{"id":23931,"date":"2015-07-12T16:44:28","date_gmt":"2015-07-12T14:44:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23931"},"modified":"2015-07-12T16:44:28","modified_gmt":"2015-07-12T14:44:28","slug":"propaganda-si-agitatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/propaganda-si-agitatie\/","title":{"rendered":"Propagand\u0103 \u015fi agita\u0163ie"},"content":{"rendered":"

Liliana Corobca, Controlul c\u0103r\u0163ii. Cenzura literaturii \u00een regimul comunist din Rom\u00e2nia,<\/em> Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 374 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u201eA book is a loaded gun in the house next door… Who knows who might be the target of the well-read man?\u201c \u2013 Ray Bradbury, Fahrenheit 451<\/p>\n

Liliana Corobca, deopotriv\u0103 cercet\u0103toare \u015fi prozatoare (autoare a romanelor Negrissimo, Un an \u00een paradis \u015fi Kinderland), este, probabil, cel mai avizat exeget al cenzurii comuniste rom\u00e2ne\u015fti din momentul de fa\u0163\u0103. Dovad\u0103 \u015fi prezen\u0163a, deloc modest\u0103, \u00een volume editate \u015fi consacrate literaturii de exil (Alexandru Busuioceanu. Un roman epistolar al exilului rom\u00e2nesc. Coresponden\u0163a (1942-1961), Poezia rom\u00e2neasc\u0103 din exil) sau cenzurii (Epurarea c\u0103r\u0163ilor din Rom\u00e2nia. Documente (1944-1964), Institu\u0163ia cenzurii comuniste din Rom\u00e2nia (1949-1977) etc.). Volumul de fa\u0163\u0103, Controlul c\u0103r\u0163ii. Cenzura literaturii \u00een regimul comunist din Rom\u00e2nia, e o ampl\u0103 monografie ce scoate la suprafa\u0163\u0103 mecanismul complex \u015fi, cel mai adesea, deconcertant, al cenzurii, \u00een general, \u015fi al organelor de cenzur\u0103 comuniste, \u00een particular. Meritul acestei c\u0103r\u0163i rezid\u0103 \u00een documentarea exhaustiv\u0103 a fenomenului \u015fi \u00een scoaterea la iveal\u0103 a unor documente p\u00e2n\u0103 acum inedite, care demonstreaz\u0103 caracterul de ma\u015fin\u0103rie plurivalent\u0103 al cenzurii.
\nCenzura \u015fi directivele sovietice<\/strong>
\nControlul c\u0103r\u0163ii… este, \u00een primul r\u00e2nd, o lucrare comparativ\u0103, cu trimiteri la tot pasul c\u0103tre organele de cenzur\u0103 sovietice, care ajut\u0103 la crearea unei imagini complete a cenzurii \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc. Prin raportarea constant\u0103 la institu\u0163ia de cenzur\u0103 sovietic\u0103 (denumit\u0103 Glavlit \u015fi care a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1922), ni se aminte\u015fte faptul c\u0103 organele rom\u00e2ne\u015fti de cenzur\u0103 au fost mereu subordonate directivelor institu\u0163iilor sovietice de cenzur\u0103, la fel cum organizarea statal\u0103 a Republicii Populare Rom\u00e2nia a fost subordonat\u0103 URSS-ului. Lucrarea Lilianei Corobca este totodat\u0103 \u015fi una expozitiv\u0103, ce parcurge diacronic principalele structuri de cenzur\u0103 prezente \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, de la Cenzura Central\u0103 Militar\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1945 cu rolul de a controla presa, coresponden\u0163a extern\u0103 \u015fi coresponden\u0163a intern\u0103, p\u00e2n\u0103 la Comisia Aliat\u0103 de Control, ce avea s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 Cenzura Central\u0103 Militar\u0103 \u00een 1946 \u015fi care, potrivit autoarei, a constituit cea mai important\u0103 etap\u0103 a cenzurii din perioada de \u00eenceput \u015fi care a avut efecte drastice asupra schimb\u0103rii mentalitare \u00een regimul comunist. Spa\u0163iul cel mai amplu al c\u0103r\u0163ii este dedicat Direc\u0163iei Generale a Presei \u015fi Tip\u0103riturilor, institu\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 de cenzur\u0103 care a avut cea mai ampl\u0103 activitate (1949-1977) \u015fi al c\u0103rui model a fost preluat dup\u0103 Glavlit-ul sovietic. Abia \u00een cadrul analizei structurii DGPT-ului putem observa complexitatea sistemului comunist de cenzur\u0103.
