{"id":23926,"date":"2015-07-12T16:40:49","date_gmt":"2015-07-12T14:40:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=23926"},"modified":"2015-07-12T16:40:49","modified_gmt":"2015-07-12T14:40:49","slug":"filmul-si-psihanaliza-un-cuplu-ciudat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/filmul-si-psihanaliza-un-cuplu-ciudat\/","title":{"rendered":"Filmul \u015fi psihanaliza, un cuplu ciudat"},"content":{"rendered":"

Andrea Sabbadini, Imagini mi\u015fc\u0103toare. Reflec\u0163ii psihanalitice asupra filmului<\/em>, traducere de Irina-Margareta Nistor, Editura Trei, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Un cuplu ciudat, filmul \u015fi psihanaliza, iat\u0103 cum ne-ar putea ap\u0103rea, la prima vedere, apropierea dintre cea de a \u015faptea art\u0103 \u015fi domeniul predilect de studiu al incon\u015ftientului \u2013 astfel \u00ee\u015fi \u00eencepe argumentul c\u0103r\u0163ii Imagini mi\u015fc\u0103toare psihanalistul britanic Andrea Sabbadini. De\u015fi, dup\u0103 cum \u0163ine s\u0103 adauge imediat, leg\u0103turile lor au fost mai str\u00e2nse dec\u00e2t am crede, iar asta \u00eenc\u0103 de timpuriu. Sugestia implicit\u0103 ar fi c\u0103 nu au lipsit de fapt niciodat\u0103, ba chiar c\u0103 au prisosit, \u015fi c\u0103 a existat o permanent\u0103 tenta\u0163ie de a psihanaliza filmele \u015fi, poate chiar mai \u00eenainte, de a ecraniza psihanaliza.
\nCoinciden\u0163\u0103 sau nu, filmul \u015fi psihanaliza \u00ee\u015fi \u00eencep istoriile \u00een acela\u015fi an, 1895, c\u00e2nd Fra\u0163ii Lumi\u00e8re \u00ee\u015fi proiectau primele pelicule, iar Freud \u015fi Breuer publicau Studii despre isterie (despre care se consider\u0103, conven\u0163ional, c\u0103 ar fi certificatul de na\u015ftere al psihanalizei). \u00cen 1914, un corifeu al psihanalizei, Otto Rank, \u00ee\u015fi manifesta entuziasmul \u015fi speran\u0163ele legate de cea de a \u015faptea art\u0103. Chiar mai \u00eenainte, \u00een 1907, Freud \u00eensu\u015fi \u00ee\u015fi m\u0103rturisise, pe c\u00e2nd era la Roma, fascina\u0163ia exercitat\u0103 asupr\u0103-i de proiec\u0163ia unor reclame filmate \u2013 de\u015fi atitudinea magistrului vienez fa\u0163\u0103 de film, aceea pe care a re\u0163inut-o \u015fi istoria, a fost, \u00een general, de re\u0163inere \u015fi refuz. Freud era sceptic cu privire la posibilitatea transpunerii \u00een imagini \u015fi \u00eentr-o frazare cinematografic\u0103 a abstractelor \u015fi nesf\u00e2r\u015fit de complicatele procese ce se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-o cur\u0103 psihanalitic\u0103 (iar asta, poate p\u0103rea paradoxal, chiar \u00een epoca \u00een care \u00ee\u015fi dore\u015fte cel mai mult s\u0103 promoveze \u015fi s\u0103 popularizeze psihanaliza).
