie din Africa central\u0103, ocupat\u0103 de o putere european\u0103, nu departe de actualele Republici Congo sau Gabon, explic\u0103 regizoarea \u00een programul de sal\u0103. Eroii indigeni, Norma, Adalgisa, Oroveso, Clotilde \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u201efunc\u0163iile\u201c \u015fi rela\u0163ionarea de sentimente (lucru firesc, dat\u0103 fiind derularea tramei), dar figura \u201ecolonialistului\u201c Pollione a fost modelat\u0103 generic prin similitudinea cu exploratorul italian Pietro Savorgnan di Brazz\u00e0, fost guvernator general al Congo-ului francez, r\u0103mas \u00een istorie mai mult drept violator al femeilor congoleze. Un derapaj brutal, deloc… controlat.
\nO viziune ca a Karei Walker, ca a multor altor regizori contemporani care folosesc translatarea temporal\u0103 \u015fi de loca\u0163ie drept g\u0103selni\u0163\u0103 original\u0103, contravine exprim\u0103rii muzicale, construc\u0163iei stilistice a portativelor (aici, belliniene), fundamental dep\u0103rtate de atmosfera african\u0103. \u201eNoua conven\u0163ie\u201c pe care o defineam mai demult ca izvor\u00e2nd din mult-discutatul \u201eRegietheater\u201c, trebuie prezentat\u0103 \u00een limite rezonabile care, pentru montarea vene\u0163ian\u0103, sunt excedate. \u00centrec m\u0103sura. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u201eteatrul de regie\u201c contemporan impune revigorarea rela\u0163iilor \u00eentre personaje, maxima teatralizare expresiv\u0103. Kara Walker a men\u0163inut platoul \u00een parametri clasici, cu atitudini statuare ale soli\u015ftilor \u015fi ale corului, prea pu\u0163in dinamizate, duc\u00e2nd montarea c\u0103tre nedorita imagine de concert costumat, care se inspir\u0103 chiar din statismul ac\u0163iunii. F\u0103r\u0103 nici o \u00eembog\u0103\u0163ire cu adev\u0103rat modern\u0103.
\nA devenit clar c\u0103 totul a fost un pretext pentru singurele izb\u00e2nzi regizorale ale spectacolului, scenografia \u015fi climatul ambiental dat de concep\u0163ia luminilor. Proiec\u0163iile pe fundal cu desene stilizate ale vegeta\u0163iei junglei africane, ale cerului misterios, ale chipurilor de idoli locali sau ale totemurilor, \u00een culori negru-nisipii, arat\u0103 bine. Ro\u015ful costumelor r\u0103zboinicilor se suprapune frumos contrastant. Prin plastica lor reprezint\u0103 imagini pl\u0103cute la vedere, dar leg\u0103tura cu Bellini este nul\u0103. \u00cen contextul propus a surprins machiajul, r\u0103mas european.
\n\u00cen rolul titular…<\/strong>
\n…soprana italian\u0103 Maria Billeri a evoluat ascendent \u00eentr-o presta\u0163ie favorizat\u0103 de pasajele finale, mai dramatice, mai incisive, mai expresive. Norma este \u201elec\u0163ia de belcanto\u201c care trebuie s\u0103 \u00eenzestreze desenul melodic cu cursivitate \u015fi nuan\u0163\u0103ri extreme de la primul sunet. Vocea artistei nu afi\u015feaz\u0103 \u00eentotdeauna omogenitate \u00een restituirea liniei vocale sau frazare \u00eengrijit\u0103. Faptul a fost evident \u00eenc\u0103 de la celebra arie Casta Diva, invocare fierbinte adresat\u0103 Astrului Nop\u0163ii. Cabaletta ce-i urmeaz\u0103 a fost pres\u0103rat\u0103 cu oarecari striden\u0163e \u00een registrul acut, prezente \u015fi \u00een primul duet cu Adalgisa sau \u00een ter\u0163et. Dar vehemen\u0163a accentelor a adus o bun\u0103 tensiune dramatic\u0103 a discursului, atitudine men\u0163inut\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit. Italianca poate modela mai nuan\u0163at \u00een viitor frazele muzicale, a\u015fa cum a dovedit \u00een rostirea din final Son io, devoalarea vinov\u0103\u0163iei eroinei, \u00eentr-o \u201emessa di voce\u201c (atac \u00eenmuiat, urmat de cre\u015ftere \u015fi descre\u015ftere a intensit\u0103\u0163ii, pe arc de unic\u0103 respira\u0163ie) de autentic\u0103 sorginte belcantist\u0103.