\nRevenind la componenta comparativ\u0103 a studiului, un foarte bun exemplu al raportului de subordonare a statului rom\u00e2n fa\u0163\u0103 de URSS \u00een ceea ce prive\u015fte cenzura \u015fi totodat\u0103 unul care ar putea st\u00e2rni oarecare amuzament \u00eel reprezint\u0103 scoaterea din circula\u0163ie \u015fi cenzurarea unei lucr\u0103ri scrise de Gh. Gheorghiu-Dej, intitulat\u0103 Despre alian\u0163a dintre clasa muncitoare \u015fi \u0163\u0103r\u0103nimea muncitoare (ap\u0103rut\u0103 \u00een 1952). \u00cen contextul \u00een care, \u00een Rom\u00e2nia, colectivizarea \u00eencepuse deja \u00een 1949, lucrarea pornea de pe o pozi\u0163ie teoretic\u0103 marxist-leninist\u0103 ce accepta coabitarea clasei muncitoare \u015fi a \u0163\u0103r\u0103nimii \u015fi care avea scopul de a c\u00e2\u015ftiga sus\u0163inerea \u0163\u0103ranilor s\u0103raci. Fiind o pozi\u0163ie politic\u0103 acceptabil\u0103 \u00een momentul apari\u0163iei, aceast\u0103 lucrare ajunge s\u0103 fie \u201edep\u0103\u015fit\u0103 ideatic\u201c \u00eencep\u00e2nd cu anul 1956, c\u00e2nd a avut loc Congresul al II-lea al P.M.R (Partidul Muncitoresc Rom\u00e2n), care preconiza o schimbare a formei de guvern\u0103m\u00e2nt. Astfel, putem sesiza c\u0103 nici m\u0103car dictatorii statelor comuniste nu erau scuti\u0163i de mecanismul cenzurii \u015fi c\u0103 directivele sovietice reu\u015feau s\u0103 se impun\u0103 chiar \u015fi \u00een fa\u0163a liderilor statelor subordonate. \u00cen acela\u015fi timp, cu greu scapi de senza\u0163ia c\u0103 Liliana Corobca pare s\u0103 de\u0163in\u0103 un control mult mai solid asupra componentei sovietice, pe care o trateaz\u0103 cu interven\u0163ii exegetice superioare celor cu care discut\u0103 spa\u0163iul rom\u00e2nesc. Acest fapt poate fi \u015fi din cauza anvergurii studiilor consacrate cenzurii sovietice \u015fi diferen\u0163ei frapante dintre cantitatea de exegez\u0103 dedicat\u0103 fenomenului rusesc \u015fi cea dedicat\u0103 cenzurii \u00een Rom\u00e2nia. Pentru spa\u0163iul autohton, autoarea opteaz\u0103 \u00eens\u0103 pentru puterea exemplului, iar apelul la numeroasele resurse documentare salveaz\u0103 unele capitole ce tind spre sterilitate discursiv\u0103. Ajunge doar s\u0103 alegem un exemplu al haosului instaurat de cenzura comunist\u0103 \u00een primii ani: \u201eDe\u015fi primeau indica\u0163ii s\u0103 distrug\u0103 c\u0103r\u0163i cu con\u0163inut \u201edu\u015fm\u0103nos\u201c sau \u201efascist\u201c publicate \u00eentre 1917-1944, consilierii regionali \u00een\u0163elegeau s\u0103 ard\u0103 \u00eentreaga bibliotec\u0103, iar cenzorii din Bucure\u015fti, veni\u0163i ulterior s\u0103 vad\u0103 cum a decurs epurarea, descopereau c\u0103 nu mai au ce controla: \u00ab\u00cen urma unei dispozi\u0163ii a C.C.M. s-au distrus toate c\u0103r\u0163ile editate \u00eenainte de 23 august 1944, f\u0103r\u0103 niciun fel de criteriu\u00bb. (Gala\u0163i)\u201c pentru a putea conchide c\u0103 orice comentariu suplimentar ar fi fastidios.
