{"id":23937,"date":"2015-07-12T17:15:51","date_gmt":"2015-07-12T15:15:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23937"},"modified":"2015-07-12T17:18:26","modified_gmt":"2015-07-12T15:18:26","slug":"fericire-si-obsesie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fericire-si-obsesie\/","title":{"rendered":"Fericire \u015fi obsesie"},"content":{"rendered":"

Festivalul Interna\u0163ional de la Sibiu s-a acoperit \u015fi anul acesta de dans, culoare, muzic\u0103 \u015fi spectacole de strad\u0103, a\u015fa cum am v\u0103zut \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile precedente. Acum a venit vremea s\u0103 ne \u00eentoarcem la teatru. Dou\u0103 dintre produc\u0163iile care au atras aten\u0163ia au fost Cenu\u015f\u0103reasa \u015fi Ce r\u0103u e s\u0103 nu \u015ftii.
\nCenu\u015f\u0103reasa<\/strong>
\nUnul dintre cele mai tulbur\u0103toare spectacole v\u0103zute \u00een ultimul timp a fost Cenu\u015f\u0103reasa, text \u015fi regie Jo\u00ebl Pommerat, scenografie \u015fi lumini Eric Soyer, de la Th\u00e9\u00e2tre National de la communaut\u00e9 fran\u00e7aise de Belgique. \u00cenconjurat de cei trei pere\u0163i acoperi\u0163i de proiec\u0163ii non-figurative care curg ne\u00eencetat, \u00eentr-un pronun\u0163at clar-obscur, un actor mimeaz\u0103 pe o voce care se aude din off. Gesturile sale, folosite drept copert\u0103 de \u00eenceput \u015fi de sf\u00e2r\u015fit, danteleaz\u0103 din capul locului contururile realiste. P\u0103str\u00e2nd \u00een linii mari povestea din Cenu\u015f\u0103reasa, Jo\u00ebl Pommerat o rescrie din perspectiva omului modern. Limbajul plin de poezie \u00eentunecat\u0103, cu pauze misterioase \u015fi cu metafora recurent\u0103 a p\u0103s\u0103rilor care mor lovindu-se de pere\u0163ii transparen\u0163i ai caselor, pentru a m\u0103rturisi omniprezenta angoas\u0103, \u00eei confer\u0103 de la \u00eenceput aerul de mister lucid. Pe vechea \u0163es\u0103tur\u0103 a pove\u015ftii, situa\u0163iile sunt moderne, iar preocup\u0103rile, comentariile \u015fi atitudinile sunt cele de azi. Jo\u00ebl Pommerat abordeaz\u0103 Cenu\u015f\u0103reasa prin filtrul contemporan, subsecvent unui secol de cercet\u0103ri psihanalitice.
\nO femeie bolnav\u0103, sl\u0103bit\u0103, pe patul de moarte, abia \u00ee\u015fi \u00eengaim\u0103 cuvintele. Fata de l\u00e2ng\u0103 ea se chinuie\u015fte din r\u0103sputeri s\u0103 deslu\u015feasc\u0103 spusele muribundei. I se pare c\u0103 \u00een\u0163elege ultima dorin\u0163\u0103 a mamei: s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ea tot timpul. Dac\u0103 vor trece fie \u015fi c\u00e2teva minute f\u0103r\u0103 s\u0103 se concentreze asupra ei, mama va muri cu adev\u0103rat. Cum nici o fantasm\u0103 nu se poate desf\u0103\u015fura contra cronometru, fata se vede obligat\u0103 s\u0103-\u015fi reteze pl\u0103cerea oferit\u0103 de activitatea ei preferat\u0103, aceea de a se l\u0103sa purtat\u0103 de imagina\u0163ie. Timpul pune o presiune ap\u0103s\u0103toare asupra psihicului ei. Pentru ca mintea s\u0103 i se organizeze \u00een intervalele necesare \u00eenvierii simbolice a mamei, fata se treze\u015fte la datorie pun\u00e2ndu-\u015fi ceasul s\u0103 sune la fiecare c\u00e2teva minute.
