{"id":23929,"date":"2015-07-12T16:42:40","date_gmt":"2015-07-12T14:42:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23929"},"modified":"2015-07-12T16:42:40","modified_gmt":"2015-07-12T14:42:40","slug":"politica-externa-romaneasca-in-documente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/politica-externa-romaneasca-in-documente\/","title":{"rendered":"Politica extern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103  \u00een documente"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Nicolae Ecobescu (coordonator), <em>Rom\u00e2nia. Supravie\u0163uire \u015fi afirmare prin diploma\u0163ie \u00een anii R\u0103zboiului Rece (vol. 3)<\/em>, Editura Cetatea de Scaun, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Al treilea volum, la fel de monumental, la propriu \u015fi la figurat, ca primele dou\u0103, toate coordonate de excelentul diplomat, ambasadorul Nicolae Ecobescu, cuprinde noi m\u0103rturii \u2013 multe inedite \u2013 despre adev\u0103rul, nepl\u0103cut unora, enun\u0163at \u00een titlu. Pentru genera\u0163ia mea, care a tr\u0103it \u015fi a participat uneori la acea rena\u015ftere a diploma\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, apari\u0163ia acestor volume corespunde, simbolic, unui veritabil atestat de existen\u0163\u0103 \u00een istoria zbuciumat\u0103 a secolului XX. Sumarul bogat al c\u0103r\u0163ii \u015fi Nota asupra edi\u0163iei sunt traduse \u00een francez\u0103 \u015fi \u00een englez\u0103. Ar fi fost nimerit, cred, s\u0103 fi ap\u0103rut \u015fi \u00een limba rus\u0103, \u0163in\u00e2nd cont de caracteristicile desprinderii dramatice a politicii noastre externe din chingile ocupa\u0163iei \u015fi controlului sovietic, reflectate \u00een volum. Ambasadorul Ecobescu precizeaz\u0103: \u201eVarietatea unghiurilor de abordare, opiniilor \u015fi punctelor de vedere sus\u0163inute de autori, fireasc\u0103 \u015fi salutar\u0103 deopotriv\u0103, se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie de concordan\u0163\u0103 cu diversitatea problemelor \u015fi subiectelor care fac obiectul cercet\u0103rii. Ceea ce reprezint\u0103, cu toate acestea, un element unificator esen\u0163ial, rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103, privite laolalt\u0103, \u015fi \u00eentr-o indispensabil\u0103 conjunc\u0163ie cu documentele de arhiv\u0103 inserate \u00een volum, ele atest\u0103 determinarea de care au dat dovad\u0103 liderii de la Bucure\u015fti ai vremii \u00een promovarea, f\u0103r\u0103 nici o abatere, a politicii de independen\u0163\u0103, a\u015fa cum a fost configurat\u0103 \u00een Declara\u0163ia adoptat\u0103 \u00een aprilie 1964\u201c.<br \/>\nUn popas, fie \u015fi sumar, ne este sugerat chiar de titlurile capitolelor: Consolidarea independen\u0163ei fa\u0163\u0103 de Moscova \u2013 constanta politicii externe rom\u00e2ne\u015fti; China \u015fi Iugoslavia \u2013 factori externi esen\u0163iali de sus\u0163inere a politicii de independen\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei; Tot mai aproape de Occident; Cooperare extins\u0103 \u015fi solidaritate cu \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare \u015fi Anexe.<br \/>\nMerit\u0103 s\u0103 relev\u0103m c\u00e2teva dintre studiile ce caracterizeaz\u0103 natura primului capitol: De la conformism la frond\u0103: politica extern\u0103 a regimului Gheorghiu-Dej, de Mioara Anton; Rela\u0163iile rom\u00e2no-sovietice la trei ani de la instaurarea regimului Ceau\u015fescu, de Dan C\u0103t\u0103nu\u015f; Trecerea Rubiconului, 1971-1972, de istoricul american Larry Watts; Problema Basarabiei \u00een rela\u0163iile rom\u00e2no-sovietice, 1964-1989, de Vasile Buga; Ungaria \u015fi campania de m\u0103suri active \u00eempotriva Rom\u00e2niei, de Larry Watts.