\n\u201eBun de tipar\u201c<\/strong>
\n\u00cens\u0103 aspectul cel mai interesant al volumului Controlul c\u0103r\u0163ii… este reprezentat de felul \u00een care Liliana Corobca urm\u0103re\u015fte evolu\u0163ia Direc\u0163iei Generale a Presei \u015fi Tip\u0103riturilor. Dac\u0103 \u00eenainte de \u00eenfiin\u0163area DGPT-ului criteriul unic de epurare a c\u0103r\u0163ilor era \u201edefascizarea\u201c, \u00eenl\u0103turarea c\u0103r\u0163ilor considerate \u201edu\u015fm\u0103noase\u201c, criteriile de cenzurare au fost treptat modificate pe m\u0103sur\u0103 ce Rom\u00e2nia comunist\u0103 \u00ee\u015fi modifica rela\u0163iile cu alte state sau \u00een func\u0163ie de noile directive primite din partea URSS-ului. Evolu\u0163ia DGPT-ului a fost una vertiginoas\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een 1952, atribu\u0163iile acestei institu\u0163ii \u00eensumau at\u00e2t controlul c\u0103r\u0163ilor \u015fi a publica\u0163iilor periodice, c\u00e2t \u015fi a radioului, cinematografiei, muzeelor \u015fi expozi\u0163iilor. Criteriile de selec\u0163ie ale c\u0103r\u0163ilor \u015fi publica\u0163iilor \u201epericuloase\u201c dovedesc arbitrariul acestui sistem de cenzur\u0103. De pild\u0103, \u00een 1956, \u00een urma aceluia\u015fi Congres al II-lea al P.M.R., un nou document, numit \u201ePropuneri pentru decongestionarea re\u0163elei de difuzare \u015fi a bibliotecilor\u201c, a fost diseminat, care, pe l\u00e2ng\u0103 criteriile de retragere a unor c\u0103r\u0163i\/lucr\u0103ri cu subiecte \u201edep\u0103\u015fite\u201c sau cu subiecte ce intrau \u00een direct\u0103 contradic\u0163ie cu tezele expuse la acel congres, con\u0163inea \u015fi o sec\u0163iune dedicat\u0103 c\u0103r\u0163ilor \u201edep\u0103\u015fite de actualitatea politic\u0103 interna\u0163ional\u0103\u201c. Erau scoase din circula\u0163ie \u201emateriale care con\u0163in injurii la adresa conduc\u0103torilor Iugoslaviei\u201c, \u201erapoarte, articole \u015fi cuv\u00e2nt\u0103ri care con\u0163in aprecieri \u015fi date inactuale cu privire la situa\u0163ia din diferite \u0163\u0103ri\u201c, \u201elucr\u0103ri despre \u0163\u0103rile capitaliste \u015fi personalit\u0103\u0163i politice din aceste \u0163\u0103ri scrise pe un ton injurios\u201c. La capitolul beletristic\u0103, erau considerate ca fiind nerecomandabile c\u0103r\u0163i scrise \u201e\u00een chip artificial, nelegate de realitate\u201c, c\u0103r\u0163ile \u201esentimentale\u201c (\u201eDac\u0103 sunt demoralizante, se scot din circula\u0163ie\u201c), romane erotice (\u201eDac\u0103 e dragoste s\u0103n\u0103toas\u0103, optimist\u0103, legat\u0103 de via\u0163\u0103 sunt recomandabile. Cele ce urm\u0103resc a\u0163\u00e2\u0163area sim\u0163urilor, maladive, sunt nedifuzabile \u015fi se vor scoate din biblioteci\u201c) etc. Toate aceste documente sunt atent culese de c\u0103tre autoare at\u00e2t pentru a reda \u00een mod fidel caracterul arbitrar, chiar absurd, al cenzurii comuniste, c\u00e2t \u015fi pentru a explica exhaustiv fenomenul cenzurii rom\u00e2ne\u015fti ca mecanism de mutilare cultural\u0103. Literatura (a se citi \u00een sensul larg, ce acoper\u0103 toate domeniile cunoa\u015fterii) acelei epoci, a\u015fa cum e prezentat\u0103 \u00een Controlul c\u0103r\u0163ii…, e dominat\u0103 de haos, de biblioteci \u00eentregi date \u201ela topit\u201c \u015fi de c\u0103r\u0163i cenzurate \u201epeste noapte\u201c.