\nAndrea Sabbadini este cunoscut mai ales ca \u00eentemeietor \u015fi director al prestigiosului European Psychoanalytic Film Festival de la Londra, manifestare unic\u0103, reunind filme \u015fi regizori de filme europene cu un public-interpret alc\u0103tuit, \u00een cea mai mare parte, de psihanali\u015fti \u2013 dac\u0103 asta nu sun\u0103 prea \u00eenfrico\u015f\u0103tor! Festivalul este patronat de Bernardo Bertolucci \u015fi a num\u0103rat la ultimele edi\u0163ii, printre participan\u0163i, \u015fi tineri regizori rom\u00e2ni. Andrea Sabbadini se declar\u0103, prin urmare, un pasionat al filmului \u015fi un promotor totodat\u0103 al filmelor europene \u015fi de art\u0103, ceea ce g\u0103sesc c\u0103 este important, pentru c\u0103 experien\u0163a de cinefil, pentru un practician \u2013 de aceast\u0103 dat\u0103 nu \u00een clinic\u0103, ci \u2013 \u00een aria psihanalizei culturale se dovede\u015fte cu adev\u0103rat o condi\u0163ie. Este necesar ca interpretul, fie \u015fi (ori cu at\u00e2t mai mult) psihanalist, s\u0103 ias\u0103 dintr-o eventual\u0103, periculoas\u0103 iluzie de omnipoten\u0163\u0103 a interpret\u0103rii cu instrumentele conceptuale specifice\u2026 (sau de infla\u0163ie, cum ar spune Jung). \u015ei s\u0103 con\u015ftientizeze c\u0103 domeniul la care se aplic\u0103 psihanalitic, c\u0103 e literatur\u0103, film sau un altul, \u00ee\u015fi are propriile sensibilit\u0103\u0163i conceptuale: bine ar fi s\u0103 le cunoasc\u0103. A\u015fa cum s-a remarcat uneori, drumul dintre art\u0103 \u2013 aici cinematografie \u2013 \u015fi psihanaliz\u0103 are dou\u0103 sensuri \u015fi nu e doar un parcurs psihanalitic prin \u0163ara filmelor.
\nSabbadini pare avizat asupra unor atari sensibilit\u0103\u0163i \u015fi capcane, iar programul s\u0103u declarat din Imagini mi\u015fc\u0103toare const\u0103 nu doar \u00een a realiza critica psihanalitic\u0103 a unor filme, ci \u015fi de a folosi filme (aleator alese, pe gustul s\u0103u) pentru a ilustra anumite idei psihanalitice \u015fi specificul activit\u0103\u0163ii analistului. De altfel, Sabbadini trece \u00een revist\u0103 mai toate contingen\u0163ele celor dou\u0103 domenii, privind dintr-o parte ori din cealalt\u0103: cum filmele \u00eei inspir\u0103 \u015fi \u00eei limpeze\u015fte pe psihanali\u015fti \u00een activitatea lor profesional\u0103; cum ele apar adeseori \u00een discursul analizan\u0163ilor; cum psihanaliza augmenteaz\u0103 critica de film; cum mul\u0163i regizori de film au urmat ei \u00een\u015fi\u015fi o psihanaliz\u0103, mai ales \u00een anii \u201950-\u201960-\u201970, \u00een epoca de glorie a psihanalizei. Tabloul este, am putea spune, complet\u2026 mai lipse\u015fte numai motiva\u0163ia personal\u0103, care este bine\u00een\u0163eles una profund subiectiv\u0103, a interesului psihanalistului Andrea Sabbadini pentru film \u015fi pentru psihanaliza filmului. Iat-o: \u201eMul\u0163i oameni se uit\u0103 la filme pentru c\u0103 vor s\u0103 se distreze sau vor s\u0103 afle lucruri noi despre lume (sau despre ei \u00een\u015fi\u015fi) sau caut\u0103 ceva care s\u0103-i incite, s\u0103-i sperie, s\u0103-i scoat\u0103 din depresie, s\u0103-i calmeze c\u00e2nd sunt mult prea agita\u0163i. Toate aceste motiva\u0163ii pot, \u00een diverse momente, s\u0103 mi se aplice \u015fi mie. \u015ei totu\u015fi, ideea este c\u0103, pentru mine, s\u0103 v\u0103d un film \u2013 pl\u0103cut, antrenant, distractiv, educa\u0163ional, \u00een\u0103l\u0163\u0103tor, lini\u015ftitor \u2013 nu e de ajuns. Vreau s\u0103 spun c\u0103, oric\u00e2t de grozav ar fi, nu-i de ajuns dac\u0103 nu-mi g\u0103sesc timpul \u015fi locul ca s\u0103 reflectez asupra acestei experien\u0163e: s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc singur la el, s\u0103 \u00eel discut cu prieteni sau colegi de \u00eencredere, s\u0103 citesc despre el \u015fi, uneori, s\u0103-mi notez impresiile.