<br \/>\nCa orice ardelean, m\u0103 bucur c\u0103 pot aprecia atitudinea obiectiv\u0103 a istoricului american c\u00e2nd studiaz\u0103 aceast\u0103 chestiune care era \u015fi pe atunci, cum este, din p\u0103cate, \u015fi azi, deosebit de grav\u0103 \u015fi controversat\u0103. \u00cen cele 20 de pagini (cu numeroase note de subsol), autorul examineaz\u0103 felul \u00een care \u201eBudapesta trece \u00een avangard\u0103\u201c, prezent\u00e2nd distorsionat rela\u0163iile Rom\u00e2niei cu Pactul de la Var\u015fovia. La fel, \u201eOpera\u0163iunile de sporire a prestigiului pentru guvernul K\u00e1d\u00e1r\u201c, prezentat, \u00een mod abil \u015fi eronat, ca un \u201edizident\u201c pro-occidental. Toate manevrele acestea duc\u00e2nd la \u201econtinuitatea strategiei antirom\u00e2ne\u015fti a Ungariei\u201c.<br \/>\nDin capitolul dedicat rela\u0163iilor cu China \u015fi Iugoslavia se remarc\u0103 articolul lui Mihai Croitor referitor la Politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een contextul conflictului sovieto-chinez (1965-1971), text care pune \u00een eviden\u0163\u0103 importan\u0163a atitudinii \u0163\u0103rii noastre \u00een chestiunea respectiv\u0103, modul ei obiectiv \u015fi constructiv de pozi\u0163ionare \u00een acel \u00eendelungat r\u0103zboi politic dus de URSS \u00eempotriva Chinei independente. O atitudine din nou benefic\u0103 pentru climatul interna\u0163ional, amplific\u00e2nd prestigiul \u0163\u0103rii noastre.<br \/>\n\u00cen capitolul dedicat medierilor rom\u00e2ne\u015fti este de remarcat studiul lui Vasile Buga: Rom\u00e2nia \u015fi conflictul americano-vietnamez, 1966-1975. La fel, cel semnat de ambasadorul Aurel Turb\u0103ceanu: M\u0103rturii pre\u0163ioase despre importan\u0163a contribu\u0163iei Rom\u00e2niei la antamarea dialogului direct egipteano-israelian. Dar \u015fi mai interesante sunt paginile semnate de marele diplomat \u015fi om politic regretatul \u015etefan Andrei despre Ceau\u015fescu, mediator \u00eentre Carrillo \u015fi regele Juan Carlos. O seam\u0103 de dezv\u0103luiri despre \u00eemp\u0103carea istoric\u0103 dintre cele dou\u0103 tabere du\u015fmane, eveniment care explic\u0103 evolu\u0163ia fericit\u0103 a Spaniei democratice contemporane.<br \/>\n\u00cen \u00eencheierea acestui capitol, eminentul Larry Watts se ocup\u0103 de Discreditarea rolului de mediator al Rom\u00e2niei, sabotarea parteneriatelor, subliniind c\u0103 \u201e\u00cencep\u00e2nd cu luna iunie a anului 1969, c\u00e2nd pre\u015fedintele Richard Nixon \u015fi-a anun\u0163at vizita din luna august \u00een Rom\u00e2nia \u2013 prima vizit\u0103 a unui pre\u015fedinte american \u00eentr-o \u0163ar\u0103 comunist\u0103 \u2013, Moscova a montat o adev\u0103rat\u0103 campanie \u00ab\u00een for\u0163\u0103\u00bb de discreditare, la Washington, a independen\u0163ei Rom\u00e2niei\u201c. \u00cen acest scop, se pretindea c\u0103 destinderea rela\u0163iilor sovieto-americane era \u201eamenin\u0163at\u0103\u201c de Rom\u00e2nia. Era continuarea unei perfidii extraordinare, specific\u0103 KGB-ului, av\u00e2ndu-l campion pe ambasadorul Dobr\u00e2nin la Washington. Se exploatau astfel \u015fi unele prejudec\u0103\u0163i CIA, intoxicat\u0103 cu ideea c\u0103 ac\u0163iunile rom\u00e2ne\u015fti nu erau dec\u00e2t un \u201ecal troian sovietic\u201c \u00eendreptat \u00eempotriva intereselor americane. Dejucarea acestora \u015fi vizita reu\u015fit\u0103 a lui Nixon la Bucure\u015fti \u00eent\u0103r\u00e2tase astfel \u015fi mai mult propaganda \u015fi ac\u0163iunile sovietice \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Larry Watts vorbe\u015fte, pe larg, \u00een acela\u015fi articol, \u015fi despre \u201eSubminarea cooper\u0103rii germano-rom\u00e2ne\u201c, \u201eCanibalizarea leg\u0103turilor franco-rom\u00e2ne\u201c \u015fi altele asemenea.