\nPerspectiva ei interioar\u0103 va ordona \u00eentregul construct artistic. Jocul cu personajele sau cu imaginile reflectate pe pere\u0163ii de sticl\u0103 ai casei \u00een care se va muta multiplic\u0103 obsesiv percep\u0163iile deteriorate ale fetei. Prea firav\u0103 pentru obliga\u0163ia asumat\u0103, ea dezvolt\u0103 un complex al nimicniciei fa\u0163\u0103 de lume. \u00cen accentele de culpabilitate pe care psihoza i le injecteaz\u0103 din ce \u00een ce mai pronun\u0163at, accept\u0103 cu voluptate \u015fi chiar pretinde s\u0103 fac\u0103 treburile cele mai murdare. Departe de imaginea clasic\u0103 de ingenu\u0103 nedrept\u0103\u0163it\u0103, c\u0103ut\u00e2nd compulsiv ur\u00e2\u0163enia, Cenu\u015f\u0103reasa lui Jo\u00ebl Pommerat e mic\u0103 \u015fi pipernicit\u0103, deloc sprin\u0163ar\u0103 \u015fi matur\u0103 peste poate. Accentele autoritare ale mamei vitrege, scorpie modern\u0103 ahtiat\u0103 de putere \u015fi de tratamente estetice, \u00eei convin de minune. C\u00e2t\u0103 vreme o ajut\u0103 s\u0103-\u015fi descarce v\u00e2rtejul de vinov\u0103\u0163ii n\u0103scute de propria minte, surorile vitrege care r\u00e2d de ea \u015fi mama-scorpie, care o \u00eenglodeaz\u0103 \u00een treburi c\u00e2t mai ap\u0103s\u0103toare, nu \u00eei st\u00e2rnesc adversitatea. \u00cen spa\u0163iul, prelungire parc\u0103 a \u00eenchipuirii ei, fata accept\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een pivni\u0163a f\u0103r\u0103 ferestre \u015fi plin\u0103 de p\u0103ienjeni. \u00centunericul care na\u015fte umbre consoneaz\u0103 cu psihicul ei tulburat. Personajele pe care le \u00eent\u00e2lne\u015fte asambleaz\u0103 o lume ur\u00e2t\u0103, cu accente grote\u015fti, pe potriva min\u0163ii ei nevrotice. Plictisit\u0103 de sute de ani de existen\u0163\u0103, z\u00e2na, care rateaz\u0103 sistematic actele magice, e lipsit\u0103 de gra\u0163ia \u015fi de serenitatea proverbiale. Surorile fetei sunt ur\u00e2te, iar p\u0103rin\u0163ii b\u0103tr\u00e2ni. Chiar \u015fi alesul, prin\u0163ul cu care se va \u00eenso\u0163i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find aceea\u015fi obsesie pentru mama moart\u0103, e mic \u015fi \u00eendesat.
\nCreat nu din ac\u0163iuni vii, ci din cele pe care le figureaz\u0103 mintea, cu personaje ce descind dintr-un \u00eentuneric profund, cu o simfonie de clar-obscururi \u015fi tonuri misterioase care nelini\u015ftesc, spectacolul lui Jo\u00ebl Pommerat se umple de fine\u0163e \u015fi de o poezie rar\u0103.
\nCe r\u0103u e s\u0103 nu \u015ftii (Ignorance)<\/strong>
\nUn spectacol inteligent, pentru copiii de la doisprezece ani la… v\u00e2rsta adult\u0103, a fost Ce r\u0103u e s\u0103 nu \u015ftii (Ignorance), regia Judd Palmer, Peter Balkwill, Pityu Kenderes, \u00een interpretarea lui Pete Balkwill, Viktor Lukawski \u015fi Pityu Kenderes de la Compania canadian\u0103 The Old Trout Puppet Workshop. Realizarea sa este \u00een sine interesant\u0103, fiind prima \u00eencercare de crea\u0163ie deschis\u0103 a trupei. \u00centregul spectacol a fost scris \u015fi prezentat pe internet pentru ca toat\u0103 lumea s\u0103 poat\u0103 comenta, critica sau contribui. Istoricul acestui proces se poate urm\u0103ri pe www.theoldtrouts.org\/ignorance. \u00cembin\u00e2nd anima\u0163ia, p\u0103pu\u015fi de m\u00e2n\u0103 simple, deloc elaborate, cu proiec\u0163ia video, spectacolul se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu cu miez, respectiv o gur\u0103 de pe\u015fter\u0103. Aici se deruleaz\u0103 scenele prezentate de povestitorul-raisonneur care urm\u0103re\u015fte nici mai mult nici mai pu\u0163in dec\u00e2t traseul fericirii la nivelul speciei.
\nDac\u0103 fericirea constituie ra\u0163iunea noastr\u0103 de a tr\u0103i, spectatorii sunt condu\u015fi, inevitabil, p\u00e2n\u0103 la gura pe\u015fterii, pentru a afla c\u00e2nd \u015fi cum a ap\u0103rut nevoia de fericire \u015fi care a fost parcursul ei ulterior. Demersul canadienilor se dovede\u015fte pe c\u00e2t de inteligent \u015fi plin de umor, pe at\u00e2t de subtil. Traseul fericirii este urm\u0103rit de la primele p\u00e2lp\u00e2ieli ale focului din pe\u015fter\u0103 p\u00e2n\u0103 ce ajunge marota speciei, marea noastr\u0103 obsesie. Mai mult, p\u00e2n\u0103 ce absen\u0163a obiectivului at\u00e2t de v\u00e2nat se va transforma \u00een prilej de ve\u015fnic\u0103 angoas\u0103. Dou\u0103 p\u0103pu\u015fi ur\u00e2te \u2013 de preistorici, deh! \u2013, una blond\u0103 \u015fi una brun\u0103, un El \u015fi o Ea, dau seama pentru \u00eenceputurile noastre preistorice. G\u00e2ndirea mitic\u0103, pe care creatorii spectacolului o manevreaz\u0103 din poignet, \u00eei va asimila fugu\u0163a cu marii p\u0103rin\u0163i ai speciei, Adam \u015fi Eva. Dar c\u0103utarea bucuriei, urm\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een nemiloasa lumea a paleoliticului, \u00een The Age of Ignorance\/ V\u00e2rsta ignoran\u0163ei, devine un bun prilej pentru a ilustra, cu mult umor, diferen\u0163ierea pe sexe sau pentru a aminti de reac\u0163iile chimice, r\u0103spunz\u0103toare de fericire, pe care le produce m\u00e2ncarea. Sau sexul. Ambele bucurii sunt prilej de mari dispute c\u0103ci m\u00e2ncarea se g\u0103se\u015fte greu iar sexul atrage lupta, c\u00e2t\u0103 vreme specimenul feminin, acea Ev\u0103 ur\u00e2\u0163ic\u0103 de pe\u015fter\u0103, e mai tot timpul p\u00e2ndit \u015fi arogat de masculul Alpha, \u00een defavoarea partenerului pe care \u015fi l-ar dori. Dar, cum povestitorul specific\u0103 de fiecare dat\u0103 cu umor, \u201eemo\u0163iile sunt stimulente pozitive pentru specie\u201c. Ca \u015fi concuren\u0163a.