\u201c \u00centrez\u0103rim printre cuvinte nu doar mobilul interesului s\u0103u, ci \u015fi metoda. Autorul se distan\u0163eaz\u0103 de tenta\u0163iile psihobiografiste \u015fi de cele medicaliste sau clinicaliste, mereu prezente la aplicarea cultural\u0103 a psihanalizei (\u015fi cu deosebire la \u00eenceputuri), prin care e avut\u0103 \u00een vedere mai mult patologia artistului, aici a regizorului, opera fiind considerat\u0103 un macrosimptom \u2013 da, desigur c\u0103 abuziv, dar \u00eentotdeauna tentant. Aceste abord\u0103ri, promite Sabbadini, \u201eau foarte pu\u0163in \u00een comun cu abord\u0103ri psihanalitice mult mai serioase.\u201c
\nCartea Imagini mi\u015fc\u0103toare face suma prezent\u0103rilor lui Andrea Sabbadini la Festivalul de la Londra \u015fi la varii conferin\u0163e, ca \u015fi \u00een presa de specialitate \u015fi \u00een c\u0103r\u0163i. Material pe care autorul \u00eel structureaz\u0103 astfel: Filme despre psihanaliz\u0103 \u2013 unde discut\u0103 despre Misterele unui suflet, filmul din 1926 al lui G. W. Pabst, de notorietate fiind refuzul lui Freud de a da curs propunerii de colaborare \u00eenaintate de Karl Abraham \u015fi Hanns Sachs, ei \u00een\u015fi\u015fi consultan\u0163i ai filmului; Andrea Sabbadini are \u00een vedere \u015fi o alt\u0103 pelicul\u0103 clasic\u0103, din 1945, Fascina\u0163ie de Alfred Hitchcock, un \u00eemp\u0103timit al psihanalizei, dup\u0103 cum bine se cunoa\u015fte; \u015fi dou\u0103 filme ceva mai pu\u0163in… clasice: 1919 al lui Hugh Brody (1985) \u015fi Po\u015fta\u015ful de Michael Radford (1994); sunt lansate apoi ipoteze interpretative pe marginea unor filme despre prostitu\u0163ie; despre copii; despre adolescen\u0163i; despre iubire (sub genericul \u201e\u00centre Eros \u015fi Thanatos\u201c); despre scopofilie.
\nCircumspec\u0163ia lui Freud nu era, am putea spune azi, \u00eentru totul ne\u00eendrept\u0103\u0163it\u0103, chiar dac\u0103, retrospectiv privind, nu a putut sta \u00een calea unui fenomen istoric. Cum transpui pe ecran, a\u015fadar, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o cur\u0103 psihanalitic\u0103? E o sarcin\u0103 aproape imposibil\u0103, s-ar putea spune, \u015fi vedem, \u00eentr-adev\u0103r, c\u0103 mult prea pu\u0163ine ecraniz\u0103ri \u00eendrept\u0103\u0163esc speran\u0163e \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 (\u00een ceea ce m\u0103 prive\u015fte, a\u015fa cum am mai scris, cred c\u0103 am v\u0103zut un singur film care ofer\u0103 o idee inspirat\u0103 \u015fi nedistorsionat\u0103 despre ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o psihanaliz\u0103, chiar dac\u0103 setting-ul acesteia este cu totul neobi\u015fnuit \u2013 filmul Jimmy P. de Arnaud Desplechin, din 2013, ce descrie cu subtilitate rela\u0163ia terapeutic\u0103 dintre Georges Devereux \u015fi un indian de prerie cu nevroz\u0103 traumatic\u0103). Andrea Sabbadini noteaz\u0103 \u00een Imagini \u00een mi\u015fcare tocmai acest fapt, \u015fi anume c\u0103, adesea, psihanaliza este prezentat\u0103 \u201egre\u015fit\u201c, \u201e\u00eentr-o versiune eficient\u0103 din punct de vedere dramatic, dar inexact\u0103\u201c, ca de exemplu prin flashback-uri, care ar fi \u201eechivalentul cinematografic al memoriei\u201c. Apar prea multe deform\u0103ri, interferen\u0163e \u015fi caricaturi, justificate poate cinematografic, dar repertoriind invariabil o psihanaliz\u0103 defect\u0103. Iar autorul le trece rapid \u00een revist\u0103 (\u015fi mai adaug \u015fi eu c\u00e2teva ipostaze) \u2013 psihanalistul din filme devine, prin urmare, cineva care pune \u00een act iubirea contratransferen\u0163ial\u0103, uneori merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la a \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii sexuale cu analizandul, e alteori cineva mai nebun dec\u00e2t analizandul, e un naiv, e un diletant, e lacom, abuziv, psihopat, maniacal sau depresiv, sau, pur \u015fi simplu, e un escroc par\u015fiv.