\nO alt\u0103 component\u0103 a mecanismului Direc\u0163iei Generale a Presei \u015fi Tip\u0103riturilor care constituie un subiect de larg interes \u00een carte e legat\u0103 de existen\u0163a unui \u201efond special\u201c, unde se g\u0103seau exemplare ale c\u0103r\u0163ilor interzise, salvate, \u00een mod ironic, de ac\u0163iunile de epurare. P\u0103strate pentru utilizarea lor \u00een scopul unor eventuale cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, care puteau fi \u00eentreprinse doar de oameni de \u00eencredere ai sistemului comunist sau pentru cercet\u0103ri desf\u0103\u015furate de parchet \u00een cazul \u00een care erau ancheta\u0163i scriitori sau ziari\u015fti, c\u0103r\u0163ile din \u201efondul special\u201c constituie, \u00een prezent, o surs\u0103 nepre\u0163uit\u0103 pentru studierea fenomenului cenzurii \u00een Rom\u00e2nia.
\nSinteza Lilianei Corobca se \u00eencheie cu o subtil\u0103 analiz\u0103 a \u201edesfiin\u0163\u0103rii cenzurii\u201c din 1977. Autoarea opereaz\u0103 cu ghilimelele de rigoare, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 \u201edesfiin\u0163are\u201c a fost doar o stratagem\u0103 folosit\u0103 de Ceau\u015fescu pentru a intra \u00een gra\u0163iile Occidentului. Realitatea era alta, c\u0103ci presiunile Securit\u0103\u0163ii ceau\u015fiste nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 dea na\u015ftere unor noi forme de cenzur\u0103: autocenzura, complicitatea, limbajul esopic, cenzura represiv\u0103. Disp\u0103rea, a\u015fadar, doar institu\u0163ia specializat\u0103, nu \u015fi… specializarea, iar autoarea apreciaz\u0103: \u201ecazul Rom\u00e2niei dup\u0103 1977 este elocvent pentru a demonstra eficien\u0163a cenzurii f\u0103r\u0103 o institu\u0163ie specializat\u0103\u201c. Cartea Lilianei Corobca poate fi considerat\u0103 un studiu de referin\u0163\u0103 \u00een domeniu, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, fiind o lucrare abundent documentat\u0103, re-creeaz\u0103, printr-un proces remarcabil de inginerie invers\u0103, mecanismul cenzurii comuniste \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Liliana Corobca, Controlul c\u0103r\u0163ii. Cenzura literaturii \u00een regimul comunist din Rom\u00e2nia, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 374 p.   \u201eA book is a loaded gun in the house next door… Who knows who might be the target of the well-read man?\u201c \u2013 Ray Bradbury, Fahrenheit 451 Liliana Corobca, deopotriv\u0103 cercet\u0103toare \u015fi prozatoare (autoare a romanelor… Cite\u0219te mai mult »Propagand\u0103 \u015fi agita\u0163ie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[14740,14739,9231],"class_list":["post-23931","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cenzura-si-directivele-sovietice","tag-controlul-cartii-cenzura-literaturii-in-regimul-comunist-din-romania","tag-liliana-corobca"],"views":1308,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23931","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23931"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23931\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23932,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23931\/revisions\/23932"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23931"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23931"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23931"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}