<br \/>\nRemarcabile sunt toate articolele din capitolul dedicat apropierii de Occident, care \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103, printre altele, importan\u0163a stabilirii rela\u0163iilor diplomatice cu RF Germania \u00een anul 1967 \u015fi urm\u0103rile lor benefice. La fel, vizitele pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei \u00een Fran\u0163a, Anglia, Japonia, evenimente deosebit de atractive la lectur\u0103.<br \/>\nDin lips\u0103 de spa\u0163iu, trec peste capitolul rela\u0163iilor cu \u0163\u0103rile africane \u015fi cele din America Latin\u0103.<br \/>\n\u00cen schimb, merit\u0103 s\u0103 relev\u0103m c\u00e2teva documente cuprinse \u00een Anexe. Printre acestea: Memorandumul convorbirii dintre Ion Gheorghe Maurer \u015fi Lyndon Johnson, Casa Alb\u0103, 26 iulie 1967; Stenograma convorbirii dintre Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi Willy Brandt, sta\u0163iunea Eforie Nord, 5 august 1967; Nota de convorbire dintre Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi Maurice Schumann, Bucure\u015fti 30 ianuarie 1973; Stenograma convorbirii dintre Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi Papa Paul al VI-lea, Vatican, 26 mai 1973.<br \/>\n\u00cen calitatea mea de greco-catolic, m\u0103 bucur c\u0103 pot reproduce aici doar \u00eenceputul acestei ample convorbiri. La ea a participat \u015fi cardinalul Agostino Cesaroli, cel care m-a primit pe mine, \u00een vara lui 1984, cu un mesaj special pentru Papa Ioan Paul al II-lea. \u015ei acum, \u00eenceputul convorbirii:<br \/>\n\u201ePapa Paul: Excelen\u0163\u0103, rug\u0103m cerul s\u0103 binecuv\u00e2nteze activitatea dv. pe care \u015fi noi o urm\u0103rim cu mult interes \u015fi-am dori s\u0103 ne considera\u0163i ni\u015fte umili sprijinitori ai politicii dv. de independen\u0163\u0103 \u015fi suveranitate pe care o duce\u0163i cu at\u00e2ta consecven\u0163\u0103. Am urm\u0103rit, de asemenea, cu mult\u0103 aten\u0163ie \u015fi interes activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de reprezentan\u0163ii dv. la reuniunile preg\u0103titoare ale Conferin\u0163ei pentru securitatea european\u0103 \u015fi pot s\u0103 afirm c\u0103 \u015fi noi sprijinim \u00eentru totul principiile promovate de dv. \u00een acest for. \u00cen aceast\u0103 problem\u0103 noi d\u0103m o mare pre\u0163uire contribu\u0163iei dv. personale, dv. disting\u00e2ndu-v\u0103 \u00een mod deosebit ca un ap\u0103r\u0103tor de frunte al egalit\u0103\u0163ii popoarelor.<br \/>\nNicolae Ceau\u015fescu: V\u0103 mul\u0163umesc. A\u015f dori s\u0103 transmit un salut din partea poporului meu. Sunt deosebit de bucuros c\u0103 am avut posibilitatea s\u0103 v\u0103 v\u0103d.<br \/>\nPapa Paul: Este prima dat\u0103 c\u00e2nd Excelen\u0163a Voastr\u0103 se afl\u0103 la Vatican, \u015fi trebuie s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 d\u0103m o mare importan\u0163\u0103 acestui lucru, \u00eentruc\u00e2t nu dorim dec\u00e2t s\u0103 avem rela\u0163ii bune, \u00een deplin\u0103 devo\u0163iune \u015fi respect.