\nPendularea printre epoci \u00een urm\u0103rirea conceptului transistoric al fericirii, imaginile video cu zg\u00e2rie-norii de azi proiectate \u00een cadrul oferit de gura pe\u015fterii, contrastul bulversant al coexisten\u0163ei celor dou\u0103 epoci \u00een acela\u015fi spa\u0163iu zg\u00e2l\u0163\u00e2ie provocator aten\u0163ia publicului. P\u0103pu\u015farii dau ture narative zglobii \u00een drumul de la resim\u0163irea acut\u0103 a lipsei de fericire cu consecin\u0163a ei ultim\u0103, sinuciderea, \u00een scena \u00een care protagonist\u0103 este o alt\u0103 p\u0103pu\u015f\u0103, B\u0103tr\u00e2nul, la aser\u0163iuni generale emise cu distan\u0163\u0103 c\u0103utat-neutr\u0103. Sentin\u0163e ca \u201eFericirea e o chestie de atitudine\u201c, urmat\u0103 de sfatul practic \u201eF\u0103 mai mult\u0103 yoga\u201c produc frecvente bule de comic de calitate. \u00centr-un spectacol care \u00eemprumut\u0103 mult din imagistica desenelor animate, scenele create de trupa canadian\u0103 sintetizeaz\u0103 goana dup\u0103 fericire prin obiectivele-cheie: m\u00e2ncare, dragoste, carier\u0103, status social exemplificat prin cele trei ma\u015finu\u0163e ro\u015fii cu floricele \u015fi baloane ce aduc o binevenit\u0103 pat\u0103 de culoare.
\nVeselul excurs de la \u00eenceputul lumii, pe urma ecua\u0163iei fericire \u2013 proiec\u0163ie \u2013 nefericire, pleac\u0103 de la momentul c\u00e2nd \u201efemeia a fost primul animal din lume care \u015fi-a imaginat ceva\u201c. Nu \u00een zadar, c\u0103ci aprinderea \u00eenchipuirii ei a dezvoltat \u00een consecin\u0163\u0103 lobul frontal \u00een creier, r\u0103spunz\u0103tor de \u00eentreaga serie de miracole imaginate de specie. Ba chiar \u015fi de gustul pentru teatru ale c\u0103rui cauze prime p\u0103pu\u015farii le depisteaz\u0103 ghidu\u015f \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul lumii: \u201eMergem la teatru de dragul sentimentului c\u0103 suntem \u00eentr-un grup destul de mare ca s\u0103 ne apere de ursul pe\u015fterii\u201c. Ei bine, iat\u0103 \u015fi un \u00eenceput de metateatru \u015fi mai ales un exemplu pentru cazul \u00een care distan\u0163area inteligent\u0103 fa\u0163\u0103 de subiect atrage dup\u0103 sine comicul de calitate. Ferici\u0163i copiii de doisprezece ani care cresc cu asemenea spectacole!<\/p>\n

\"teatru\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Festivalul Interna\u0163ional de la Sibiu s-a acoperit \u015fi anul acesta de dans, culoare, muzic\u0103 \u015fi spectacole de strad\u0103, a\u015fa cum am v\u0103zut \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2nile precedente. Acum a venit vremea s\u0103 ne \u00eentoarcem la teatru. Dou\u0103 dintre produc\u0163iile care au atras aten\u0163ia au fost Cenu\u015f\u0103reasa \u015fi Ce r\u0103u e s\u0103 nu \u015ftii. Cenu\u015f\u0103reasa Unul dintre cele… Cite\u0219te mai mult »Fericire \u015fi obsesie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[14744,14745,14746],"class_list":["post-23937","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu","tag-joel-pommerat","tag-spectacolul-cenusareasa"],"views":2162,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23937","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23937"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23937\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23939,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23937\/revisions\/23939"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23937"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23937"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23937"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}