\nMezzosoprana <\/strong>
\nRoxana Constantinescu…<\/strong>
\n…a reluat rolul Adalgisa, dup\u0103 prezen\u0163e la Opera din Z\u00fcrich. A\u015fa cum o cuno\u015fteam \u015fi din evolu\u0163iile pe alte scene interna\u0163ionale sau rom\u00e2ne\u015fti, a probat \u015fi la Vene\u0163ia c\u0103 este o c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 cultivat\u0103, cu pronun\u0163at sim\u0163 artistic, cu aplecare deosebit\u0103 pentru stil \u015fi expresivitate. Cu timbru liric catifelat, a fost o apari\u0163ie sensibil\u0103 \u015fi diafan\u0103 \u00eentr-o lume dominat\u0103 de r\u0103zboinici. A frazat frumos, cu sens, nuan\u0163at, cu atacuri moi \u015fi delicate (Io l\u2019obliai) \u00een duetul cu Pollione, cu sonorit\u0103\u0163i de lied (Ciel cos\u00ec parlar l\u2019ascolto din aceea\u015fi secven\u0163\u0103), cu elegan\u0163\u0103 (Sola furtiva, al tempio, primul duet cu Norma), cu putere evocatoare (Dolci qual arpa armonica, aceea\u015fi sec\u0163iune), cu pianissime bine integrate \u00een ambele duete cu eroina principal\u0103 (Allegro-ul celui de-al doilea, S\u00ec, fino all\u2019ore, all\u2019ore estreme, a cunoscut o foarte bun\u0103 armonizare \u00eentre glasurile Mariei Billeri \u015fi Roxanei Constantinescu). Mezzosoprana rom\u00e2nc\u0103 este \u00een plin\u0103 expansiune \u015fi afirmare, \u00een evident progres, iar viitorul va aduce notelor extrem-acute mai mult\u0103 vibra\u0163ie natural\u0103 \u015fi mai mare lungime de redare.
\nPollione \u015fi Oroveso<\/strong>
\nTenorul american Gregory Kunde are un parcurs de carier\u0103 spectaculos evolutiv. A \u00eenceput prin roluri de agilitate rossinian\u0103 sau lirico-lejere \u015fi a ajuns ca la maturitate s\u0103 abordeze partituri spinto-dramatice, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la interpretarea teribilului rol titular din Otello de Verdi. Ca Pollione \u00een Norma a expus un glas solid dimensionat, de culoare \u00eenchis\u0103, brun\u0103 \u015fi un c\u00e2nt eroic plin de accente \u015fi de atacuri av\u00e2ntate. Penetran\u0163a \u00een sal\u0103 a fost f\u0103r\u0103 repro\u015f, cu doritul \u201esquillo\u201c \u00eenvelit \u00een armonice. Registrul vocal s-a g\u0103sit \u00eencununat de for\u0163a \u015fi amploarea notelor \u00eenalte (exemplar a fost Do-ul cavatinei Meco all\u2019altar di Venere), rostite cu impetuozitate. Un spirit eroic strunit, ostoit, domolit a str\u0103b\u0103tut implor\u0103rile finale ale eroului, des\u0103v\u00e2r\u015find conturul evolutiv al personajului.
\nBasul ucrainean Dmitry Beloselskiy a c\u00e2ntat cu c\u0103ldur\u0103, gra\u0163ie unui instrument vocal de valoare, generos timbrat, cu care a construit gradual parcursul lui Oroveso prin trama libretistului Felice Romani, a compozitorului Vincenzo Bellini, conferind expresivitate, de la coloriz\u0103rile lirice \u015fi calme la cele autoritare, dominatoare \u015fi imperative.
\n\u00cen roluri de mai mic\u0103 \u00eentindere au fost distribui\u0163i soprana Anna Bordignon (Clotilde) \u015fi tenorul Emanuele Giannino (Flavio).
\nDirijorul Gaetano d\u2019Espinosa a condus ansamblurile teatrului La Fenice (Claudio Marini Moretti a preg\u0103tit foarte bine corul) c\u0103tre un discurs bine ancorat \u00een stilul bellinian. Energic \u015fi \u00eenfocat, a dezl\u0103n\u0163uit avalan\u015fe de sunet \u00een Uvertur\u0103, a sus\u0163inut poetic ruga Normei, a d\u0103ruit plastic\u0103 \u015fi sugestivitate duetelor, v\u00e2rtej ame\u0163itor corului Guerra! guerra! le Galliche selve… din actul al doilea, notat de Bellini \u00een partitur\u0103 cu indica\u0163ia \u201eAllegro feroce\u201c (!), a conferit dramatism, dar \u015fi evoc\u0103ri dureroase scenei finale.
\nRecenta Norma de la Vene\u0163ia, un spectacol imagistic pl\u0103cut \u015fi admirabil muzical.<\/p>\n

\"norma\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Hot\u0103r\u00e2t lucru, inventivitatea regizorilor de oper\u0103 nu mai are limite. Cu orice risc. Cine \u015fi-ar fi \u00eenchipuit o montare a unei capodopere a belcantoului, Norma de Vincenzo Bellini, imaginat\u0103 \u00een continentul negru? Ideea i-a apar\u0163inut, pentru o nou\u0103 produc\u0163ie \u00een bijuteria care este Gran Teatro La Fenice din ora\u015ful-lagun\u0103, afro-americanei Kara Walker \u2013 drept unic\u0103… Cite\u0219te mai mult »La Vene\u0163ia, \u201eNorma\u201c de Bellini sub semnul Africii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[14748,14747],"class_list":["post-23943","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-gran-teatro-la-fenice","tag-norma-de-vincenzo-bellini"],"views":1099,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23943","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23943"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23943\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23945,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23943\/revisions\/23945"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23943"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23943"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23943"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}