<br \/>\nNicolae Ceau\u015fescu: Sunt bucuros s\u0103 pot spune c\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc pe deplin spiritul acesta de contacte \u015fi noi ne pronun\u0163\u0103m pentru contacte largi. Apreciez c\u0103 \u00een condi\u0163iile de ast\u0103zi aceasta constituie o necesitate pentru o convie\u0163uire pa\u015fnic\u0103, pentru bun\u0103starea popoarelor\u201c.<br \/>\nPe la mijlocul convorbirii, care consemna majoritatea punctelor de vedere comune, Papa l-a anun\u0163at pe conduc\u0103torul rom\u00e2n c\u0103 dore\u015fte s\u0103-i \u00eenm\u00e2neze un document PRO MEMORIA. \u00cen textul respectiv, aflat \u00een Arhiva secret\u0103 a MAE, putem citi acest final, r\u0103mas f\u0103r\u0103 un r\u0103spuns favorabil p\u00e2n\u0103 \u00een 1990: \u201e\u00cen \u00eemprejur\u0103rile prezente, Sf\u00e2ntul Scaun consider\u0103 recunoa\u015fterea legal\u0103 a existen\u0163ei Bisericii Greco-catolice, \u00een Rom\u00e2nia, drept o exigen\u0163\u0103 la care nu poate renun\u0163a. De fapt, e vorba de a recunoa\u015fte unei \u00eensemnate p\u0103r\u0163i a popula\u0163iei libert\u0103\u0163ile garantate de legile \u0163\u0103rii: libert\u0103\u0163i acordate chiar \u015fi grupurilor confesionale de o modest\u0103 entitate numeric\u0103. Recunoa\u015fterea libert\u0103\u0163ii de reorganizare a Bisericii Greco-catolice nu ar atrage dup\u0103 sine revendic\u0103ri speciale sau preten\u0163ii de indemniza\u0163ie.<br \/>\nEpiscopii rom\u00e2ni au cerut \u00een repetate r\u00e2nduri \u015fi cer pentru ei \u015fi pentru preo\u0163ii lor numai posibilitatea de a exercita propria misiune religioas\u0103, iar pentru credincio\u015fii lor aceea de a practica \u00een mod liber \u015fi public cultul p\u0103rin\u0163ilor lor.<br \/>\nSf\u00e2ntul Scaun nu poate s\u0103 nu fac\u0103 aceast\u0103 cerere a sa.<br \/>\n26 mai 1973\u201c<br \/>\nCititorii interesa\u0163i de politica extern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din acele decenii pot g\u0103si \u00een rafturile marilor biblioteci cele patru volume ap\u0103rute sub egida \u201eFunda\u0163iei Europene Titulescu\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nicolae Ecobescu (coordonator), Rom\u00e2nia. Supravie\u0163uire \u015fi afirmare prin diploma\u0163ie \u00een anii R\u0103zboiului Rece (vol. 3), Editura Cetatea de Scaun, 2013 Al treilea volum, la fel de monumental, la propriu \u015fi la figurat, ca primele dou\u0103, toate coordonate de excelentul diplomat, ambasadorul Nicolae Ecobescu, cuprinde noi m\u0103rturii \u2013 multe inedite \u2013 despre adev\u0103rul, nepl\u0103cut unora, enun\u0163at&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/politica-externa-romaneasca-in-documente\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Politica extern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103  \u00een documente<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9561,14738],"class_list":["post-23929","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-nicolae-ecobescu","tag-romania-supravietuire-si-afirmare-prin-diplomatie-in-anii-razboiului-rece"],"views":1000,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23929","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23929"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23929\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23930,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23929\/revisions\/23930"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23929"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23929"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23929"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}