\n\u00cemi amintesc c\u0103 l-am \u00eentrebat pe Andrea Sabbadini, cu prilejul unei vizite la Bucure\u015fti, cum vede interpretarea psihanalitic\u0103 a unor filme \u201ela scen\u0103 deschis\u0103\u201c, \u00eenaintea unui public numeros, adic\u0103 umpl\u00e2nd o sal\u0103 de cinematograf \u2013 aceasta fiind formula, de fapt, a festivalului de psihanaliz\u0103 \u015fi film de la Londra (\u015fi, mutatis mutandis, a omologului de la Bucure\u015fti). C\u00e2t de dificil este s\u0103 interpretezi \u00een asemenea condi\u0163ii? La drept vorbind, este posibil? Eram foarte curios s\u0103 aflu un r\u0103spuns \u00een aceast\u0103 chestiune de la organizatorul primului festival de psihanaliza si film din lume \u2013 a\u015fadar, de psihanaliz\u0103 cultural\u0103… \u201e\u00een direct\u201c. Andrea Sabbadini \u015fi-a exprimat atunci scepticismul cu privire la posibilitatea articul\u0103rii unei interpret\u0103ri psihanalitice \u00eentr-un astfel de cadru… un cadru de fapt absent \u015fi, deci, nu altfel dec\u00e2t s\u0103lbatic. Ce po\u0163i face, \u015fi ce ar fi chiar bine s\u0103 faci este s\u0103 \u00eencerci s\u0103 stimulezi \u015fi s\u0103 moderezi o discu\u0163ie cu publicul despre film. Ceea ce nu e pu\u0163in. Am apreciat atunci realismul s\u0103u interpretativ.
\nAcest realism sau pruden\u0163\u0103 metodologic\u0103 se manifest\u0103 \u015fi \u00een cartea de fa\u0163\u0103. Servit\u0103 fiind de un bun discurs psihanalitic \u015fi de oportune ancore bibliografice, printre care cele clasice, precum Semnificantul imaginar de Christian Metz sau Visual pleasure and narrative cinema de Laura Mulvey. Eseurile c\u0103r\u0163ii Imagini mi\u015fc\u0103toare. Reflec\u0163ii psihanalitice asupra filmului intereseaz\u0103 \u015fi la un nivel general, cu o privire comprehensiv\u0103 la rela\u0163ia dintre film \u015fi psihanaliz\u0103, dar \u015fi la nivelul fiec\u0103rui film \u00een parte dintre cele avute \u00een vedere, prin sesizarea unei problematici \u015fi deschideri interpretative. Sunt interesante \u015fi pentru psihanali\u015fti, dar \u015fi pentru publicul profan, care \u00ee\u015fi poate face astfel o bun\u0103 idee despre cum po\u0163i psihanaliza un film \u015fi care sunt c\u00e2\u015ftigurile unei astfel de \u00eentreprinderi \u2013 iar \u00eentr-asta st\u0103, cred, una dintre cele mai mari calit\u0103\u0163i ale discursului lui Andrea Sabbadini.<\/p>\n

\"film\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrea Sabbadini, Imagini mi\u015fc\u0103toare. Reflec\u0163ii psihanalitice asupra filmului, traducere de Irina-Margareta Nistor, Editura Trei, Bucure\u015fti, 2014   Un cuplu ciudat, filmul \u015fi psihanaliza, iat\u0103 cum ne-ar putea ap\u0103rea, la prima vedere, apropierea dintre cea de a \u015faptea art\u0103 \u015fi domeniul predilect de studiu al incon\u015ftientului \u2013 astfel \u00ee\u015fi \u00eencepe argumentul c\u0103r\u0163ii Imagini mi\u015fc\u0103toare psihanalistul britanic… Cite\u0219te mai mult »Filmul \u015fi psihanaliza, un cuplu ciudat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[12819,14736,14737],"class_list":["post-23926","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-andrea-sabbadini","tag-imagini-miscatoare-reflectii-psihanalitice-asupra-filmului","tag-traducere-de-irina-margareta-nistor"],"views":1374,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23926","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23926"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23926\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23928,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23926\/revisions\/23928"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23926"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23926"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23926"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}